Maşina de propagandă a lui Putin îşi revine, devenind mai coerentă şi mai persuasivă. Cum poate fi combătută

FOTO EPA-EFE

Invazia Ucrainei de către Rusia a uimit nu numai lumea, ci, se pare, propria maşinărie de propagandă a Kremlinului. Timp de săptămâni după invazie, instituţiile de presă administrate de stat care vizează lumea exterioară s-au luptat să construiască o explicaţie coerentă a motivului pentru care ţara a trimis mai mult de 100.000 de soldaţi să atace un vecin mai mic, care nu i-a făcut niciun rău vizibil.

Acum, însă, maşinăria şi-a revenit, devenind mai coerentă şi mai persuasivă, mai ales în lumea în curs de dezvoltare. Cum pot forţele democratice să se confrunte cu aceste eforturi şi să menţină o opoziţie largă faţă de acţiunile Kremlinului?

Când a început războiul, Occidentul s-a bucurat de un avantaj important de informare. Oficialii americani au prezis cu exactitate că Rusia va invada. Luni de negări ale Kremlinului au fost expuse drept minciuni. Publicul mondial a fost impresionat de brutalitatea invaziei, de eşecurile militare ale Rusiei şi de rezistenţa uluitoare a Ucrainei. Primele imagini durabile ale războiului au fost un tractor ucrainean care trăgea de pe câmpul de luptă un tanc rusesc capturat şi un Vladimir Putin trufaş şi batjocoritor care îşi mustra consilierii superiori într-o cameră comic grandioasă.

Dar pe măsură ce războiul se prelungeşte, opinia mondială nu mai este la fel de unită. Puţini apără invazia pe faţă, dar problemele economice în creştere şi perspectiva unui război mai larg i-au determinat pe unii să îndemne Ucraina să lucreze la un compromis cu invadatorul său. În ţările din afara Europei, mulţi văd războiul ca pe o problemă a altcuiva, vizându-l în mare parte prin prisma perspectivelor lor obişnuite despre Rusia şi Occident, scrie în CEPA Thomas Kent, fost preşedinte al Europei Libere ce predă la Universitatea Columbia şi consultant în combaterea dezinformării.

Puţini oameni au cunoştinţe profunde despre istoria Ucrainei şi Rusiei, lăsându-i deschişi la afirmaţiile propagandistice că Ucraina este pur şi simplu o provincie rebelă, înarmată până în dinţi de Occident. Instituţiile de la Kremlin resping pretenţiile privind atrocităţile ruseşti, afirmând că ucrainenii au comis acte la fel de odioase.

Multe dintre justificările Rusiei pentru război se bazează încă pe ideii generale despre ameninţările NATO şi naziştii ucraineni (ocazional amestecate cu teorii ale conspiraţiei extravagante, cum ar fi un complot al SUA de a ataca Rusia din Ucraina cu păsări infectate cu boli). Dar Rusia construieşte cu înţelepciune alte naraţiuni pentru a atrage sensibilităţi profund resimţite în anumite zone ţintă.

Pentru publicul european, publicaţiile ruse susţin că, prin prelungirea războiului, ţările NATO agravează inflaţia, riscă o confruntare nucleară şi intensifică fluxul de migranţi. 

Avertismentele privind o confruntare nucleară rezonează puternic în comunităţile pacifiste şi anti-nucleare ale Germaniei. Un număr substanţial de oameni din mai multe ţări europene cred că NATO poartă cel puţin vina pentru război.

Rusia susţine, de asemenea, că invazia Ucrainei are ca scop salvarea ţării de „opresiunea neocolonială” occidentală şi rasism. O astfel de retorică este concepută pentru a rezona în naţiunile foste colonii, precum India şi Africa de Sud, care menţin relaţii de prietenie cu Rusia şi sunt oficial neutre în război. Deşi în zilele noastre există puţine proiecte neocoloniale la fel de flagrante precum încercarea lui Putin de a resuscita Uniunea Sovietică, nu pare neapărat aşa unui public din rândul din spate al teatrului global.

Alte afirmaţii sunt la fel de discutabile, dar vor câştiga totuşi o audienţă. Site-ul francez al RT a raportat că cinci ţări africane se confruntă cu foamete din cauza sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei, care atribuie greşit cauza - marina rusă blochează de fapt porturile Ucrainei, oprind exportul a 25 de milioane de tone de cereale şi provocând creşterea preţurilor.

Site-ul spaniol al Sputnik a raportat că sancţiunile au costat Ecuadorul 1,2 miliarde de dolari în comerţul cu Rusia şi ar putea aduce foamete în Nicaragua. Pentru publicul din Orientul Mijlociu, actorii pro-ruşi susţin că acţiunile Kremlinului în Ucraina nu sunt mai rele decât cele ale Americii în Irak.

Răspunsurile la propaganda rusă trebuie să fie la fel de atent vizate ca mesajele Rusiei şi să aibă o viziune realistă asupra priorităţilor şi intereselor lumii. Oricât de flagrant a încălcat Rusia legea internaţională prin invadarea Ucrainei şi, oricât de mare a fost suferinţa Ucrainei, niciuna dintre probleme nu a garantat puterea de rezistenţă la nivel mondial. Merită să ne amintim că alte naţiuni – inclusiv unele din Occident – ​​au încălcat în trecut normele internaţionale şi multe naţiuni au suportat dezastre umanitare cu mult mai puţin sprijin decât a primit Ucraina.

Cele mai eficiente răspunsuri la afirmaţiile ruseşti nu vor veni cu brandingul occidental, ci din partea mass-mediei şi activiştilor cu mentalitate democratică din zonele ţintă ale Kremlinului. Pentru mulţi, curajul şi ingeniozitatea luptătorilor ucraineni, cu liderul lor carismatic, va atrage mai multă atenţie decât poveştile de suferinţă ale ucrainenilor. 

În ţările care se bazează pe Rusia pentru echipamente şi instruire militară, publicul trebuie să fie pe deplin conştient de cât de slab au funcţionat armele şi strategia rusă. Trebuie să i să spună că dacă războiul merge deosebit de prost pentru Rusia sau există o schimbare de conducere la Kremlin, Rusia s-ar putea retrage din nou din întreaga lume. După căderea Uniunii Sovietice, aceasta a dispărut în mare măsură timp de un deceniu din Africa şi America Latină. Unii mercenari ruşi care îi protejează pe aliaţii Kremlinului din străinătate au fost deja redistribuiţi pe frontul ucrainean, iar forţele regulate din Siria ar fi, de asemenea, chemate acasă. În orice caz, puţinul ajutor economic pe care Rusia îl oferă altor ţări probabil că se va micşora şi mai mult din cauza cheltuielilor războiului.

În cele din urmă, mult depinde de rezultatul luptei. Dacă războiul lasă Rusia umilită militar şi devastată economic, propaganda de la Kremlin se va lupta din nou să fie eficientă. Cu toate acestea, Putin şi asistenţii săi ar putea găsi o modalitate de a evita implozia economică şi de a ieşi din luptă cu ceva ce pot numi victorie. În acest caz, ne putem aştepta ca temele de propagandă atent concepute pe care le creează acum să devină o nouă ofensivă informaţională majoră.