Gestul marchează, potrivit purtătorului de cuvânt al Patriarhului Kirill al Rusiei, o tragedie istorică, spirituală şi religioasă. E şi de înţeles de ce: prin autonomia Bisericii Ucrainene, Rusia pierde controlul asupra a 12.000 parohii şi comunităţi, şi asupra Kievului, locul de naştere al creştinităţii ruse, în secolul al 10-lea, când nici nu avusese loc Marea Schismă în Biserica Creştină şi încă nu exista statul rus, rupt abia ulterior din suma de seminţii estice.

Înfrângere istorică a Moscovei la Kiev

Până la reunificare, în Ucraina existau trei biserici ortodoxe paralele: Mitropolia Kievului şi a întregii Ucraine, sub ascultarea Patriarhiei Ortodoxe Ruse, Mitropolia Kievului independentă şi Patriarhia Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Ultimele două erau necanonice, nerecunoscute, dar cursul a fost inversat de către Patriarhia Ecumenică a Constantinopolelui care a preluat, după 322 ani, controlul pe spaţiul său de administrare canonică (aşa cum a făcut-o şi în Europa) de la Biserica Ortodoxă Rusă ce administrase cu acordul său aceste spaţii, şi a recunoscut canonic pe liderii celor două bisericii excomunicate, a susţinut formarea unei Biserici Unificate a Ucrainei şi acordarea Tomosului pentru cel care urma să fie ales Patriarh. Condiţia a fost de netulburare a proprietăţilor Bisericii Ruse, în condiţiile în care, în ortodoxie, toate aparţin parohiilor şi comunităţilor şi urmează voinţa comunităţilor locale.

Biserica Ortodoxă Rusă avea în Ucraina circa 12.000 de parohii şi o mănăstire, Pashiorska Lavra, introdusă în patrimoniul cultural UNESCO. Dacă ruptura s-a produs în 1991, la câştigarea independenţei de către Ucraina, războiul ruso-ucrainean din 2014, anexarea Crimeei şi agresiunea militară rusă din Estul Ucrainei, împreună cu anexarea de facto recentă a Mării de Azov au slăbit susţinerea pentru mitropolia ţinând de Rusia şi mai mult de jumătate din parohii s-au mutat la bisericile ucrainene. După unificarea la care participă şi înalţi ierarhi ai Mitropoliei ascultând de Rusia – caterisiţi şi excomunicaţi între timp - trendul mişcării parohiilor spre Biserica Ucraineană Autocefală se va accentua.

Pentru Rusia, cedarea de proprietăţi şi influenţă, pierderea casei spiritual a Rusiei Kievlene şi a Ucrainei şi credincioşilor ucraineni face din Lumea Rusă o lume tot mai mică şi insignifiantă. De aici şi susţinerea lui Volkov, a Patriarhului Kirill şi a lui Vladimir Putin însuşi, cei care susţin că ortodoxia ucraineană e parte a ortodoxiei ruse. Pentru că, după autocefalie, Rusia va deveni o parte egală a Patriarhiilor Ortodoxe, nicidecum un rival al Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolelui, indiferent de influenţa asupra unor biserici precum cea sârbă, georgiană, siriană sau bulgară care nu se ştie cum vom reacţiona faţă de Biserica Ucraineană.


Patriarhul Kirill al Moscovei şi al întregii Rusii FOTO patriarchia.ru

Măreaţa Biserică Ortodoxă Rusă cere ajutor la ONU şi Papei

De altfel, Biserica Ortodoxă Rusă a trimis vineri, în ajunul Conciliului de unificare al bisericilor ucrainene, o scrisoare semnată de Patriarhul Kirill către secretarul general al ONU, Cancelarului german Angela Merkel, Preşedintelui francez Emmanuel Macron, Papei Francis al Bisericii Catolice, Arhiepiscopului de Canterbury, şeful clerului Bisericii Anglicane (întâi stătătorul fiind însăşi Regina Elisabeta a doua) şi altor lideri spirituali de jur împrejurul lumii, implorând ajutor pentru protejarea clerului, credincioşilor şi proprietăţilor sale din Ucraina. Un gest simbolic, care subliniază neputinţa Moscovei, în lipsa dialogului cu Kievul.

Biserica Ortodoxă Rusă şi subdiviziunile sub ascultarea sa din tot spaţiul post-sovietic au susţinut separatismul, au fost utilizate ca instrumente de influenţă şi soft power rus, mai mult, au fost utilizate pentru a acoperi acţiuni de spionaj şi influenţă ale serviciilor secrete ruse, cu precădere FSB. De aceea, imaginea acesteia în Ucraina e una foarte proastă, fiind cunoscută legătura preoţilor Bisericii ortodoxe ţinând de Rusia cu separatiştii. O legătură similară există şi în Republica Moldova, dar aici există Mitropolia Basarabiei sub ascultarea Bisericii Ortodoxe Române, iar 62% din populaţie se opune independenţei de Moscova a Mitropoliei Chişinăului şi a întregii Moldove, sub ascultarea Bisericii Ortodoxe Ruse.

Scrisoarea Patriarhului Kirill acuză Guvernul Ucrainei de limbajul urii şi de presiuni asupra clericilor pentru a lua parte la Conciliul de reunificare. De altfel, Mitropolia Ucrainei sub ascultare rusă a reclamat că ea nu participă la unificare şi i-a declarat pe cei doi ierarhi/episcopi, care sunt parte a procesului, drept trădători. În acelaşi timp, vineri, 100 de credincioşi şi un cleric al Mitropoliei afiliate Moscovei au ţinut o slujbă în stradă, în apropierea Guvernului, în semn de protest faţă de crearea Bisericii Ortodoxe Unificate a Ucrainei, susţinând că şi ei reprezintă poporul şi credincioşii ucraineni şi nu îi apără pe separatişti.


Patriarhul Epifanie FOTO EPA-EFE

Patriarhul Epifanie, primul întâi stătător al Bisericii Ortodoxe Unificate a Ucrainei

Soborul de unificare al Bisericii Ortodoxe ucrainene şi-a ales conducătorul. Acesta a devenit mitropolitul Epifanie – un nume predestinat - cel care a condus eparhia Pereyaslav şi Bila Tserkva. Noul cap al Bisericii Ortodoxe ucrainene urmează să primească Tomosul de autocefalie de la Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului. Acest eveniment urmează să aibă loc la 6 ianuarie 2019. La sobor au venit 192 de delegaţi din toate regiunile ţării - 42 de episcopi, 42 de preoţi şi 42 de mireni din cadrul Bisericii Ortodoxe ucrainene, restul au venit din rândurile Mitropoliei Kievului care se supun Bisericii Ortodoxe ruse.

Forţele de Securitate ucrainene au avut de prevenit reacţiile paramilitare şi hibride ale Rusiei care a pregătit mari mişcări de protest cu această ocazie. Astfel, maşina de dezinformare rusă a început prin a lansa date false ale slujbei de unificare, înainte ca aceasta să fie stabilită de către Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolelui, confruntată şi ea cu constituirea unei patriarhii alternative ruse în Turcia, ca represalii. De altfel, războiul religios şi de scindare a Ortodoxiei a fost lansat de către Rusia, care are însă probleme majore cu Biserica Ortodoxă greacă şi un impact major al scandalurilor multiple şi ingerinţelor în politica din Grecia soldat cu izolarea sa de Muntele Athos, acolo unde Patriarhia Bisericii Ortodoxe Ruse şi înalţii săi ierarhi nu mai sunt primiţi, după ce au încercat să altereze recunoaşterea noului nume al Macedoniei de Nord.

De asemenea, forţele de ordine au asigurat strict securitatea slujbei de unificare, alegerii primului Patriarh şi siguranţa mulţimii ce aştepta în faţa Catedralei Sfânta Sofia rezultatul votului, identificând şi două persoane înarmate. Şeful poliţiei naţionale din Kiev, Andriy Kryshchenko, a anunţat că au fost ridicaţi doi indivizi înarmaţi, unul cu un cuţit, altul cu un nunchuck, care au pătruns astfel în mulţimea prezentă în faţa Catedralei unde se desfăşura slujba de unificare.

Epifanie, Mitropolitul de Pereyaslav şi Bila Tserkva, s-a născut Serhii Dumenko, are 39 de ani şi s-a născut în satul Volkovo din regiunea Odessa, în sudul Ucrainei. A absolvit Seminarul Teologic din Kiev şi a studiat filosofia la Atena, în Grecia. A fost profesor al Academiei de Teologie Ortodoxă din Kiev în 2007, în anul în care a intrat în călugărie, pentru ca, în 2010, să devină Rectorul aşezământului teologic universitar ucrainean. În 2008, a fost numit secretar al Patriarhului Filaret al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, iar în 2013. Mitropolit de Pereyaslav şi Bila Tserkva. El era vicar patriarhal, al doilea în Patriarhatul Ortodox ucrainean, biserică nerecunoscută, până la momentul alegerii de sâmbătă, 14 decembrie, astăzi devenind primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Ucrainene unite.

Preşedintele Poroşenko a relevat, într-o declaraţie publică cu această ocazie, că Ucraina şi-a recăpătat astfel, a doua oară, independenţa de stat. După circa 30 de ani de eforturi diplomatice şi canonice, după ce preşedintele Viktor Yushchenko a pornit încă din 2005 demersul la Patriarhia Ecumenică a Constantinopolelui, astăzi noul Patriarh ales urmează să primească Tomosul de autocefalie, asumată deja de către Patriarhul Ecumenic Bartolomeu. Poroshenko a susţinut:

„Ce este noua biserică? Este o Biserică fără Putin. Ce este această Biserică? Este o biserică fără Kirill. Ce este această Biserică? Este o biserică fără rugăciuni pentru autorităţile ruse, fără rugăciuni pentru trupele ruse care ucid ucraineni. E o Biserică cu Dumnezeu în Ucraina!“