Documentul intitulat „Valuing the Global Mortality Consequences of Climate Change Accounting for Adaptation Costs and Benefits“ „dezvoltă o estimare globală şi bazată pe estimările din teren privind riscurile de mortalitate legate de de nivelul viitoarelor temperaturi generate de schimbarea climatică“, spun cei 16 autori care sunt somităţi ale lumii ştiinţifice de la University of California, Santa Barbara, Univerisity of Chicago, Rhodium Group, Rutgers University, London School of Ecnonomics, NBER, E,CA Economics, Fudan University şi Washington and Lee University. Găsiţi aici raportul integral.

Ceea ce spun ei, într-un material de prezentare difuzat de Climate Impact Lab este că, în această vară, lumea s-a confruntat cu cele mai ridicate temperaturi, o staţie meteo  din Death Valley (california), a înregistrat luna trecută temperaturi de 53,8 grade Celsius, în timp de oficialii din New Delhi, Tokyo sau Lagos se pregătesc pentru o vară extrem de călduroasă, perioadă care poate fi similară cu cele care, trecut, au provocat sute de decese. Simultan, avem şi efectul devastator al pandemiei în termeni de mortalitate şi efecte economice.

Întrebarea pe care şi-o pun ei este de a determina câte dintre decesele înregistrate acum sunt provocate de vizitele în spitale în perioadele de vârf ale valurilor de frig sau de căldură, care ar fi efectele introducerii sistemelor de încălzire şi răcire a aerului. Cu ce cost pentru economiile naţionale?

Autorii studiului ajung la concluzia că efectul global al schiumbărilor climatice actuale ar putea ridica nivelul de mortalitate cu 73 de cazuri la 100.000 de oameni, asta în cazul în care emisiile în atmosferă vor continua în ritmul actual. 73 de cazuri reprezintă o cifră care ar fi echivalentul nivelului actual de mortalitate înregistrat din cauza tuturor bolilor infecţioase - incluzând aici tuberculoza, SIDA, malaria, febra galbenă sau cele transmise prin păduchi, ţânţari şi paraziţi - adică aproximativ 74 decese la 100.000 de oameni.

„Datele noastre indică faptul că, în condiţiile unei emisii continue de gaz de seră, efectele schimbărilor climatice sunt proiectate a fi de cinci ori mai mortale decât cele produse de perioadele gripale succesive din SUA. În ţările calde sărace, căldura poate fi chiar mai primejdioasă decât sunt azi cancerul şi maladiile cardiace.“

Michael Greenstone, Milton Friedman Distiguished Service Professor in Economics, Universitatea din Chicago

În ţările cele mai grav afectate - continuă prezentarea Raportului - inclusiv Ghana, Bangladesh, Pakistan şi Sudan, schimbarea climatică poate produce un număr suplimentar de 200 decese la 100.000 de oameni până la finele acestui secol, asta deoarece, aşa cum se demonstrează foarte în amănunt pe bază de modele matematice, tocmai din cauza inegalităţilor profunde în domeniul dezvoltării, există din ce în ce mai multe zone de risc legat de imposibilitatea de instalare în locuinţe a unor servicii de bază pentru încălzirea sau răcirea aerului. Aveţi aici posibilitatea de a primi, la comandă, harta globală a schimbării climate pe regiuni, fiind luate în calcul 24.378 de regiuni de pe întreg globul, estimarea cercetătorilor fiind că, dacă nu se iau măsurile promise, atunci numărul de decese va fi trei ori mai mare la nivel global.

Perspectiva asta se suprapune pe cea deschisă de un al doilea raport, Increased future occurrences of the exceptional 2018–2019 Central European drought under global warming realizat de 5 cercetători de la UFZ-Helmholtz Centre for Environmental Research din Leipzig. Ei compară condiţiile existente acum în zona noastră de Europa cu datele consemnate începând cu anul 1766 şi, folosind o modelare pe computer a schimbărilor climatice, au ajuns la o concluzie teribilă : în condiţiile în care emisiile de gaze de seră vor continua la nivelul actual, fenomenul de secetă extremă va deveni din ce în ce mai frecvent în zona Europei centrale, iar dacă emisiile de gaz de seră se vor accentua, riscăm ca fenomenele de secetă extremă să aibă o frecvenţă de şapte ori mai mare. Va creşte şi suprafaţa zonelor cultivate ce vor fi afectate, totul fiind vizibil deja de acum, de când toate ţările din regiunea noastră suferă de pe urma efectelor cele mai mari secete înregistrate vreodată în istorie (2018 şi 2019): atunci au fost consemnate cele mai călduroase veri din istorie, în aşteptarea datelor despre vara de acum, cu recordurile sale dramatice.

Iată şi rezultatul modelării pe computer care pune în ecuaţie imaginile daunelor produse de cele trei perioade 2003, 2018 şi 2019 în care au fost înregistrate perioade excepţionale de secetă (cea din 2003 afectând în primul rând sudul şi sud-estul european, iar cele din 2018 şi 2019 centrul continentului):

Cercetătorii germani atrag atenţia asupra unui fenomen extrem de periculos dacă se confirmă că devine o caracteristică repetitivă: „În cazul fenomenelor excepţionale din 2003 şi 2015, sănătatea vegetaţiei a avut timp să se refacă şi, în anii următori, să revină la condiţii normale. Dimpotrivă, impactul secetei din 2018 asupra vegetaţiei s-a prelungit şi în 2019, iar recuperarea este încă în curs“. Ei afirmă că „este absolut urgent să recunoaştem importanţa evenimentelor care se petrec în ani consecutivi şi să fie dezvoltat un cadru holistic pentru modelarea riscurilor“.

În zona central europeană, peste 34% din totalul suprafeţei este folosit în mod extensiv în scopuri agricole şi analiza cercetătorilor germani sugerează că peste 50% din suprafaţa cultivată a suferit de pe urma perioadelor de secetă puternică din 2018 şi 2019. Iată cum arată combinaţia între creşterea perioadelor de secetă începând cu 1850 până acum şi zonele afectate în cei doi ani de secetă extremă, 2018 şi 2019.

Concluzia acestui al doilea studiu este că, în comparaţie cu valorile istorice, în perioada următoare vor fi afectate de secetă extremă aproape dublu de suprafeţe (cu aproximativ 20-25 milioane hectare) în decursul celei de-a doua jumătăţi a secolului nostru. Aveţi aici prezentarea studiului din revista NATURE.

Vedeţi cu ce se ocupă alţii. Poate văd şi ai noştri politicieni care, dintr-un motiv pe care chiar nu pot să-l înţeleg, nu au comandat studii în acest sens, luptându-se cu situaţiile adverse prin văicăreli din ce în ce mai sonore privind „dezastruoasa moştenire“ şi lipsiţi de o viziune elementară asupra riscurilor sistemice cu care, în acest context vizibil pentru toată lumea, se confruntă şi ţara noastră.

De ce am combinat cele două studii? Foarte simplu: schimbările climatice sunt într-atât de puternice şi anunţă asemenea mutaţii în perspectivă imediată, încât, din punct de vedere politic, orice guvern este obligat (sau ar trebui să fie) să elaboreze modele naţionale de apărare cu o viziune pe termen foarte lung. E nevoie de asta deoarece începe să se vadă cu ochiul liber că au sunt schimbări în structura surselor de apă, a curenţilor marini care încep să urmeze ale traiectorii, se accentuează încălzirea rapidă a zonelor îngheţate, cu perspectiva unor viitoare mari migraţii ale populaţiilor care vor căuta zonele temperate şi surse de mâncare.

Iar pandemia de acum a venit să accentueze mutaţiile acestea fundamentale, adăugând noi incertitudini şi schimbând pe lungă durată (unii spun că definitiv) modele de convieţuire socială.

Se poate să fie aşa. Dar mai există şi varianta cealaltă, devenită celebră prin prestaţia unui politician contemporan: de fapt nu există nimic din toate primejdiile astea. Sau există. Nimeni nu ştie exact:

Este posibil orice. Numai că, între timp, până să ne lămurim, în loc ca aceste probleme să fie analizate de specialişti, tocmai din cauza incertitudinilor plasate în subconştientul colectiv de campaniile informaţionale ostile, am pierdut încrederea în orice sursă de expertiză şi am ajuns să ne bazăm pe inspiraţia politicienilor aflaţi în campanii electorale. Şi uite unde am ajuns.

Apropos, aţi auzit pe vreun politician român, fie el chiar parlamentar, să vorbească despre schimbări climatice sau, pur şi simplu, de situaţa actuală a agriculturii şi nevoia imediată de asigurare a unor rezerve strategice de hrană şi seminţe pentru culturile viitoare? Sau despre efectele sociale de durată ale pandemiei?

Sau nu există decât tema prioritară a restaurantelor, mare dezbatere a naţiunii însetate?