Semnale că nivelurile poluării vor creşte după pandemie: defrişările în Amazon au crescut cu peste 60%

Semnale că nivelurile poluării vor creşte după pandemie: defrişările în Amazon au crescut cu peste 60%

Pandemia Covid-19 care a oprit o mare parte a planetei în loc a lăsat impresia unei naturi care se recuperează şi a dat naşterii ideii că a fost „bună pentru mediu” aducând un oarecare confort tragediei care a cuprins întreaga lume. Experţii se tem însă că  revenirea la normal va antrena niveluri şi mai mari ale poluării, accentuând probleme climatice încă nerezolvate.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cerul a fost mai luminos şi cântecul păsărilor a răsunat mai puternic în liniştea care s-a lăsat după ce traficul aerian şi cel rutier au scăzut în intensitate. 
 
Restricţiile se ridică acum treptat în întreaga lume, iar experţii prevăd un viitor cu şi mai mult trafic, poluare şi schimbări climatice. Semne ale acestui scenariu sumbru par să se manifeste deja în întreaga lume.
 
La începutul lunii aprilie, când multe ţări se aflau într-o carantină mai mult sau mai puţin strictă, emisiile zilnice de carbon la nivel global au scăzut cu 17% comparativ cu anul precedent. Însă pe 11 iunie, când activităţile nu erau reluate pe deplin nivelurile erau cu doar circa 5 procente mai mici decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.
 
„Avem aceleaşi maşini, drumuri, industrii şi case, astfel că odată cu eliminarea restricţiilor ne întoarcem în acelaşi punct”, a spus Corinne Le Quéré, cercetător în materie de schimbări climatice la University of East Anglia, autorul unui studiu privind impactul unor crize asupra mediului. Aceasta spune că sunt riscuri foarte mari ca emisiile de carbon să atingă niveluri peste cele prepandemice, întrucât aşa s-a întâmplat şi după criza economică din 2007-2008.
 
Un exemplu este al Chinei care a avut îmbunătăţiri dramatice ale calităţii aerului când activităţile industriale şi traficul aproape s-au oprit în lunile februarie şi martie., iar apoi a avut loc o reluare intensificată a producţiei şi poluarea a crescut din nou, în unele locuri depăşind valorile prepandemice până să scadă din nou. Mai mult, unele provincii chineze, într-o încercare disperată de a stimula creşterea economică, au dat undă vede pentru construirea unor noi centrale pe cărbuni, potrivit unui institut finlandez de cercetare pentru energie şi climă care a analizat datele poluării în China.
 
Analiştii institutului spun că deodată numărul aprobărilor pentru centrale nucleare pe cărbuni a crescut şi că dacă planurile se concretizează este vorba de infrastructură care probabil va fi utilizată ani de zile. Aceştia spun că acţiuni ca ale Chinei pot arunca lumea în cele mai catastrofale scenarii climatice.

 

Poluatorii sunt mai îndrăzneţi ca niciodată

 
În mijlocul unei pandemii şi al contracţiei economice rezultate, industriile care produc combustibili fosili, plastice, maşini, au luptat pentru obţinerea unor avantaje. Unele guverne, în special cel al SUA, au furnizat finanţare, reglementări mai blânde şi alte favoruri speciale.
 
„Există riscuri serioase că marii poluatori ar putea ieşi din această criză mai indrăzneţi şi cu profituri mai mari ca niciodată”, a spus un analist senior de politci la Friends of the Earth, un grup activist de mediu.
 
Acesta e explicat că lobbyul agresiv al companiilor de petrol şi gaze le aduc miliarde de dolari în fonduri publice acordate ca ajutor de pandemie. Acestea presupun scutiri de taxe, întreruperi ale redevenţelor pentru forări şi minerit pe pământuri publice şi accesul la programe de împrumut din rezervele federale de 600 de miliarde de dolari. Analistul a precizat că programul a fost deja modificat pe liniile cerute de aceste companii.
 
Institutul american de petrol a declarat că companiile sub egida sa nu au căutat favoruri speciale, ci au apelat la programe adresate tuturor sectoarelor economice afectate de pandemie.
 
Administraţia Trump a permis într-un mod agresiv, scrie National Geographic, relaxări ale unor reglementări în timpul pandemiei, între care cele referitoare la poluare atmosferică si a apei, a restrâns capacitatea statelor de a bloca proiecte energetice şi a suspendat cerinţele unei revizuiri de mediu şi a consultării publice în legătură cu noi mine, gazoducte, autostrăzi şi ale proiecte.
 
„Pe tot parcursul lunii aprile, a devenit aproape un job full-time să ţin pasul cu toate cadourile acordate industriei”, a spus Amy Westervelt, jurnalist şi gazdă a podcastului Drills care urmăreşte aceste mişcări. „Ce vedem acum e mult mai puţin control decât ar fi existat” dacă atenţia nu ar fi acum în mare parte absorbită de pandemie.
 
Apoi, este traficul care poate exploda odată ce oamenii se vor feri să mai folosească transportul public de teama virusului. Astfel oraşele s-ar putea indrepta către o „carpocalypse” (ciocnire în masă), după cum avertizează un site de ştiri despre transport.
 
China s-a întors la nivelurile prepandemice deşi oamenii nu mai călătoresc ca înainte, au spus experţii finlandezi, avertizând că în pofida faptului că oraşe din întreaga lume extind rutele pentru biciclişi pentru a evita aglomerările din metrouri şi autobuze, „e un mare semn de întrebare dacă acestea se vor doveni suficiente”.

 

Amazon

 
În timpul pandemiei, tăietorii ilegali de păduri au accelerat distrugerea pădurilor amazoniene. Potrivit datelor din satelit de la agenţia de cercetare spaţială INPE, în luna aprilie au avut loc cu 64% mai multe defrişări decât anul trecut -iar asta ţinând cont că 2019 a cunoscut cele mai masive defrişări în peste un deceniu.
 
Preşedintele brazilian Jair Bolsonaro  a susţinut mereu exploatarea comercială a Amzonului iar în ultimele luni tăietorii ilegali, braconierii şi minerii au avut cale destul de liberă pentru activităşile lor.
„Poţi face ce vrei în Amazon fără să fi pedepsit”, a transmis ONG ul ştiinţific  IPAM Amazônia, întrucât oficialii folosesc pandemia ca „un ecran de fum, o distragere” pentru a permite distrugerile.
 
Amazonul şi populaţia sa este printre cele mai lovite de epidemie într-o ţară care a devenit un epicentru al pandemiei. Două crize ameninţă să se întâlnească, în măsura în care luna iulie este perioada arderilor de vegetaţie şi fumul gros va umple aerul accentuând problemele de respiraţie.
 
Anul trecut incendiile au fost unele devastatoare, iar în contextul unei pandemii cu munţi de vegetaţie aşteptând să fie arşi, pericolul se accentuează mai ales pentru pacienţii cu coronavirus.
 

Europa

 
Chiar şi în Europa unde liderii nu forţează o relaxare a regulilor, crizele economice şi sanitare încă în desfăşurare le pot deturna atenţia de la problemele schimbărilor climatice.
 
„Care vor fi priorităţile lor? Vor încerca guvernele să protejeze economia prin stimularea industrilor vechi şi poluante sau vor îmbrăţişa apelurile la stimulentele ecologice şi vor folosi fondurile de redresare în vederea creării de joburi în sectoare precum energie regenerabilă şi eficienţă energetică?”, se întreabă Åsa Persson, directorul de cercetare de la Institutul pentru mediu din Stockholm. 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările