Războiul din Nagorno-Karabah, un test pentru relaţia dintre Turcia şi Rusia. Ce va face Putin?

Războiul din Nagorno-Karabah, un test pentru relaţia dintre Turcia şi Rusia. Ce va face Putin?

Erdogan si Putin FOTO AFP

Alianţa de convenienţă de până acum dintre preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi Vladimir Putin Rusia are parte de un test mai dur în Caucaz, după ce ostilităţile izbucnite între Armenia şi Azerbaijan i-a pus în opoziţie, scrie editorialistul Bloomberg Bobby Ghosh. Dintre ei, Erdogan e mai vulnerabil în măsura în care şi-a tăiat craca de sub picioare cu Europa, iar favorurile SUA sunt şi ele pe terminate.

Ştiri pe aceeaşi temă

În ceea ce priveşte regiunea dintre Marea Neagră şi Marea Caspică, aflată la intersecţia dintre sferele de influenţă a celor două ţări, Rusia a avut în ultimele decenii revendicări mai puternice, considerându-se poliţistul regional care împarte pedepse sau instaurează pacea, după cum crede de cuviinţă.
 
Dacă Erdogan a avut grijă să nu-l supere Putin când a invadat Giorgia în 2018, Azerbaijanul este o altă poveste. Dincolo de o istorie, religie şi limbă comune, ţara are petrol şi gazoducte - cruciale pentru ambiţia lui Erdogan privind un coridor energetic între Marea Caspică şi Europa furnizat de Turcia. 
 
În privinţa Nagorno-Karabah, populată majoritar de armeni, Turcia s-a situat de partea Azerbaijanului. Armenia a preluat controlul asupra regiunii muntoase după prăbuşirea URSS şi iar în 1994 un armistiţiu între părţi a fost mijlocit de Rusia. În pofida eforturilor de mediere ale Rusiei, Franţei şi SUA, Armenia şi Azerbaijan nu ajuns la un acord permanent de pace. Comunitatea internaţională nu recunoaşte controlul armean asupra Nagorno-Karabah.
 
Acum preşedintele azer Ilham Aliyev încearcă să depăşească impasul cu mijloace militare, iar Erdogan îl susţine deschis. Liderul turc aruncă întreaga vină asupra guvernului armean calificându-l „cea mai mare ameninţare asupra păcii din regiune” în timp ce îi îndeamnă pe armeni să se împotrivească liderilor săi.
 
Iar susţinerea Turciei este mai mult decât retorică având în vedere exerciţiile militare comune de luna trecută, prezenţa forţelor turce şi accesul la baza aeriană de aici. Apoi Erdogan modernizează armata Azerbaijanului şi o echipează inclusiv cu drone şi rachete.
 
De cealaltă parte, Rusia vinde arme ambelor părţi, dar îşi înclină preferinţă către Armenia, unde de altfel îşi menţine o bază militară. Armenia, nu şi Azerbaijan, este parte a Tratatului de securitate colectivă condus de Moscova, acelaşi invocat de dictatorul belarus Alexandr Lukaşenko pentru o posibilă intervenţie militară a Rusiei în ţara asa.
 
Totuşi Putin pare dornic să readucă cele două ţări la masa negocierilor, abţinându-se să arunce vina asupra uneia dintre părţi pentru izbucnirea luptelor şi se poate spune că nu va fi prea mulţumit cu atacurile retorice ale aliatului, cum nu va tolera nici o intervenţie militară a Turciei.
 
Lui Putin nu are cum să-i scape faptul că Erdogan e deja strâns cu uşa în contextul operaţiunilor miliare din Libia şi Siria, dar şi al confruntărilor geopolitice din estul Mediteranei, unde Rusia stă de asemenea la pândă. O intervenţie militară în sudul Caucazului va strâmtora şi mai mult economia deja în chingi a Turciei. Eventualitatea implicării în războiul azero-armean a determinat deja o scădere istorică a monedei turce.
 
În Caucaz, Putin îşi poate permite un joc de mai mare durată. Dincolo de retorica belicoasă a lui Erdogan şi a asistenţei din partea Turciei, Azerbaijan se află în faţa unei lupte dificile - literalmente - împotriva poziţiilor armene. Deşi preşedintele american Donald Trump şi liderii europeni au lansat alarme, preşedintele rus ştie prea bine că beligeranţii vor apela în cele din urmă la el pentru a le găsi o cale de ieşire. Rusia este singura putere majoră ce are deopotrivă o miză în stabilitatea regională şi determinarea de o impune.
 
De partea cealaltă, lui Erdogan, care s-a angajat deja faţă de cauza azeră, îi va fi mai dificil să dea înapoi. Cea mai bună şansă să iasă cu faţa curată este ca Putin să-i ofere un loc la masa tratativelor, scrie Bobby Ghosh în Bloomberg. S-ar putea însă vedea nevoit să facă concesii în alte arii unde interesele cu „dragul său prieten” intră însă în coliziune.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările