„Istoria“ pădurilor din România, recreată cu ajutorul sateliţilor care spionau bombele atomice ale fostei URSS

„Istoria“ pădurilor din România, recreată cu ajutorul sateliţilor care spionau bombele atomice ale fostei URSS

Creşterea unei păduri secundare în Romania la 60 de ani după o exploatare forestieră intensivă FOTO Daniel Niţă

Doi cercetători români utilizează imagini din satelit surprinse de spionajul american în timpul Războiului Rece pentru a evalua schimbările de mediu produse în ultimii 60 de ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pentru cartografierea evoluţiei unui peisaj, silvicultorii precum dr. Mihai Daniel Niţă depindeau de hărţi şi inventare tradiţionale de copaci care ar putea fi pline de inexactităţi. Acum pot beneficia de o metodă care oferă informaţii mai exacte, un produs al unui program american de spionaj implementat începând cu 1960, scrie New York Times.

Dr. Cătălina Munteanu, biogeograf la Universitatea din Humboldt (Germania), şi dr. Mihai Daniel Niţă, de la Universitatea Transilvania din Braşov, sunt doi dintre cercetătorii care se folosesc de imagini din satelit declasificate pentru a studia schimbările de mediu produse de la sfârşitul Războiului Rece încoace.

Această metodă, prezentată la Festivalul Ecologiei, o conferinţă online care a reunit 1.400 de experţi în mediu din 50 de ţări, a permis, de exemplu, examinarea în profunzime a defrişării pădurilor în România sau evoluţia unor practici agricole din Vietnam în urma bombardamentelor americane, relevă „Sciences et avenir”.

Imagini colectate de americani pentru a supraveghea blocul sovietic

„Când merg în pădure, nu văd decât 100 de metri în jurul meu”, spune dr. Niţă, citat de New York Times.

Obiectul cercetării dr. Niţă - istoria pădurilor din Europa de Est - depinde de o perspectivă mai vastă şi mai îndepărtată decât poţi vedea în jur, notează publicaţia americană.

„Trebuie să vezi ce s-a întâmplat în anii ’50 sau chiar acum un secol. Aveam nevoie de un ochi pe cer”, afirmă acest inginer forestier.

Acum cercetătorul dispune de o vedere de ansamblu, care este produsul programul american de spionaj Corona, lansat în an deceniul 1960 pentru supavegherea blocului sovietic.

Sateliţii din cadrul programului Corona au adunat aproximativ 850.000 de imagini care au fost păstrate ca date clasificate până în 1995.

Suprapuse calculelor şi informaticii moderne, aceste imagini ajută acum la identificarea unor evoluţii de mediu anterior invizibile, remarcă British Ecological Society.

Chiar dacă sunt statice, aceste imagini conţin date identificabile, de la colonii de pinguini din Antarctica şi movile de termite din Africa până la trasee de păşunat de bovine din Asia Centrală şi bazine piscicole apărute în cratere rămase în urma bombardamentelor americane din Vietnam.

„Este precum Google Earth în alb şi negru”, apreciază dr. Cătălina Munteanu, care a folosit imagini Corona pentru a arăta că marmotele s-au întors în aceleaşi vizuini de-a lungul deceniilor de practici agricole distructive din Kazahstan.

„Ca o maşină a timpului”

În 2015, Dr. Niţă a început să dezvolte o metodă de procesare a imaginilor Corona inspirată de un software care corectează imaginile. Odată cu înregistrarea de noi progrese tehnice, fotografiile-spion Corona pot trasa istoria unui peisaj în ultimii 60 de ani.

„Corona este ca o maşină a timpului pentru noi”, afirmă Jason Ur, arheolog la Harvard.

Cercetătorii au putut constata, între altele, tăierea la scară mare a pădurilor României după ce de-al Doilea Război Mondial, notează „Sciences et avenir”.

Cu toate acestea, datele Corona rămân relativ neexploatate de oamenii de ştiinţă. „Încă nu au fost folosite prea mult. Suntem într-un punct culminant”, spune Volker Radeloff, cercetător în ecologie la Universitatea din Wisconsin.

Odată cu schimbările climatice şi alte transformări ale ecosistemului global, nu a fost niciodată mai important să înregistram şi să reunim programele de mediu pe termen lung, apreciază la rândul ei dr. Munteanu: „Tot ceea ce facem lasă o amprentă. Acest impact ar putea apărea abia peste decenii”, conchidea cercetătoarea.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările