Dispăruţi în războiul drogurilor din Mexic: aproape 5.000 de cadavre descoperite în sute de morminte clandestine
0Pentru prima dată guvernul federal a divulgat numărul de morminte clandestine ale celor dispăruţi în războiul drogurilor din Mexic. Presa locală scria la începutul anului că „Mexicul este un mormânt ascuns”, 40.000 de mii de persoane fiind date dispărute din 2006 încoace.
Deşi majoritatea celor dispăruţi sunt victime ale grupărilor de crimă organizată, sunt şi cazuri deloc neglijabile în care autorităţile statului şi cele locale au fost complice la omoruri într-un efort de eradicare a cartelurilor de droguri.
Aproape 5.000 de cadavre au fost descoperite în peste 3.000 de morminte de la sfârşitul lui 2006, a spus Karla Quintana, şeful Comisiei Naţionale de Căutări. Aceste cifre depăşesc cu mult estimările făcute de cercetători şi jurnalişti, un raport publicat anul trecut indicând un număr de 1.978 de mii de morminte.
Quintana a spus că au fost descoperite 3.024 de morminte clandestine şi 4.874 de cadavre, ca şi mii de fragmente osoase. Acestea sunt de mărimi diferite: de la câteva corpuri la zeci de corpuri aduse laolaltă. Numai în ultimele nouă luni de zile au fost descoperite 522 de morminte.
Căutările conduse de autorităţile guvernamentale sunt de dată recentă, ani de zile doar familiile victimelor, care şi-au unit forţele pentru a cerceta câmpii deşertice şi dealuri împădurite, au fost cele care au făcut eforturi în acest sens, adeseori plângându-se că cererile de ajutor le sunt constant ignorate, scrie Washington Post.
Guvernul condus de preşedintele Andrés Manuel López Obrador, instalat la putere în decembrie, a intensificat eforturile de căutare într-un prim demers de o asemenea amploare în contextul în care mulţi ani autorităţile nu au fost dispuse să cerceteze abuzuri ale forţelor armate care au răpit şi ucis membri ai grupărilor şi traficanţi de droguri.
Quintana a spus că „datele ororii” făcute publice nu se referă doar la cifre, ci şi la miile de oameni care-şi caută rudele dispărute.
Dispariţiile au crescut dramatic de la debutul administraţiei preşedintelui Felipe Calderón, care a condus ţara între 2006 şi 2012. Acesta a iniţiat o ofensivă împotriva bandelor de traficanţi de droguri, cu sprijinul SUA. Efective militare au fost desfăşurate pentru a lupta mai eficient contra lor.
Violenţele s-au mai diminuat ca în 2017 să crească din nou, iar în prezent să atingă niveluri istorice. Unul dintre motive este ruperea unor carteluri odată extrem de puternice devenite facţiuni care se războiesc, spun analiştii. Altul este spargerea înţelegerilor politice corupte care în vremea partidului unic protejau traficanţii.
Quintana a declarat pebtru Washington Post că biroul ei a compliat cifrele mormintelor din datele de la birourile procurorilor. Ea spune că pentru prima dată Comisia pentru căutări a putut arăta şi susţine cu cifre dimensiunea problemei dispariţiilor.
Iar cei dispăruţi nu au ajuns doar în morminte clandestine, ci şi la legişti, care au primit pe mulţi dintre cei ajunşi victime ai violenţelor, care au atins niveluri foarte mari în ultimii ani. Însă mii de trupuri au fost pur şi simplu aruncate în morminte colective, fără a fi vreodată identificate, cred autorităţile.
Autorităţile mexicane au anunţat săptămâna trecută că plănuiesc să invite în ţară o comisie ONU însărcinată cu dispariţiile, după ce ani de zile au refuzat asemenea vizite.
„ONU a solicitat această vizită încă din 2013, însă guvernarea anterioară a refuzat să le acorde permisiunea, a spus Alejandro Encinas, subsecretar al guvernului mexican.
Comitetul ONU pentru Dispariţii Forţate investighează în special implicarea forţelor guvernamentale în cazurile de răpire, un subiect sensibil în Mexic care multă vreme nu a fost dispus să investigheze abuzurile armatei.