În ultimele decenii, America şi Europa au construit un model economic dependent de serviciile ieftine ale muncitorului chinez. 
 
De la papetărie, panouri fotovoltaice şi telecomunicaţii până la industria farmaceutică sau companiile auto, mii de firme occidentale s-au bazat pe manufactura din Shenzhen, Jinan, Wuxi, Wenzhou şi alte oraşe puternic poluate. 
 
Drept consecinţă, milioane de locuri de muncă din Michigan, Ohio sau Pennsylvania, dar şi Hunedoara sau Caraş-Severin, s-au evaporat.
 
Între timp, stăpânii economiei chineze (adică ştabii Partidului Comunist) au făcut averi colosale. 
 
Promovând capitalismul de stat şi furtul de proprietate intelectuală, liderii din Beijing şi-au extins influenţa asupra lumii întregi, cumpărând politicieni străini, acţiuni, portofolii bancare, rute comerciale, resurse minerale, guverne şi chiar ţări la bucată. 
 
China vrea să devină hegemonul planetei şi singurul său adversar de temut e America. 
 
Înaintea victoriei lui Donald Trump, China aloca 9% din PIB pentru dezvoltarea infrastructurii, în timp ce SUA investea numai 2,4%.  „Niciodată în istoria lumii, anularea unei comenzi de Crăciun în New York n‑a însemnat pierderea unei slujbe în China,” spunea Nassim Taleb. Astăzi lucrurile stau chiar aşa.
 
Exploatarea muncitorilor lipsiţi de asigurări medicale sau protecţie socială, subvenţionarea masivă a energiei, preţurile de dumping şi devalorizarea sistematică a monedei naţionale au transformat China într-o ţară competitivă, dar totalitară. 
 
Puţini lideri apuseni au condamnat reprimarea budiştilor tibetani, a creştinilor catolici, a misionarilor protestanţi sau a adepţilor Falun Gong.
 
Iată de ce o renegociere a acordurilor de liber schimb între China şi lumea liberă trebuie să pună pe primul plan veniturile, locul de muncă şi liniştea muncitorilor noştri. 
 
După Covid-19, ar fi absurd să renunţăm la supremaţia Occidentului în beneficiul expansiunii unui model oriental tiranic, care n-a denunţat niciodată crimele regimului comunist. 
 
E timpul ca să ne apărăm valorile politice greco-romane, sistemul capitalist anglo-saxon şi identitatea iudeo-creştină.