Cele două feţe ale prinţului moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammed ben Salman, arătat cu degetul în cazul morţii jurnalistului Khashoggi

Până mai ieri prezentat ca un reformator, imaginea prinţului moştenitor Mohammed ben Salman a fost în ultima vreme grav afectată de decizii controversate. Dar indiciile care duc la el în privinţa asasinării brutale a jurnalistului saudit dizident Jamal Khashoggi vor fi greu de demontat.

Moartea jurnalistului Jamal Khashoggi a adus din nou în prim-plan metodele brutale ale prinţului moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman,. Războiul din Yemen, embargoul împotriva Qatarului, represiunea internă, falsa demisie a premierului libanez Saad Hariri, dispariţia jurnalistului dizident Jamal Khashoggi ... La prima vedere calculele proaste ale celui mai puternic om din Arabia Saudită, prinţul moştenitor Mohammed bin Salman (MBS ), pare să se înmulţească. Descris ca impulsiv şi cu o statură impunătoare, prinţului care îi place să se prezinte drept un reformator, dar plăteşte rezultatele unei metode de guvernare brutale şi controversate, suţin observatori ai monarhiei saudite.

Cel mai recent exemplu este dispariţia suspectă a celebrului editorialist saudit Jamal Khashoggi, care a intrat la consulatul ţării sale din Istanbul, pe 2 octombrie, fără a mai ieşi vreodată, după cum susţine logodnica sa şi poliţia turcă.

Din iunie 2017 când Mohammed ben Salman a primit titlul de prinţ moştenitor al Arabiei Saudite, se înmulţesc semnalele contradictorii. La 33 de ani, se prezenta ca un şef de stat modern, permiţând femeilor să urce la volan spre exemplu, dar tot el este şi cel care a declanşat un război devastator în Yemen, în 2015, cel care a transformat hotelul Ritz-Carlton din Riad într-o închisoare aurită şi, mai recent, cel care ar fi permis arestarea în Turcia, a jurnalistului Jamal Khashoggi, în consulatul saudit de la Istanbul.

 Războiul din Yemen

Conflictul din Yemen nu reţine atenţia presei şi opiniei publice internaţionale , dar a costat deja vieţile a cel puţin 10.000 de persoane, ONU avertizând zilele trecute, că aici se înregistrează cea mai gravă criză umanitară din lume. Înainte de a deveni prinţ moştenitor,  în calitatea sa de ministru al apărării, Mohammed bin Salman a susţinut intervenţia armatei saudite alături de forţele guvernamentale yemenite împotriva rebelilor houthi, acuzaţi că susţin interesele Iranului, scrie Le Journal du Dimanche.

Un mare plan economic la orizontul anului 2030

Mohammed Ben Salman este iniţiatorul unui plan de reformă numit "Vision 2030" - lansat în aprilie 2016 - care include listarea la Bursă a unei părţi din gigantul petrolier saudit Aramco şi realizarea unei serii de mega-proiecte, precum un oraş dedicat divertismentului la Riad. Reformele societăţii saudite însoţesc acest plan economic: Mohammed ben Salman a anunţat în acelaşi timp, o diminuare a puterilor poliţiei religioase, "Mutawa", un gest perceput ca un nou semn al liberalizării ţării.

O criză deschisă de peste un an cu emiratul Qatar

La un an de la anunţarea acestui plan reformator, Arabia Saudită a lovit din nou pe scena internaţională declanşând criza din Golf. Împreună cu Emiratele Arabe Unite, Bahrain şi Egipt, Riadul acuză Qatarul că sprijină "terorismul", dând vina pe  legăturile sale cu Iranul. Qatarul a văzut cum singura sa graniţă terestră este închisă, companiei aeriene naţionale îi este interzisă utilizarea spaţiului aerian al vecinilor săi, iar cetăţenii săi sunt expulzaţi din ţările care aplică boicotul. Potrivit lui Le Monde, Riadul a ameninţat chiar că acţioneză militar dacă Doha va achiziţiona sistemul antirachetă rusesc S-400.

Apărarea unui islam "moderat şi tolerant"

În octombrie 2017, Mohammed bin Salman susţine că ţara sa va reveni la un Islam "moderat şi tolerant", cuvinte neaşteptate în ţara în care s-au născut wahhabismului, o aripă foarte rigidă a islamului. "Nu vom mai petrece încă 30 de ani din viaţa noastră, adăpând idei extremiste şi le vom distruge acum". Aceste declaraţii au contribuit la conturarea unei imagini bune de reformator a prinţului în afara graniţelor ţării. Numai în acest an, prinţul moştenitor saudit a fost primit în Marea Britanie, unde a luat prânzul cu regina Elisabeta a II-a, în Statele Unite, unde l-a întâlnit pe Donald Trump la Casa Albă, dar şi în Franţa şi Spania sau Rusia .

O represiune omniprezentă

Dar cu câteva zile înainte să facă aceste declaraţii de toleranţă, Mohammed bin Salman a intensificat represiunea împotriva libertăţii de exprimare. În septembrie 2017, Amnesty International a dezvăluit arestarea a aproximativ 20 de feţe religioase, scriitori, jurnalişti, academicieni şi activişti. "Pumnul său de fier" a fost denunţat şi atunci când zeci de personalităţi saudite, acuzate de "corupţie", au fost închise în noiembrie anul trecut, la hotelul Ritz-Carlton din Riad, transformată într-o închisoare de lux. Timp de trei luni, mai mulţi prinţi şi înalţi oficiali au fost victime ale acestei „curăţenii”. Cei mai mulţi au încheiat un acord financiar pentru a-şi recâştiga libertatea.

Proiecte futuriste şi de divertisment

Dar Ben Salman ştie cum să-şi facă publicitate şi să facă  uitate deciziile autocratice. Astfel, în octombrie 2017, a anunţat un mega-proiect al unei zone de dezvoltare futuristă în nord-vestul ţării, necesitând investiţii de 500 de miliarde de dolari. Arabia Saudită are planuri mari şi intenţionează să investească 64 de miliarde de dolari în divertisment în proiecte pentru construirea de cinematografe şi a unei clădiri pentru operă.

Cazul lui Hariri, o lovitură dură

În noiembrie 2017, izbucneşte afacerea Hariri. Prinţul moşteniitor este acuzat că l-ar fi reţinut împotriva voinţei sale, două zile, pe prim-ministrul libanez Saad Hariri, în timpul vizitei în Arabia Saudită. La 4 noiembrie, chiar şi-a anunţat demisia, acuzând Hezbollahul şi Iranul că deţin controlul asupra ţării sale. Franţa intervine în cele din ură pentru a permite eliberarea premierului libanez, care renunţă la demisie odată întors acasă. Chiar dacă Arabia Saudită a dezminţit că l-ar fi reţinut împotriva voinţei sale pe Saad Hariri şi l-ar fi forţat să demisioneze, afacerea a afectat imaginea lui Mohammed bin Salman, care a reuşit până acum să-şi consolideze imaginea de reformator, în ciuda unor decizii cel puţin controversate.

Distracţia, mai accesibilă

În aprilie, a lansat construcţia giganticului "oraş al divertismentului". Prezentat ca echivalentul unui Disneyland, locul va avea o multitudine de atracţii legate de recreere şi divertisment, inclusiv parcuri tematice, facilităţi sportive şi centre culturale. Autorităţile speră să atragă "17 milioane de vizitatori până în 2030". Aici, din nou, o noutate într-un regat în care rigoarea religioasă nu cadrează cu distracţia. În aprilie, Arabia Saudită a găzduit prima săptămână a modei, la câteva luni după ce a fost gazda unui mare festival de jazz.

Creşterea detenţiilor arbitrare

Totuşi, vin veşti că mii de oameni sunt încă deţinuţi fără a avea dreptul la un proces. În mai, Human Rights Watch (HRW) a dezvăluit că, în ciuda planului de modernizare lansat în Arabia Saudită, detenţia arbitrară pare să fi "crescut dramatic în ultimii ani". "Dacă autorităţile saudite pot închide un deţinut luni întregi fără inculpare, este clar că sistemul de justiţie penală din Arabia Saudită este  nedrept şi se pare că se înrăutăţeşte", a spus organizaţia. Observatorii spun mai în glumă mai în serios că "se pare că viziunea lui Mohammed bin Salman pentru 2030 descrie mai bine durata detenţiilor fără acuzaţie decât un orizont de timp ambiţios pentru reformă".

Mai multe drepturi pentru femei

În acelaşi timp, femeilor li s-a permis să conducă maşini, pot asista la meciuri de fotbal pe stadion sau pot începe o afacere fără consimţământul tutorelui lor. În februarie, un membru al celui mai înalt organism religios din ţară chiar a spus că femeile din Arabia Saudită nu ar trebui să fie forţate să poarte ahaya în public, un veşmânt larg menit să ascundă formele. În luna mai, Arabia Saudită a adoptat şi o nouă lege care penalizează hărţuirea sexuală. O mişcare compromisă de arestarea în luna iunie a mai multor activiste feministe.

Legături diplomatice rupte cu Ottawa

Până în prezent, Canada este singura ţară occidentală care a rupt relaţiile diplomatice (în luna august), cu Riadul, din cauza situaţiei drepturilor omului în Arabia Saudită. Acum afacerea Khashoggi arătă de ce cancelariiale occidentale erau foarte prudente în privinţa regatului saudit.

Cazul  jurnalistului Khashoggi

După 18 zile în care Arabia Saudită a negat vehement că Jamal Khashoggi ar fi păţit ceva la consultatul Regatului din Istanbul, poziţia s-a schimbat cu 180 de grade. Nu numai că Riadul a recunoscut că jurnalistul a avut o moarte violentă, ci a şi aruncat vina pe unii dintre cei mai apropiaţi oameni ai prinţului moştenitor Mohammed bin Salman, conducătorul de facto al ţării, scrie CNN.

Ahmad al-Assiri şi Saud al-Qahtani, două personaje devenite foarte cunoscute în timpul rapidei ascensiuni a prinţului pe treptele puterii, sunt printre cei cinci oficiali de rang înalt ce au fost demişi pentru moartea lui Khashoggi. Alţi 18 oameni au fost arestaţi.

Assiri este un general cu două stele, considerat arhitectul şef al războiului saudit din Yemen. Qahtani conduce operaţiunile de comunicare ale prinţului bin Salman şi a fost un suporter vocal al controversatelor lui politici de-a lungul anilor, el având 1,35 milioane de urmăritori pe Twitter.

Într-o serie de comunicate coordonate, emise azi-noapte de Riad, Arabia Saudită a susţinut că moartea lui Khashoggi a fost accidentală, ea venind după ce discuţiile dintre jurnalist şi cei care acum sunt arestaţi s-au transforamt într-o confruntare fizică. Cei responsabili au încercat să-şi acopere urmele, a transmis televiziunea de stat.  Nu este clar ce se va întâmpla cu cei demişi sau reţinuţi de autorităţi.

Ce este clar, totuşi, este că serviciile secrete saudite par să sufere grosul consecinţelor. Pe lângă Assiri şi Qahtani, trei alţi ofiţeri de rang înalt au fost daţi afară: Mohamed bin Saleh Al-Ramih, Abdullah bin Khalifa Al-Shayee şi Rashad bin Hamed Al-Mohammady.

Dacă este adevărat că prinţul moştenitor ştia de planul de asasinare  a jurnalistului Khashoggi şi reuşeşte să dovedească că a fost făcut pentru a-l discredita pe el şi reformele sale, atunci ,  Mohammed bin Salman va avea o mare problemă pentru a mai frecventa lideri occidentali.

Dispariţia misterioasă a lui Khashoggi, care a intrat pe 2 octombrie în consulatul din Istanbul pentru un demers administrativ şi nu a mai reapărut, a generat o criză internaţională.

Regele Salman al Arabiei Saudite a ordonat crearea unei comisii ministeriale prezidate de prinţul moştenitor Mohammed bin Salman pentru restructurarea serviciului saudit de informaţii şi “definirea precisă a puterilor” acestuia, a anunţat sâmbătă presa oficială.

Anunţul SPA ce confirmă moartea jurnalistului în consulat a venit la puţin timp după o nouă convorbire telefonică asupra cazului Khashoggi între preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi regele Salman, prima discuţie având loc duminică.Recunoaşterea morţii jurnalistului de către Riad a venit după ce administraţia Trump a transmis vineri un nou avertisment Arabiei Saudite. Evocând posibile sancţiuni dacă se dovedeşte că aceasta a fost în spatele dispariţiei jurnalistului Jamal Khashoggi.După anunţul de sâmbătă dimineaţa al Riadului, Statele Unite au reacţionat rapid, dar cu prudenţă, observă AFP.

“Statele Unite iau notă de anunţul regatului Arabiei Saudite că ancheta în cazul Jamal Khashoggi avansează şi că (regatul) a întreprins acţiuni faţă de suspecţii care au fost pentru moment identificaţi”, a adăugat Sanders.

Secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, s-a declarat într-un comunicat “profund tulburat de confirmarea morţii” lui Khashoggi.Preşedintele american Donald Trump a declarat în timpul unei vizite în Arizona că explicaţia Riadului în cazul dispariţiei jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, care a murit în interiorul consulatului saudit la Istanbul, este “credibilă“.

Ce spune un fost şef al serviciilor secrete britanice

Sir John Sawers, fostul şef al MI6, serviciile secrete britanice, a declarat că dovezile sugerează că Prinţul Mohammed ben Salman este responsabil de moartea jurnalistului Jamal Khashoggi şi că teoria conform căreia persoane din armata saudită sunt responsabile este „o ficţiune flagrantă”, scrie The Guardian. Sawers a declarat pentru BBC că analiza sa este bazată pe conversaţii avute cu surse importante din guvernul britanic şi cunoştinţele sale din serviciile secrete din Turcia.

Sawers, care a fost şeful MI6 până în 2014, a afirmat şi că prinţul a ordonat uciderea lui Khashoggi pentru că a considerat că are permisiunea SUA de a face ce îşi doreşte. „Cred că preşedintele Trump şi echipa sa se trezesc la realitate şi îşi dau seama cât de periculos este ca oamenii să acţioneze ştiind că nu există consecinţe în ceea ce priveşte relaţia lor cu SUA”, a declarat el. „Dacă se va dovedi acest lucru şi pare foarte probabil că aşa va fi, Prinţul Mohammed a întrecut măsura iar Marea Britanie, UE şi SUA vor trebui să răspundă”, a adăugat el. Sawers a afirmat că teoria conform cărora anumite persoane din armata saudită au acţionat independent este „ficţiune care subminează respectul faţă de SUA”.

El a sugerat că tensiunile dintre Turcia şi Arabia Saudită din ultimii zece ani arată că Turcia „monitorizează cu atenţie ce se întâmplă în birourile saudite. Ar fi putut foarte bine să instaleze microfoane în consulat sau a interceptat alte dispozitive ale echipei care l-a asasinat pe Khashoggi”.