Arma „Wagner”: Ce caută Rusia în Mali şi în alte ţări din Africa

Mercenari Wagner FOTO The Sun

După Summitul Rusia-Africa de la Soci, desfăşurat pe 23 şi 24 octombrie 2019, Moscova s-a arătat tot mai activă pe continentul african, fie direct, fie indirect. După infiltrarea mercenarilor Wagner în Republica Centrafricană, există preocupări, mai ales din partea Franţei, asupra intrării acestora în Mali. Mai mult, se vorbeşte despre un interes al Rusiei faţă de Mauritania. Ce caută, de fapt, Moscova în Africa?

Posibila infiltrare a companiei militare private Wagner - cunoscută ca una dintre armatele de mercenari ale lui Putin - în Mali preocupă tot mai tare Parisul, care oferă sprijin militar acestei ţări şi luptă în regiunea Sahel pentru a nu ajunge pe mâna unor grupări teroriste.

În timp ce Franţa şi Uniunea Europeană avertizează că implantarea Wagner în Mali nu este compatibilă cu prezenţa lor în această ţară din vestul Africii, junta militară aflată la putere la Bamako recunoaşte discuţiile despre o posibilă cooperare cu mercenarii lui Putin.

Joia trecută, Rusia a livrat Mali patru elicoptere militare de tip Mi-171. Ministrul interimar al Apărării din Mali, colonelul Sadio Camara, a servit pe post de „propagandist de serviciu pe plan local”, aşa cum cere Moscova în orice situaţie când se presupune că onorează comenzi sau face „cadouri”.

„Este concretizarea unui contract semnat în decembrie 2020 şi intrat în vigoare în iunie 2021. Rapiditatea extremă a execuţiei acestui contract şi seriozitatea acestui partener ne-au dat mereu satisfacţie în cadrul unor schimburi reciproc avantajoase”, a spus colonelul Sadio Camara cu ocazia primirii elicopterelor.

Declaraţiile sale survin în contextul purtării unor discuţii despre angajarea de către Bamako a 1.000 de mercenari Wagner.

Franţa suspectează că noua putere de la Bamako, instalată după două lovituri de stat, îşi leagă speranţele de ruşi pentru a-i folosi folosi ca mijloc de reducere a presiunilor asupra ei în vederea organizării de alegeri în februarie anul viitor. Dar ce caută Rusia în Mali?

În opinia lui Igor Delanoe, director adjunct la Observatorul franco-rus, activităţile desfăşurate în ultimii ani de Moscova în Africa arată că „ruşii caută să creeze un coridor geografic” dinspre Africa de Nord, cu Libia ca punct de plecare, către Africa Centrală şi mai departe.

Interesul este legat atât de resursele naturale din regiune, cât şi de a face din ea o „miză geopolitică”, adică o reechilibrare a raportului de putere cu comunitatea euro-atlantică, care este tot mai prezenţă în Europa de Est, dar mai ales în fostul spaţiu sovietic, considerat de Moscova drept zona sa de securitate.

Miză geopolitică şi acces la resurse naturale

Potrivit lui Igor Delanoe, la fel ca Republica Centrafricană acum câţiva ani, Mali prezintă toate vulnerabilităţile căutate de Moscova pentru o infiltrare în ţară.

„Este acelaşi model”, subliniază acest geopolitian, menţionând că Mali se confruntă, pe de o parte, cu un „context politic intern tulbure”, cu „o putere la zid”, contestată în stradă şi în pierdere de teren, şi dispune, pe de altă parte, de „resurse naturale valoroase” care pot fi folosite de juntă pentru a plăti în schimbul serviciilor unor mercenari străini, în speţă cei din Wagner.

Junta militară de la Bamako „are nevoie de garanţii de securitate, garanţii care nu pot fi oferite de actorii de securitate tradiţionali”, precum Franţa.

„Condiţiile par relativ îndeplinite pentru a vedea Wagner prosperând în această ţară”, conchide Igor Delanoe.

Conflict deschis între Bamako şi Paris

Franţa şi ţările din Africa de Vest presează noua putere de la Bamako să organizeze alegeri. Aceasta din urmă evită să facă acest lucru şi se leagă de o reducere a prezenţei militare franceze pentru a-şi justifica discuţiile cu Wagner.

De la tribuna Adunării Generale a ONU, premierul malian Choguel Kokalla Maiga a acuzat Franţa că „i-a lăsat în aer” ţara prin decizia de a retrage forţa Barkhane.

„E multă ipocrizie, multă rea credinţă, multă indecenţă, mai ales pentru că aceste afirmaţii au fost făcute sâmbătă, 25 septembrie, în timp ce vineri, 24 septembrie, un al 52-lea militar francez şi-a dat viaţa pentru a combate terorismul în Sahel”, şi-a exprimat indignarea ministrul francez al Apărării, Florence Parly.

Recurgând la Wagner, junta de la Bamako „nu îşi respectă angajamentele asumate faţă de comunitatea internaţională”, a insistat Parly.

„Am impresia că nu le prea convine (data alegerilor, n. red.) şi vor să tărăgăneze lucrurile. Însă a-ţi şterge picioarele de sângele soldaţilor francezi este inacceptabil”, a spus ministrul francez al Apărării.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a denunţat la rândul său declaraţiile prmeierului malian, apreciindu-le drept „inacceptabile”.

„Este o ruşine, iar acest lucru dezonorează ceea ce nici măcar nu este un guvern”, a declarat şeful statului francez la Radio France Internationale (RFI). „Legitimitatea Guvernului actual”, rezultat în urma a două lovituri de stat, în august 2020 şi mai 2021, este „nulă din punct de vedere democratic”, a subliniat Macron.

Avertismente în privinţa Wagner

Franţa a decis în iunie să-şi reorganizeze dispozitivul militar în Sahel, printr-o retragere din bazele situate în nordul Mali - Kidal, Tombouctou şi Tessalit - şi o recentrare a acestui dispozitiv la Gao şi Ménaka, în apropiere de „zona celor trei frontiere”, ale Nigerului, Mali şi Burkina Faso. Acest plan prevede de asemenea o reducere a trupelor - de la 5.000 de militari în prezent, la 2.500 - 3.000 până în 2023.

Prezent, printre altele, în Libia şi în Republica Centrafricană, grupul Wagner este suspectat că acţionează în numele Kremlinului acolo unde acesta nu doreşte să apară oficial.

Estonia şi Germania au transmis deja că îşi va retrage soldaţii din Mali dacă junta de la Bamako va decide să coopereze cu Wagner.

Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a precizat la rândul său că prezenţa Wagner în Mali va afecta grav relaţiile dintre Bruxelles şi Bamako.

„Ştim cum se comportă acest grup în diferite părţi ale lumii”, a avertizat şeful diplomaţiei europene, referindu-se la abuzurile comise de Wagner în ţările în care s-a implicat, în special în Republica Centrafricană.

Mercenarii Wagner „s-au ilustrat în trecut - în Siria, în Republica Centrafricană - cu multe abuzuri, jafuri, încălcări de toate genurile şi nu pot corespunde niciunei soluţii. În Republica Centrafricană, asta (implicarea Wagner, n. red.) a provocat o deteriorare a situaţiei de securitate”, a semnalat recent ministrul francez de Externe Jean-Yves Le Drian.

Wagner desfăşoară operaţiuni obscure în mai multe ţări instabile, furnizând în special mercenari pentru liderii lor autoritari. Compania, acuzată de crime de război de ONU, ar aparţine lui Evgheni Prigojin, un fost puşcăriaş cunoscut ca „Bucătarul lui Putin”. Prigojin se află pe lista de sancţiuni a SUA din cauza activităţilor sale maligne, fiind găsit implicat în tentative de amestec în scrutinul prezidenţial american din 2016 prin intermediul fabricii sale de troli de la Sankt Petersburg, care, la fel ca Wagner, acţionează în interesele Kremlinului.

Mali este condus în prezent de o juntă militară aflată sub aripa colonelului Assimi Goïta. Assimi Goïta, născut în 1983, a preluat puterea la 24 mai anul acesta, după ce anturajul său l-a arestat pe ofiţerul Bah Ndiaw. Acesta din urmă venise la putere în urma unei lovituri de stat duse în august 2020 împotriva preşedintelui Ibrahim Boubacar Keita.