Analiză. Noile tendinţe de pe piaţa muncii: De ce loialitatea angajaţilor se află într-un punct de cotitură

Analiză. Noile tendinţe de pe piaţa muncii: De ce loialitatea angajaţilor
se află într-un punct de cotitură

FOTO Shutterstock

Angajaţii nu mai sunt dispuşi să se întoarcă la modul de lucru care exista înainte de pandemia de COVID-19. Când sunt presaţi să-l reia, mulţi aleg să demisioneze şi să încerce altceva.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pe măsură ce ratele de vaccinare cresc în întreaga lume, angajatorii se confruntă cu o realitate incomodă: necesităţile şi preferinţele angajaţilor s-au schimbat. Mulţi nu mai sunt dispuşi să revină la modul de lucru convenţional care exista înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19. Dacă sunt presaţi să facă acest lucru, milioane aleg să-şi dea demisia.

Această tendinţă a devenit atât de evidentă încât experţii în domeniul muncii vorbesc acum despre o schimbare fundamentală a dinamicii puterii între angajatori şi angajaţi. Dacă societăţile comerciale îşi doresc cu adevărat să păstreze angajaţii buni şi loiali de care au nevoie pentru a rămâne competitive, experţii le transmit că trebuie să ia act de creinţele pieţei muncii şi să se adapteze rapid, relatează BBC.

Cazul lui Marie

La începutul lunii iulie, după mai bine de un deceniu de muncă pentru o bancă franceză, Marie nu putea vedea altă opţiune decât să renunţe la slujba sa de la Paris.

Mamă a doi copii, Marie s-a bucurat de postul ei în divizia de administrare a activelor companiei. Dar, în iunie, pe fondul relaxării pandemiei, şefii ei au decis ca toată lumea să revină la birou cu program întreg.

Soţul lui Marie a obţinut recent un loc de muncă profitabil la Londra. Când a acceptat slujba respectivă, perspectiva tinerilor părinţi cu cariere în două ţări părea lipsită de probleme în contextul schimbărilor survenite la locul de muncă din cauza COVID-19. Marie fusese entuziasmată de ideea de a se instala la Londra şi de a merge cu trenul Eurostar la Paris de câteva ori pe lună pentru muncă dar, odată ce angajatorul ei a început să insiste asupra reîntoarcerii la birou, a devenit evident că trebuia să ia o decizie.

„Tocmai am dus-o bine peste 12 luni dovedind că pot să-mi fac treaba foarte bine de la distanţă, aşa că atunci când mi s-a spus că nu mai există deloc flexibilitate în ceea ce priveşte locaţia mea fizică a fost extrem de frustrant”, a declarat Marie pentru BBC.

„Am încercat timp de câteva săptămâni să găsesc o soluţie, dar în cele din urmă nu am putut vedea altă opţiune decât să renunţ. Mi-a plăcut să lucrez în domeniul financiar, dar prioritatea mea este acum să găsesc un nou loc de muncă care să funcţioneze pentru mine şi familia mea. Şi asta ar putea fi într-o altă industrie”, a precizat ea.

Lecţiile pandemiei

Almuth McDowall, profesoară şi adjunctă a decanului Departamentului de Psihologie Organizaţională de la Universitatea Birkbeck din Londra, crede că pierderile din ultimele 18 luni s-au dovedit transformatoare.

„Cu toţii am suferit pierderi... pierderea celor dragi, pierderea libertăţii, pierderea contactului uman. Mulţi dintre noi au fost nevoiţi totodată să jongleze între munca la domiciliu şi îngrijirea cu normă întreagă, deoarece copiii nu erau fizic la şcoală”, explică ea.

Aceste aspecte ne-au determinat să ne revizuim priorităţile, insistă McDowall.

După ce au văzut ceea ce este posibil în circumstanţe extreme, mulţi angajaţi se simt pregătiţi să conteste ipotezele legate de cum ar arăta un lucrător ideal şi care ar trebui să fie parametrii şi normele lumii muncii, iar aceste reconsiderări încep să se manifeste pe piaţa muncii.

Conform unui sondaj efectuat în martie pe un eşantion de 2.000 de britanici adulţi, mai mult de o treime dintre respondenţi au declarat că intenţionează să-şi schimbe domeniile de activitate în următoarele şase până la 12 luni, sau odată cu consolidarea economiei. Analizând datele, cercetătorii atrag atenţia că firmele care nu răspund în mod activ nevoilor şi cerinţelor în evoluţie ale angajaţilor riscă „un exod al talentelor”. Fenomenul se observă deja în Statele Unite. În aprilie, un număr record de 4 milioane de oameni şi-au dat demisia. Rata demisiilor a scăzut între timp, dar rămâne ridicată, relevă BBC.

Anthony Klotz, profesor asociat de management la şcoala de afaceri Mays din Texas A&M University, a inventat termenul „marea demisie”. El spune că angajaţii au o nouă perspectivă asupra a ceea ce este cu adevărat important pentru ei.

„Munca ocupă o mare parte din ceea ce suntem. Pe vremea pandemiei, priorităţile s-au schimbat. Oamenii au petrecut mai mult timp cu familiile lor, unii s-ar fi putut gândi mai mult la iniţiative antreprenoriale sau la alte activităţi departe de locul de muncă de zi cu zi. Este foarte posibil ca mulţi oameni să nu se mai definească atât de mult prin slujbele lor ca pe vremuri”, remarcă Klotz.

Un alt element care contribuie la diminuarea angajamentului angajaţilor este decizia unor companii de a solicita prezenţa fizică la birou, ca în cazul lui Marie. Cea mai mare presiune în acest sens se resimte mai ales în sectorul financiar.

Angajatul împuternicit

Indiferent de domeniu, notează Klotz, companiile care insistă ca personalul să revină la birou cu normă întreagă, fără excepţii, vor trebui să găsească o modalitate de a „prezenta acest lucru într-un mod atrăgător”.

Pentru a rămâne competitive, companiile - dintre care unele au adoptat o cultură a muncii la distanţă pe termen nelimitat, dar multe dintre ele nu - trebuie să înţeleagă că, în timp ce nomadismul digital şi munca la distanţă nu erau disponibile pe scară largă înainte de pandemie, ele vor fi de acum încolo.

Klotz şi McDowall sunt de acord că multe firme vor pierde angajaţi buni dacă nu sunt atente la evoluţii.

„Aranjamentele de lucru sunt un criteriu nou şi important, de care angajaţilor le va păsa ca să meargă înainte. Oamenii vor dori să aleagă aranjamentul de muncă cel mai potrivit pentru orice etapă a vieţii în care se află, iar companiile vor trebui să ţină cont de acest lucru atunci când stabilesc modul în care funcţionează”, subliniază Anthony Klotz.

Un sondaj realizat recent de PwC arată că angajaţii îşi doresc tot mai tare să fie compensaţi şi cu flexibilitate, pe lângă bani.

Cazuri precum cel al lui Marie aruncă o lumină sumbră asupra procesului de reajustare la munca post-pandemică, dar există dovezi globale că pandemia de COVID-19 este un catalizator definitoriu în ceea ce priveşte puterea pe care o pot obţine angajaţii pe piaţa muncii.

Klotz afirmă că suntem în curs de a asista la zorii „erei angajatului împuternicit”. „Sincer, cu greu îmi amintesc un moment în care piaţa muncii să fie atât de favorabilă angajaţilor şi cu siguranţă este un lucru bun”, spune el.

„Salariile trebuie să crească. Companiile trebuie să se adapteze. Dar poate fi o perioadă lentă de experimentare. Ca organizaţie, nu vrei să capturezi doar trupurile oamenilor, ci şi inimile. Şi tocmai acest lucru se va dovedi greu de făcut”, apreciază profesorul Anthony Klotz.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările