Analiză: Cum se manifestă criza în fiecare stat din Uniunea Europeană

Este România o excepţie prin măsurile drastice de austeritate pe care le ia Guvernul de la Bucureşti în aceste zile? Covârşitoarea majoritate a guvernelor Uniunii Europene a recurs la măsuri de austeritate mai mult sau mai puţin dure.

Ştiri pe aceeaşi temă

Dosar: Cum prinde criza chip în Europa

Rubrica „Dosar" a ziarului „Adevărul", inaugurată azi şi care va fi publicată în fiecare luni, vă prezintă o sinteză a măsurilor luate de ţările Uniunii Europene în contextul crizei mondiale. Unele ţări, puţine, au făcut-o încă din 2009 şi acum suportă mai uşor criza anului 2010.

Mai citeşte şi:

Cum au învins criza

Parametrii

Pe lângă măsurile în sine, ca şi reacţiile pe care acestea le-au stârnit în rândul opiniei publice, puteţi găsi şi indicatorii economici şi demografici cei mai importanţi: deficit bugetar, datorie publică, Produs Intern Brut - în valoare absolută şi pe cap de locuitor -, număr de locuitori şi dacă ţara respectivă are sau nu acord cu FMI.

Am luat deficitul bugetar şi datoria publică valabile pe anul 2009, pentru a avea cifre complete pentru toate ţările, deşi - trebuie să spunem - aceşti indicatori au evoluat sau involuat în primele luni ale acestui an.

Coeficientul nostru

Strict din nevoia de a ierarhiza cumva ţările UE altfel decât alfabetic, am imaginat un coeficient care, deşi poate nu e infailibil din punct de vedere economic, este sugestiv din punct de vedere jurnalistic.

L-am numit „grad de siguranţă" şi l-am obţinut împărţind  Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la deficitul bugetar din anul 2009 pe cap de locuitor. El pune în raport, pe cap de locuitor, capacitatea ţării de a genera bunăstare şi cea a guvernelor de a administra chibzuit - sau nu - finanţele publice.

Cu alte cuvinte, „gradul de siguranţă" măsoară capacitatea unui locuitor al ţării analizate de a rambursa, din ceea ce produce, datoria pe termen scurt angajată de guvernul său. Cu cât cifra rezultată este mai mare, cu atât ţara se bucură de o perspectivă economică mai bună.

Extremele

Putem observa că printre ţările cu grad de siguranţă foarte ridicat sunt Suedia (200), Luxemburg (142,9) şi surprinzătoarea Estonie (58,9), iar la extrema cealaltă sunt ţări care au intrat deja - sau analiştii avertizează că urmează să intre - într-o gravă recesiune: Irlanda (6,9), Grecia (7,3), Marea Britanie (8,6), Spania (8,9) sau Portugalia (9,3).

Un alt parametru important, datoria publică a ţării - care arată capacitatea de rambursare pe termen lung - nu a fost inclus în calcului gradului de siguranţă, dar el este prezentat. Precizăm că limita rezonabilă în UE pentru această datorie este de 60 % din PIB.

IRLANDA      

Grad de siguranţă:6,9

Deficit bugetar         Datorie publică
14,3%                         64,9%

Populaţie    3,9 milioane
PIB    227,8 miliarde USD
PIB/capita    58.050 USD
Acord cu FMI    NU

Irlanda a aplicat deja două bugete de criză. În februarie 2009, a fost impusă o taxă suplimentară de 7,5% asupra salariilor funcţionarilor publici şi a crescut impozitul pe venit. În decembrie 2009, guvernul a adoptat o altă serie de măsuri drastice: scăderea salariilor funcţionarilor publici cu 5-10%, reducerea alocaţiilor familiale şi scăderea ajutoarelor de şomaj.

Peste 1.000 de persoane au manifestat, la Dublin, pe 18 mai, împotriva acestor politici.
Irlanda intenţionează să reducă deficitul bugetar, care este în prezent de 11,6% din PIB, la 2,9%, în 2014. PIB-ul Irlandei a scăzut cu 12% în interval de patru ani.

GRECIA    

Grad de siguranţă:7,3

Deficit bugetar         Datorie publică
13,6%                         115,1%

Populaţie    10,6 milioane
PIB    330,8 miliarde USD
PIB/capita    31,014 USD
Acord cu FMI    DA

Statul care a luat măsurile cele mai drastice măsuri a fost Grecia. Cabinetul lui Georgios Papandreou a crescut TVA de la 19 la 23% şi mărit accizele la alcool, tutun, benzină cu 10%. A redus cu până la 20% salariul mediu. Funcţionarii publici şi-au văzut salariile ajustate cu 8% şi de asemenea le-au fost luate bonusurile - al 13-lea şi al 14-lea salariu.

De asemenea, a fost ridicată vâsta de pensionare a femeilor, pentru a o egală pe cea de pensionare a bărbaţilor (65 de ani), urmând ca şi pensiile să fie micşorate cu 10%.  Astfel, Grecia speră să reducă deficitul cu 5 procente anul acesta şi cu alte 7,6 procente anul viitor.

Tot pentru 2011, este plănuită şi o altă creştere de taxe - pe proprietate, pe jocurile de noroc, iar pensiile vor rămâne îngheţate.
Măsurile au generat cele mai extinse şi mai violente proteste sociale din întrega Europă, soldate cu morţi şi răniţi şi clădiri devastate. Cel puţin cinci greve naţională au paralizat în ultimele luni activitatea din Grecia.

MAREA BRITANIE    

Grad de siguranţă:8,6

Deficit bugetar         Datorie publică
11,5%                        68,1%

Populaţie    60,09 milioane
PIB    2.183,6  miliarde USD
PIB/capita    36.336 USD
Acord cu FMI    NU

Guvernul a pregătit opinia publică pentru „măsuri dureroase" ce vor fi anunţate pe 22 iunie. Guvernul ia în calcul îngheţarea unor beneficii sociale, reducerea facilităţilor fiscale pentru familiile cu copii şi îngheţarea creşterii salariilor în sectorul public.

Nu e exclusă majorarea TVA, în prezent de 17,5%. Deficitul bugetar al ţării e printre cele mai mari din Europa, depăşind 11% din PIB. Lira sterlină s-a depreciat cu 11% faţă de dolar, în acest an.  Modificările aduse sistemului de impozitare ar putea atenua însă impactul. Britanicii cu cele mai mari venituri (peste 150.000 de lire pe an) vor plăti impozite pe venit de 50%, iar facilităţile fiscale pentru contribuţiile la fondul de pensii vor fi drastic reduse.

SPANIA    

Grad de siguranţă:8,9

Deficit bugetar         Datorie publică
11,2%                           53,2%

Populaţie    40,2 milioane
PIB    1.464,0 miliarde USD
PIB/capita    36.402 USD
Acord cu FMI    NU

Spania a tăiat şi ea din veniturile populaţiei: a redus cu 5% salariile funcţionarilor publici şi va suspenda, din 2011, ajutorul de 2.500 de euro primit de fiecare familie la naşterea unui copil. Pensiile vor fi îngheţate tot din 2011, iar vârsta de pensionare va creşte la 67 de ani şi vor fi înăsprite condiţiile de pensionare anticipată.

Investiţiile publice vor fi reduse între 2010-2011 cu 6,45 de miliarde de euro. TVA a crescut cu două puncte, până la 18%. De la anunţarea măsurilor, au avut loc greve majore în aproape toate sectoarele spaniole. Următoarea grevă generală va avea loc pe 24 iunie.

PORTUGALIA      

Grad de siguranţă:9,3

Deficit bugetar         Datorie publică
9,4%                             76,8%

Populaţie    10,1 milioane
PIB    227,9 miliarde USD
PIB/capita    22.559 USD
Acord cu FMI    NU

Portugalia a lansat un plan de austeritate menit să reducă deficitul bugetar la 7,3% din PIB în 2010 şi la 4,6% în 2011. Salariile politicienilor şi ale angajaţilor din sectorul public au fost reduse cu 5%. A fost crescută taxa pe valoare adăugată, taxele pe venit şi taxa pe profit (de la 1% la 2,5%). Circa 300.000 de oameni, potrivit sindicatelor, au luat parte la protestele organizate la Lisabona, la sfârşitul lunii mai.

LETONIA      

Grad de siguranţă:10,0

Deficit bugetar         Datorie publică
10,0%                           36,1%

Populaţie    2,3 milioane.
PIB    26,2 miliarde USD
PIB/capita    11.154 USD
Acord cu FMI    DA

După acordul cu FMI, salariile din sectorul public au scăzut, în medie, cu 28%, în timp ce cele din domeniul privat - cu 30%. Au fost concediaţi 14.200 de bugetari (20% din total). A fost majorat impozitul pe venit, de la 16% la 23% şi TVA cu 3 procente (de la 18 la 21%).  În acest stat, au avut loc proteste importante, zeci de mii de oameni cerând demisia guvernului. Câteva sute au fost arestaţi. La începutul lui 2009, protestele au reuşit să determine căderea guvernului.

LITUANIA      

Grad de siguranţă: 10,5

Deficit bugetar         Datorie publică
9,5%                           29,3%

Populaţie    3,5 milioane
PIB    37,2 miliarde USD
PIB/capita    10.354 USD
Acord cu FMI    NU

Statele baltice au fost grav afectate. Guvernul de la Vilnius a redus cheltuielile publice cu 30% prin reducerea cu 20%  (chiar până la 30%) a salariilor din sectorul public, dar şi prin concedierea a 20% din bugetari.  Pensiile au fost reduse cu 11% începând din 2010. Şi Lituania a crescut TVA - de la 18 la 21%  şi impozitul de profit cu 5%. Au existat doar greve sporadice şi nu de amploare.

ROMÂNIA      

Grad de siguranţă:11,6

Deficit bugetar         Datorie publică
8,3%                                23,7%

Populaţie    22,2 milioane
PIB    161,5 miliarde USD
PIB/capita    7.229 USD
Acord cu FMI    DA

După nouă ani de creştere economică, la sfârşitul cărora a avut un deficit de 5,4 la sută, şi după un an, 2009, ratat din punctul de vedere al reformelor din cauza alegerilor prezidenţiale, Guvernul de la Bucureşti, cu un sprijin fragil în Parlament, a fost nevoit să ia măsuri drastice: reducerea cu 25 % a salariilor din sectorul bugetar, cu 15 % a tuturor pensiilor, eliminarea pensiilor privilegiate, posibile reduceri salariale în companiile de stat.

Sindicatele au reacţionat cu un amplu miting, la care au participat peste 30.000 de oameni şi cu o grevă generală eşuată, iar Opoziţia cu o moţiune de cenzură care se votează mâine.

FRANŢA      

Grad de siguranţă:13,3

Deficit bugetar         Datorie publică
7,5%                              77,6%

Populaţie    60,1 milioane
PIB    2.675,9 miliarde USD
PIB/capita    44.464 USD
Acord cu FMI    NU

Chiar dacă premierul Francois Fillon a promis că nu se atinge de pensii şi impozite, a fost tăiat ajutorul de 150 de euro pentru familiile cu venituri modeste şi au fost îngheţate salariile funcţionarilor. În plus, li s-a luat cel de-al 13-lea şi cel de-al 14-lea salariu.

Apoi, au fost îngheţate cheltuielile publice timp de 3 ani, au fost reduse subvenţiile, a fost decisă creşterea vârstei de pensionare, gradual, la 63 de ani până în 2015. Guvernul a anunţat şi că ar putea mări TVA. Şi din pricina acestor măsuri, popularitatea preşedintelui Nicolas Sarkozy a ajuns la cele mai joase cote de la alegerea sa (doar 34% de opinii favorabile), iar opoziţia de stânga este dată câştigătoare la alegerile prezidenţiale din 2012.

CEHIA   

Grad de siguranţă: 14,4

Deficit bugetar         Datorie publică
6,9%                         35,4%

Populaţie    10,2 milioane
PIB    194,8 miliarde USD
PIB/capita    19.006 USD
Acord cu FMI    NU

Coaliţia de dreapta, condusă de Partidul Civic Democrat, care a câştigat alegerile legislative din 30 mai, a promis tăierea unor beneficii sociale şi prudenţă fiscală. Ţinta e reducerea deficitului bugetar de 5.9% din PIB la  4%,  în 2011. Datoria naţională, de 35% din PIB, se încadrează în normele UE. PIB-ul Cehiei a scăzut cu 4,1% anul trecut, dar e prognozat să crească în acest an cu 1,5% . Rămâne de văzut ce beneficii vor fi tăiate şi cum vor reacţiona cehii.

SLOVACIA      

Grad de siguranţă:15,8

Deficit bugetar         Datorie publică
6,3%                         35,7%

Populaţie    5,4 milioane
PIB    88,2 miliarde USD
PIB/capita    16.249 USD
Acord cu FMI    NU

Slovacia nu a luat nicio măsură de austeritate, această sarcină revenindu-i Guvernului rezultat din alegerile de sâmbătă. Potrivit analiştilor, actualul premier, Robert Fico, se face vinovat de majorarea datoriei publice la 40% din PIB în 2010 prin creşterea cheltuielilor în sistemul social şi prin reforma parţială a pieţei muncii. Favorit în sondaje, în pofida unei scăderi în popularitate, Fico a promis să reducă deficitul bugetar, fără a creşte taxele.

CIPRU    

Grad de siguranţă:16,3

Deficit bugetar         Datorie publică
6,1%                           56,2%

Populaţie    771 mii
PIB    23,6 miliarde USD
PIB/capita    30.583 USD
Acord cu FMI    NU

Cipru a decis să taie treptat 3.000 de locuri de muncă din sectorul public şi să îngheţe salariile bugetarilor.

POLONIA    

Grad de siguranţă:16,6

Deficit bugetar         Datorie publică
6,0%                          51,0%

Populaţie    38,6 milioane
PIB    430,2 miliarde USD
PIB/capita    11.127 USD
Acord cu FMI    DA

Este singura ţară din UE care a înregistrat creştere economică anul trecut, însă trebuie să reducă deficitul bugetar cu aproape 15 miliarde de euro în următorii doi ani pentru a avea şanse să intre în zona euro. Datoria publică este de 51% din PIB.

Premierul Donald Tusk intenţionează să reformeze sistemul pensiilor şi să crească vârsta de pensionare de la 57 la 62,5 ani. Sume importante vor veni la buget şi din privatizări, pentru 2010 estimându-se circa 6-7 miliarde de euro.

BELGIA   

Grad de siguranţă:16,6

Deficit bugetar         Datorie publică
6,0%                          96,7%

Populaţie    10,2 milioane
PIB    470,4 miliarde USD
PIB/capita    45.718 USD
Acord cu FMI    NU

Politicienii vorbesc despre reducerea salariilor funcţionarilor publici, despre combaterea fraudelor fiscale şi despre ridicarea vârstei de pensionare. Ţinta este reducerea deficitului bugetar de la 6% la 4,8% din PIB, în 2011. Totuşi, pentru a implementa măsurile e nevoie de un guvern.

Dacă, din cauza diferendelor interetnice, alegerile care au avut loc ieri nu vor conduce la formarea urgentă a unui cabinet, Belgia va cădea victimă speculaţiilor financiare, devenind un fel de „Grecie a nordului", după cum avertizează unii economişti. Datoria publică a ţării va depăşi 100% din PIB, fiind mai mică doar decât a Greciei şi a Italiei.

DANEMARCA    

Grad de siguranţă:18,5

Deficit bugetar         Datorie publică
5,4%                          41,6%

Populaţie    5,3 milioane
PIB    309,2 miliarde USD
PIB/capita    57.425 USD
Acord cu FMI    NU

Cabinetul de la Copenhaga a lansat un plan de austeritate pe trei ani pentru a face economii de 3,2 miliarde de euro, astfel încât în 2013 să aibă un deficit sub 3% din PIB. Mii de danezi au ieşit săptâmâna trecută în stradă pentru a protesta faţă de acest pachet, care prevede reducerea perioadei alocaţiilor pentru şomaj, de la patru la doi ani, ani, îngheţarea ajutorului pentru dezvoltare şi plafonarea alocaţiilor familiale.

ITALIA    

Grad de siguranţă:18,8

Deficit bugetar         Datorie publică
 5,3%                         115,8%

Populaţie    57,9 milioane
PIB    2.118,7 miliarde USD
PIB/capita    36.350 USD
Acord cu FMI    NU

Salariile funcţionarilor vor fi micşorate cu 20%, iar cele ale parlamentarilor - cu 5%. Scad subvenţiile acordate partidelor politice, iar fondurile acordate Regiunilor, Provinciilor, Comunelor se reduc cu 14,8 miliarde de euro, în timp ce cele pentru ministere - cu 4,6 miliarde de euro, iar cele pentru industria farmaceutică - cu 1,5 miliarde de euro. Şi Italia a fost afectată de proteste, următoare grevă generală de 24 de ore fiind programată pentru 25 iunie.

OLANDA    

Grad de siguranţă:18,8

Deficit bugetar         Datorie publică
5,3%                          60,9%

Populaţie    16,1 milioane
PIB    862,9 miliarde USD
PIB/capita    53.428 USD
Acord cu FMI    NU

Olanda a avut alegeri miercuri, câştigate la diferenţă de doar un mandat de către liberali. Aceştia vor să aducă la zero deficitul public (estimat la 6,6% în 2010) şi să reducă cu aproximativ 10% (20 miliarde de euro) cheltuielile anuale ale statului până în 2015. Negocierile pentru formarea unei coaliţii se anunţă însă dificile, putând dura câteva săptămâni, sau chiar luni.

MALTA    

Grad de siguranţă:21,2

Deficit bugetar         Datorie publică
4,7%                               69,1%

Populaţie    402 mii
PIB    7,9 miliarde USD
PIB/capita    19.619 USD
Acord cu FMI    NU

Dată fiind „reputaţia" sa de paradis fiscal, Malta nu a anunţat, până în prezent, măsuri drastice de austeritate.

FINLANDA    

Grad de siguranţă:24,3

Deficit bugetar         Datorie publică
4,1%                          44,0%

Populaţie    5,1 milioane
PIB    238 miliarde USD
PIB/capita    45.869 USD
Acord cu FMI    NU

Finlanda este, alături de Luxemburg, singura ţară care a respectat criteriile de la Maastricht, cu un deficit bugetar sub 3% din PIB şi datoria publică sub 60% din PIB. Cu un sistem social invidiat de mulţi, Helsinki intenţionează să mărească veniturile alocate acestui sector, în 2010. Pentru a contracara problemele provocate de îmbătrânirea populaţiei, Guvernul a decis să relaxeze condiţiile de acordare a naţionalităţii.

UNGARIA    

Grad de siguranţă:25,6

Deficit bugetar         Datorie publică
3,9%                              78,3%

Populaţie    10,04 milioane
PIB    129,4 miliarde USD
PIB/capita    12.881 USD
Acord cu FMI    DA

Printre măsurile anunţate de guvernul lui Viktor Orban se numără îngheţarea cheltuielilor publice şi reducerea cu 15% a salariilor bugetarilor. Impozitele pentru companiile mici şi mijlocii vor fi scăzute de la 19% la 10%, iar creditele imobiliare în valută vor fi interzise. De asemenea, vor fi eliminate 10 taxe pentru IMM-uri.Guvernul a propus o taxare sporită a profiturilor băncilor, măsură care se va aplica pe parcursul a cel puţin trei ani.

BULGARIA    

Grad de siguranţă:25,7

Deficit bugetar         Datorie publică
3,9%                          14,8%

Populaţie    7,5 milioane
PIB    47,1 miliarde USD
PIB/capita    6.248 USD
Acord cu FMI    NU

Bulgarii au început reducerile bugetare de sus în jos. Guvernul vrea să reducă cu 15% bugetele pentru partide şi să scadă cheltuielile pentru transport ale parlamentarilor. Legislativul va reduce, de asemenea, sumele alocate parlamentarilor pentru plata hotelului. Pe de altă parte, Ministerul Finanţelor analizează posibilitatea creşterii cu 10% a salariului de bază în toate instituţiile statului.

AUSTRIA    

Grad de siguranţă:29,4

Deficit bugetar         Datorie publică
3,4%                           66,5%

Populaţie    8,1 milioane
PIB    381,9 miliarde USD
PIB/capita    46.640 USD
Acord cu FMI    NU

Austria este "ameninţată" ba de performanţele filialelor sale bancare din Europa de Est, ba de problemele companiilor de asigurări din aceeaşi regiune. Cu toate acestea, economia austriacă nu a avut prea mult de suferit, iar anul trecut, în pofida recesiunii, puterea de cumpărare a populaţiei a crescut.

GERMANIA    

Grad de siguranţă:36,7

Deficit bugetar         Datorie publică
3,3%                          73,2%

Populaţie    82,3 milioane
PIB    3.352,7 miliarde USD
PIB/capita    40.688 USD
Acord cu FMI    NU

Berlinul a anunţat reduceri bugetare de circa 80 de miliarde de euro în următorii patru ani, pentru a ajunge la limita de 3% din PIB până în 2013. Vor fi tăiate 15.000 de posturi din administraţie şi vor fi reduse cheltuielile militare. Beneficiile pentru şomeri vor fi reduse şi vor fi introduse o serie de taxe. În semn de protest, sindicatele au organizat sâmbătă o grevă de proporţii.

SLOVENIA    

Grad de siguranţă:40.0

Deficit bugetar         Datorie publică
2,5%                           35,7%

Populaţie    1,9 milioane
PIB    49,2 miliarde USD
PIB/capita    25.417 USD
Acord cu FMI    NU

Slovenia a iniţiat un plan de austeritate încă din 2008, reuşind să economisească un miliard de euro, în special din reducerea cheltuielilor militare şi a investiţiilor în infrastructură.

Anul acesta au fost reduse cheltuielile pentru cazarea şi călătoriile parlamentarilor. Studenţii nu vor mai putea lucra decât 14 ore pe săptămână şi vor putea câştiga până la 6.000 de euro anual. Măsura reducerii timpului de lucru se va aplica şi pentru alte categorii, motiv pentru care mii de sloveni au protestat în mai la Ljubljana.

ESTONIA    

Grad de siguranţă:58,9

Deficit bugetar         Datorie publică
1,7%                        7,2%

Populaţie    1,4 milioane
PIB    19,1 miliarde USD
PIB/capita    13.559 USD
Acord cu FMI    NU

Pentru a tăia din  deficit 3,8 procente (şi să atingă pragul de maximum 3% pentru a adera la zona euro), Estonia a luat şi ea măsuri dureroase pentru populaţie la începutul lui 2009.  În ianuarie, guvernul a anunţat reducerea cu 8% a salariilor funcţionarilor (dar cu 4% în cazul profesorilor).

Pensiile au fost îngheţate, anumite taxe (pentru exporturi, electricitate, benzină, alcool şi la bunurile de consum) au fost mărite, iar firmele de stat sunt obligate să contribuie cu un procent mai mare la buget.

Spre deosebire de restul statelor baltice, Estonia a putut, datorită tăierilor de la începutul lui 2009, să mărească ulterior cheltuielile cu educaţia şi agricultura şi să creeze un fond de urgenţă pentru a ajuta administraţiile locale strâmtorate.

În ciuda şomajului care a atins cote alarmante (aproape 20%) şi a inflaţiei rapide, estonienii nu au blocat activitatea prin greve în niciun sector important.

LUXEMBURG    

Grad de siguranţă:142,9

Deficit bugetar         Datorie publică
0,7%                         14,5%

Populaţie    468 mii
PIB    51,7 miliarde USD
PIB/capita    110.335 USD
Acord cu FMI    NU

Luxemburg e una dintre puţinele ţări ale UE care respectă, deocamdată, regula privind deficitul bugetar sub 3% din PIB. Totuşi, pentru 2010, deficitul e prognozat să ajungă la 4,2% din PIB, din cauza efectelor crizei. Nu s-a pus problema unor tăieri de cheltuieli şi de greve cu atât mai puţin. Datoria publică este de 14,5% din PIB, mult sub limita impusă de UE.

SUEDIA    

Grad de siguranţă:200

Deficit bugetar         Datorie publică
0,5%                                  42,3%

Populaţie    8,8 milioane
PIB    405,4 miliarde USD
PIB/capita    45.663 USD
Acord cu FMI    NU

Suedia şi-a corectat deficitul bugetar şi a reformat sistemul de pensii în anii 90. În 2009, în plină recesiune, Banca Naţională a luat o măsură fără precedent: dobânzile bonificate la depozitele băncilor comerciale au fost pe minus (0,25% pe an).

Rezultatul: PIB-ul a crescut cu 1,4% în primul trimestru din 2010. Şomajul ridicat (9%) ar putea să coste coaliţia guvernamentală de centru-dreapta, la alegerile din septembrie.

" Problema este că toate grupurile de interese cer schimbări, dar entuziasmul lor dispare rapid când schimbările le afectează propriile interese."
Angela Merkel
cancelarul Germaniei



Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările