Mujahedinii sud-dunăreni. Cum au devenit statele balcanice surse de export pentru islamismul radical

Mujahedinii sud-dunăreni. Cum au devenit statele balcanice surse de export pentru islamismul radical

Musulmani kosovari, în timpul sărbătorii Eid al-Fitr, de la sfârşitul Ramadanului. Peste 90% din populaţia teritoriului (de 1,74 milioane de persoane) este de religie musulmană şi practică o formă moderată de islam – religia joacă un rol minor în viaţa publică din Kosovo, care de la proclamarea independenţei este de facto un „protectorat“ american/ NATO. (Foto: AP)

În majoritatea lor, jihadiştii străini au venit în Siria în special din ţări arabe vecine şi din Caucaz. Surpriza cea mare au reprezentat-o „luptătorii lui Allah" veniţi din Balcani. De Oana C. Popa, Călin Neacşu

Ştiri pe aceeaşi temă

Articol publicat în FP România nr. 43 (decembrie 2014 - ianuarie 2015)

În majoritatea lor, jihadiştii străini au venit în Siria în special din ţări arabe vecine şi din Caucaz. Surpriza cea mare au reprezentat-o „luptătorii lui Allah" veniţi din Balcani. Sute, conform unui recent raport al CIA citat de media locale. Unii dintre ei au experienţa luptei de gherilă împotriva tancurilor şi a artileriei în timpul războaielor balcanice din anii ‘90. Alţii, novici în mânuirea armelor, au crescut sub influenţa islamului radical care a câştigat teren în regiunile majoritar musulmane sărace şi măcinate de conflicte interetnice din republicile balcanice. Nici unii, nici ceilalţi nu sunt descurajaţi de numărul mare de jihadiştii ucişi în Siria.

De ce? Sub presiune occidentală, statele balcanice fac eforturi să reducă procesul de recrutare în regiune. Terenul este însă fertil. În primul rând, din cei 20 de milioane de locuitori ai Europei de Sud-Est, mai mult de un sfert sunt musulmani – prin comparaţie cu Franţa, care are 60 milioane de locuitori, între care 5-10% sunt musulmani practicanţi.

Apoi, înrăutăţirea condiţiilor economice locale – cu o rată a şomajului care adesea depăşeşte 20% din populaţia activă în majoritatea statelor din regiune – a contribuit la radicalizarea tineretului. Albania, membră a NATO din 2008, rămâne una dintre cele mai sărace ţări din Europa. În Kosovo, majoritar musulman, crizele politice, corupţia endemică, crima organizată şi sărăcia au adus dezolare şi lipsa oricăror perspective în rândul populaţiei tinere. Când vine vorba de BiH se adaugă şi prezenţa salafită – la terminarea războiului intercomunitar bosniac din ‘92-'95, aici s-au stabilit cei mai mulţi dintre luptătorii străini care se alăturaseră forţelor musulmane în conflict cu trupele sârbo-bosniace.

vezi şi Un sat din Bosnia-Herţegovina îşi întâmpină vizitatorii cu steaguri ale Statului Islamic

Cum? Îndoctrinarea şi recrutarea se concentrează pe grupurile de populaţie cele mai sărace, sau pe tineretul încă neformat, cum ar fi elevii de liceu, spune Visar Duriqi, un jurnalist kosovar care scrie despre chestiuni legate de islamul politic – şi care a fost ameninţat în mai multe rânduri cu decapitarea de către islamiştii kosovari, după modelul sângeros promovat de ISIS. Recrutarea este condusă şi finanţată în special de către imami radicali, care deseori şi-au facut studiile în state arabe.

Situaţia cea mai dramatică este în Kosovo şi BiH, unde populaţia este majoritar musulmană, însă nici regiunile din Serbia sau Macedonia cu importante comunităţi musulmane nu sunt ferite. Albania, şi ea o ţară balcanică majoritar moderat musulmană, vede cu îngrijorare cum radicalismul islamic creează breşe în ţesutul social naţional.

Golul ideologic care s-a creat odată cu destrămarea Iugoslaviei a fost umplut cu programe religioase şi naţionaliste. Forma moderată de islam pe care musulmanii balcanici au practicat-o după căderea Iugoslaviei titoiste (un stat predominant laic) a fost radicalizată în unele zone de brutalitatea războiului. Conflictele din Bosnia şi Kosovo au permis elementelor radicale să se manifeste şi să câştige teren prin sosirea la faţa locului a teologilor, activiştilor sau pur şi simplu „luptătorilor lui Allah“.

Pe termen scurt şi mediu, aceste mişcări pot provoca probleme serioase. Pentru radicalii islamişti, Balcanii reprezintă un „maidan" (în sensul românesc), de unde ar putea lansa atacuri asupra Europei Occidentale, sunt de părere experţi orientalişti din zonă.

Reacţiile. De aceea, cu un imbold semnificativ de la Washington, toate statele din regiune au luat măsuri pentru a contracara ameninţarea crescândă a islamismului radical. Au făcut numeroase arestări, au înăsprit legislaţia. Parlamentele din Kosovo, Macedonia, Bosnia şi Serbia au adoptat, sau sunt pe cale să legifereze sancţiuni mergând până la pedepsirea cu zece ani de închisoare a cetăţenilor care se participă la acţiuni de „luptă în afara graniţelor“. (Notabil, în Serbia, legea va avea impact nu doar asupra potenţialilor jihadişti, dar si asupra voluntarilor Bisericii Ortodoxe Sârbeşti, dintre care mulţi luptă pe fronturile din Ucraina, majoritatea de partea separatiştilor pro-ruşi.)

Confruntaţi cu o realitate foarte îngrijorătoare, Statele Unite au trimis zeci de procurori în Balcani, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord pentru a ajuta la identificarea luptătorilor jihadişti. Washingtonul a atras atenţia cu mult timp în urmă asupra riscurilor ca islamişti radicali care au luptat în Siria să revină în Europa, unde să se stabilească şi să planifice atacuri teroriste. Surprinzător sau nu, deşi în Balcani, islamiştii au luptat cândva cu occidentalii împotriva sârbilor bosniaci, sau de partea albanezilor kosovari, alături de NATO şi contra Belgradului, astăzi, la fel ca şi în Orientul Mijlociu sau în Asia (Afganistan, Irak etc.), din rândul foştilor „aliaţi" se ridică cei mai neiertatori adversari ai Americii şi ai Europei.

Oana C. Popa este profesoară asociată de studii europene la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi la Universitatea de Vest din Timişoara.

Călin Neacşu este jurnalist, director al biroului AFP pentru Balcani, de la Belgrad. (Opiniile exprimate în acest articol nu reprezintă poziţia oficială a AFP.)
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările