Studiul era intitulat Impactul aparatului de stat al propagandei ruse asupra media online din Ungaria – 2010-2017. Şi încerca să găsească răspunsuri la întrebări legate de impactul propagandei ruse în media online pro-guvernamentale din Ungaria.

Centrul de cercetare a corupţiei din Budapesta (CRCB)

Înfiinţat în noiembrie 2013, ca răspuns la nevoia crescândă de cercetare independentă a corupţiei şi calităţii activităţii guvernului din Ungaria, CRCB Nonprofit kft se autodefineşte drept un „think tank independent şi apolitic”, având ca obiectiv explorarea sistematică a cauzelor, caracteristicilor şi consecinţelor calităţii activităţii guvernului, a problemelor privind corupţia şi a eşecurilor pe linie de reglementare, utilizând o abordare interdisciplinară”. Printre altele, CRCB afirmă că şi-a propus să-i ajute pe cetăţenii unguri „să-şi responsabilizeze guvernul, utilizând dovezi empirice”.

La elaborarea acestui studiu şi-au adus aportul următoarele entităţi ungare: 3gteam.hu, Miklós Hajdu - cercetător, Zsanna Nyírő - cercetător şi Hanna Fölsz  – asistent cercetare, Balázs Molnár – inginer software, Júlia Orbán – asistent administrativ, István János Tóth – director general al CRCB (cercetător colaborator al Academiei Ungare de Ştiinţe) şi experţii: Katalin Andor – economist, Katalin Goldstein – consultant lingvistic, Jenő Gyenese – inginer software, Magda József şi Zoltán Kelemen – avocaţi şi Attila Székely – specialist achiziţii.

Utilizând metode de analiză Big Data, respectiv analiza statistică de conţinut şi analiza semantică distributivă (pentru identificarea elementelor lingvistice cu distribuţii/semnificaţii similare), CRCB a arhivat 1.027.653 de articole, respectiv 278 de milioane de cuvinte, din perioada 2010-2017, de pe 9 site-uri ungare: 888.hu, hídfo.ru (https://sputniknews.com), index.hu, lokal.hu, magyaridok.hu, mindenegyben.com, mno.hu, origo.hu, pestisracok.hu. Studiul a comparat conţinutul portalurilor guvernamentale - 888.hu, lokal.hu, magyaridok.hu şi pestisracok.hu - cu cel al portalurilor neguvernamentale -mno.hu, index.hu şi origo.hu - şi cu cel al portalului hídfo.ru, unul dintre cele mai cunoscute site-uri ale propagandei ruseşti, de limbă maghiară.

De asemenea, autorii studiului au oferit şi o serie de repere generale ale celor nouă portaluri analizate, privind: calitatea conţinutului, entităţi editoriale, proprietari, orientare şi link-uri către datele (numărul de înregistrare al societăţii; denumirea; sediul social; punctele de lucru; sucursalele; obiectul de activitate; capitalul subscris; codul fiscal, etc.). din Registrul Comerţului ale entităţilor editoriale/2017, consemnate în registrul electronic al societăţilor din cadrul Ministerului Administraţiei Publice şi Justiţiei din Ungaria.

Portal

Calitate conţinut

Entitate editorială

Proprietar

Orientare

Link

index.hu

ştiri de calitate

Index.hu Zrt.

(Simicska Lajos)

Independent, liberal de stânga

https://www.ecegjegyzek.hu/?cega

datlap/0110044705

lokal.hu

ştiri de calitate

Modern Media

Group Zrt.

Habony Árpád

Győri Tibor

proguverna-mental, de dreapta

https://www.ecegjegyzek.hu/?cega

datlap/0110048419

888.hu

tabloid

Modern Media

Group Zrt.

Habony Árpád

Győri Tibor

proguverna-mental

 

https://www.ecegjegyzek.hu/?cega

datlap/0110048419

origo.hu

ştiri de calitate

New Wawe Media Group Zrt.

Matolcsy Ádám

apropiat guvernului (2015), liberal moderat

https://www.e-cegjegyzek.hu/?cegadatlap/0109189828/TaroltCegkivonat

magyaridok.hu

ştiri de calitate

Magyar Idők Kiadó Kft.

Liszkay Gábor &

(Mészáros Lőrinc)

proguverna-mental, de dreapta

https://www.ecegjegyzek.hu/?cega

datlap/0109168017

pestisracok.hu

ştiri de calitate

Insider Media

Lapkiadó Kft.

Gerilla Press

Lapkiadó és

Médiatanácsadó Kft.

&Tóth Gábor Szilárd

proguverna-mental, radical de dreapta

https://www.ecegjegyzek.hu/?cega

datlap/0109274470

mno.hu

ştiri de calitate

Nemzet Lap- és

könyvkiadó Kft.

(Simicska Lajos)

conservativ, neguverna-mental (2015)

https://www.e-cegjegyzek.hu/?cegadatlap/0109667717/TaroltCegkivonat

hidfo.ru

ştiri de calitate

-

-

portal de propagandă rusă

-

mindenegyben.com

tabloid

-

-

-

-

 

Analiza articolelor publicate pe origo.hu, de pildă, din intervalul 2010-2017 a relevat că, după înlăturarea redactorului-şef al origo.hu, Gergö Sáling, (2014), din motive politice, acest portal a început să folosească mai des limbajul folosit de propaganda rusă. De asemenea, pe pagina Facebook a portalului mindenegyben.com au fost remarcate articole asociate acestei propagande. Deşi finanţate de Guvernul ungar, magyaridők.hu, pestisrácok.hu, lokal.hu şi 888.hu au articole similare acestui tip de propagandă.

Propaganda rusă în presa maghiară cu girul autorităţilor

Foto: publicaţia maghiară 888.hu

Elementele propagandei ruse de pe hídfo.ru creează un context halucinant. Iată câteva exemple de titluri de articole, postate pe acest portal, în data de 22.03.2018: „Német típusú migránserőszakot készít elő a Migration Aid?/Migration Aid a luat parte la pregătirea violenţelor de tip german a imigranţilor?”, „Svédországban egyre kevesebb gyermeket keresztelnek meg/În Suedia, din ce în ce mai puţini copii sunt botezaţi”, „Az ellenzék könnygázzal oszlatta az országgyűlést/Opoziţia a dat cu gaze lacrimogene în Parlament” (Kosovo, 2015), „Amerikai helikopterek mentették ki a terrorista vezetőt/Elicoptere americane l-au salvat pe liderul terorist”,  „Kormányválságot idéz elő Soros szövetségese/(Andrej Kiska, aliatul lui) Soros a provocat o criză guvernamentală”, „A civilek szerint már faji háború van Amerikában/Potrivit civililor, deja este război rasial în America”.

Un articol al 888.hu, privind alegerile prezidenţiale din Federaţia Rusă (2018), sub titlul „Az oroszok most tényleg beavatkoznak egy választásba/ Ruşii acum chiar intervin în timpul unor alegeri”(18.03.2018), încearcă să ne facă să credem că Rusia n-a fost implicată în niciun fel în alegerile din SUA. Autorul, Gellért Oláh, jurnalist de origine covăsneană şi cu simpatii politice cel puţin dubioase, îşi asigură cititorii că Putin n-are nicio intenţie de a rămâne la putere după 2024 şi nu va schimba constituţia rusă pentru a rămâne la putere după această dată.

Foto: Tânărul jurnalist Gellért Oláh, într-o tabără de vară.

Rusia nu are niciodată nicio vină, occidnetali sunt de fapt principalii vinovaţi. Iată doar un exemplu din multe altele. Citând Russia Today, autorul susţine că media germane au încălcat grosolan suveranitatea Rusiei atunci când varianta în limba rusă a site-ului Deusche Welle a încercat să-i convingă pe ruşi să rămână departe de urne. Articolul mai menţionează că Ucraina, „cel mai mare stat european marionetă a CIA”, a decis să nu permită ruşilor care trăiesc pe teritoriul său să participe la alegeri, Kievul considerând alegerile ruse ilegale întrucât au avut loc şi în Crimeea, unde locuitorii din peninsulă, după un referendum, s-au întors în Rusia (în proporţie de 97%). Prezentarea acestui articol favorizează clar partea rusă, la fel precum altele, deja citate. Acelaşi lucru se întâmplă şi în Magyar Idők, presă guvernamentală, însă abordările acestei publicaţii privind Rusia par totuşi mai subtile. Modelul este însă cam acelaşi.

Plecând de la supoziţia că propaganda statului rus foloseşte şi favorizează un anume model de articol/discurs, care susţine, în general, dezumanizarea refugiaţilor, acest studiu a avut în atenţie patru direcţii de analiză:

1. subiecte neagreate sau sensibile pentru guvernul rus sau politica rusă;

2. subiecte având ca temă „imigranţii”, în asociere cu „refugiaţii”;

3. subiecte având ca temă „imigranţii”, în asociere cu „teroarea şi terorismul”;

4. subiecte având ca temă „imigranţii”, în asociere cu „violenţa”.

 

Ungaria deschide uşa propagandei ruse

În final, după mai multe exemple calitative, analiştii au efectuat un exerciţiu aparte, cantitativ, respectiv au desfăşurat pe o hartă imaginară portalurile de ştiri ungare, incluzând şi hídfo.ru, calculând distanţele de la portaluri la hídfo.ru, apoi plasându-le pe o hartă în care hídfo.ru era Moscova. Astfel, au fost comparate distanţele dintre: portalurile ungare şi hídfo.ru şi portalurile ungare şi Moscova (tabelul A, dreapta), rezultând o hartă imaginară care indică gradul de intensificare a influenţei ruseşti în funcţie de distanţa faţă de Moscova: 888.hu este asociat, ca influenţă, orăşelului Dubna (Federaţia Rusă); lokal.hu localităţii Voronezh (Federaţia Rusă); magyaridok.hu localităţii Cernobîl (Ucraina); pestisracok.hu localităţii Zhytomyr (Ucraina); mindenegyben.com localităţii Penza (Federaţia Rusă) şi origo.hu localităţii Volgograd (Federaţia Rusă), iar portalurile independente: index.hu - în aria de influenţă a Budapestei şi mno.hu - în aria localităţii Miskolc.

Concluziile experţilor relevă faptul că portalurile de ştiri independente din Ungaria diferă destul de mult, ca şi conţinut, de hídfo.ru, în timp ce conţinutul portalurilor ungare de ştiri proguvernamentale este foarte asemănător acestuia.

Aşadar, experţii sunt de părere că influenţa aparatului de propagandă al Rusiei în media online ungare, în special în cele asociate Guvernului Orban, nu poate fi neglijat. Deşi în alte ţări, instituţiile statului se străduiesc să limiteze o astfel de influenţă nedorită, acest lucru nu se poate spune şi despre Ungaria, unde guvernul pare să fi deschis porţile ţării aparatului de propagandă a statului rus.

Nu există date clare deocamdată privind modul în care platformele Twitter şi Facebook ar putea fi utilizate pentru propagandă rusă în Ungaria, iar datele referitoare la hídfo.ru nu pot umple acest gol, întrucât acest portal nu are o influenţă mare în rândul comunităţii ungare online, ci mai degrabă publicaţiile online asociate Guvernului Orban şi finanţate prin publicitate. Astfel încât, aceste portaluri de ştiri proguvernamentale oferă o platformă propice promovării de informaţii, terminologie şi argumente similare celor diseminate de aparatul de propagandă rus, în rândul unui public larg din Ungaria. Prin urmare, analiştii îşi exprimă nedumerirea: cum se poate ca aceste activităţi să fie finanţate în mod paradoxal de către contribuabilii unguri şi indirect de către cei ai UE?

 

 Articol realizat de C. Ioana, expert LARICS pe problematica maghiară şi studentă la Masterul de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti.