Turcia acceptă aderarea Suediei şi Finlandei la NATO cu o condiţie: Trebuie să vă schimbaţi legile

Ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu FOTO Arhivă / EPA-EFE

Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a declarat marţi că Turcia acceptă ca Finlanda şi Suedia să adere la NATO, dar înainte trebuie să îşi modifice legislaţia, în caz contrar ţara va face uz de dreptul său de veto.

Turcia a obiectat cu privire la aderarea celor două ţări la NATO încă din 13 mai, pe motiv că acestea acceptă pe teritoriul lor persoane legate de grupări teroriste. Un alt motiv invocat este că Finlanda şi Suedia au sistat în 2019 exporturile de armament către Turcia.

Suedia şi Finlanda au fost până acum neutre, dar de teama unui posibil atac al ruşilor au cerut să fie primite în NATO: Extinderea Alianţei trebuie însă aprobată de toate cele 30 de state membre. Dintre acestea, Turcia - membră a NATO de şapte decenii - are a doua armată ca mărime, după cea a Statelor Unite.

Cavusoglu a reluat practic poziţia deja exprimată de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, pretinzând ţărilor candidate să înceteze sprijinul pentru PKK şi alte grupări, să interzică organizarea oricăror evenimente ale acestora, să îi extrădeze pe cei urmăriţi de Turcia pentru acuzaţii de terorism, să sprijine operaţiunile militare şi antiteroriste ale forţelor turce şi să elimine restricţiile asupra exporturilor de armament, relatează Reuters.

Finlanda şi Suedia au încercat să negocieze o soluţie, iar guvernele mai multor ţări NATO şi-au exprimat încrederea că obiecţiile Turciei pot fi depăşite.

Ministrul turc de externe a arătat că delegaţiile finlandeză şi suedeză au primit săptămâna trecută, la Ankara, documente care prezintă cerinţele ţării sale. El a adăugat că se aşteaptă ca aliaţii să încerce să răspundă la preocupările legate de securitate.

„Cererile noastre sunt imposibile? Nu. Vrem să înceteze sprijinul pentru terorism", a declarat Cavusoglu agenţiei de presă turce Anadolu, preluate de Reuters. "Ei pun problema aşa: 'deoarece suntem departe de regiunile cu terorism, legile noastre sunt concepute în acest mod'. Ei bine, atunci trebuie să le schimbaţi. Ei spun că o organizaţie teroristă poate organiza evenimente şi îşi poate flutura zdrenţele. Atunci trebuie să vă schimbaţi legile".

Guvernele de la Helsinki şi Stockholm au spus că sunt deschise la dialog şi că condamnă terorismul. Şeful diplomaţiei turce a răspuns însă că Ankara nu vede rostul unui astfel de dialog înainte de a primi răspunsuri la cerinţele formulate în scris. „Trebuie să existe lucruri concrete de discutat", a apreciat el.

În plus, directorul pentru comunicare al cancelariei preşedintelui Erdogan, Fahrettin Altun, declarase că Finlanda ar trebui să ia în considerare afirmaţiile Turciei „Până la urmă, guvernul Finlandei trebuie să decidă ce este mai important - să adere la NATO sau să protejeze astfel de organizaţii", a spus el.