Pentru că economia merge bine în prezent, iar UE s-a recuperat oarecum după criza financiară din urmă cu 10 ani, tema nu va mai fi atât de mult discutată de şefii de stat şi de guverne din cele 28 de ţări membre. Subiecte actuale grele au devenit prioritare pe agenda UE. Iată despre ce este vorba:

Comerţ

Liderii europeni vor condamna taxele vamale majorate introduse de SUA pentru importurile de oţel şi aluminiu şi îi vor cere preşedintelui american Donald Trump să respecte prevederile Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Dacă vor exista excepţii la aplicarea acestor taxe vamale, atunci ele trebuie să fie valabile pentru întreaga Uniune. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, vrea neapărat să-l împiedice pe Trump să încerce o eventuală divizare a UE pe teme comerciale. De asemenea, trebuie evitat un „război comercial“ cu lovituri tot mai dure de ambele părţi. Exporturile europene de oţel şi aluminiu în SUA reprezintă doar 1,5% din totalul schimburilor comerciale transatlantice, a arătat Donald Tusk, dar situaţia nu trebuie ignorată. Trebuie readus în evidenţă parteneriatul de securitate transatlantic. „Rămânem prieteni“, au declarat diplomaţi europeni pe marginea summitului. „Dar ştie acest lucru şi preşedintele Trump?“ Vineri, Comisia Europeană ar putea anunţa contramăsuri la noile taxe vamale americane, care ar urma să intre în vigoare în noaptea de joi spre vineri.

Rusia

UE plănuieşte redactarea unei declaraţii comune privind atentatul rusesc cu neurotoxină comis în Anglia împotriva unui fost agent rus şi a fiicei sale. Statele din UE vor să îşi arate solidaritatea cu Londra în acest caz. Nu s-a căzut însă de acord cu privire la atribuirea clară a responsabilităţii Moscovei pentru atentatul comis cu un gaz fabricat doar de armata rusă. Grecia şi Austria, ambele conduse de guverne populiste, refuză să condamne oficial Rusia, atât timp cât britanicii nu vin cu dovezi clare ale implicării Kremlinului. Dar premiera britanică Theresa May va fi sprijinită cel puţin la nivel declarativ. Nu sunt prevăzute noi sancţiuni împotriva Rusiei după acest incident.

Brexit

Theresa May va încerca să abordeze la cina comună de joi ieşirea ţării sale din UE şi viitoarele relaţii dintre Regatul Unit şi blocul comunitar. Nu sunt planificate însă declaraţii pe această temă sau negocieri cu May. Preşedintele Consiliului Tusk îi va mulţumi doamnei May pentru prezentarea ei, după care va trece la tema următoare sau la desert, spun diplomaţii europeni. Decizii legate de Brexit sunt aşteptate abia vineri, când Theresa May nu va mai fi prezentă la discuţii. Cele 27 de ţări membre rămase vor să adopte în mare planul pentru relaţia cu Londra după faţa de tranziţie de părăsire a Uniunii, deci din 2021 încolo. Este vorba şi de un eventual acord de liber schimb, având în vedere că Marea Britanie va părăsi, odată cu UE, şi piaţa unică şi uniunea vamală. Nu se ştie încă dacă toate cele 27 de ţări membre sunt dispuse să accepte perioada de tranziţie convenită de negociatorii-şefi ai celor două tabere, Michel Barnier pentru UE, respectiv David Davis pentru Marea Britanie. Donald Tusk a precizat că în acest caz mai este nevoie de discuţii. Mai ales Irlanda ezită, pentru că insistă că trebuie stabilit prin lege că graniţa ei cu Irlanda de Nord, ţară membră a Marii Britanii, va rămâne deschisă şi după finalizarea Brexitului. Deocamdată problema nu este deloc lămurită.

Impozitarea Internetului

O dezbatere aprinsă ar putea fi generată de impozitarea companiilor de Internet. Comisia Europeană vrea să majoreze taxele şi să anuleze modelele de afaceri aplicate de unele ţări ca Irlanda, Luxemburg şi Olanda, devenite un fel de oaze fiscale pentru giganţii online. Prime propuneri în acest sens au fost deja prezentate miercuri de Bruxelles. Nu există încă un consens în rândul statelor membre. Acestea sunt însă de acord că marile concerne de Internet trebuie taxate la fel ca nişte grupuri de producţie normale, chiar dacă ele nu au fabrici într-un loc anume, care să poată fi impozitate la sursă.

Zona Euro

Preşedintele francez Emmanuel Macron a venit deja în septembrie cu propuneri de reformare majoră a uniunii monetare. Cancelara Angela Merkel intenţiona să abordeze problema la acest summit şi să spună cum vede ea lucrurile. Nu se va întâmpla însă, din cauza duratei foarte extinse necesare pentru formarea noului guvern de la Berlin. Macron şi Merkel s-au angajat să găsească până la summitul european din iunie poziţii comune pe teme ca integrarea, crearea unui post de ministru de Finanţe european şi stabilirea unor fonduri de investiţii comune. Polonia şi alte ţări mai mici resping planurile de reformă ale preşedintelui Franţei. Ele nu sunt de acord cu accentuarea integrării în interiorul UE, nu vor să fie copleşite de ţările mari din Uniune.

Ce ar mai fi

Alte teme la care nu se aştepta un consens au fost amânate pe iunie de regizorul summitului Donald Tusk. Este vorba de politica europeană comună privind azilul şi migraţia, de repartizarea refugiaţilor în interiorul UE, de disputa cu Polonia privind statul de drept, de bugetul celor 27 după 2020. Franţa cere reformarea acordării subvenţiilor agricole. Polonia nu vrea ca primirea de fonduri structurale de la Bruxelles să fie condiţionată de primirea de refugiaţi. Se anunţă un summit interesant în iunie.

Bernd Riegert - Deutsche Welle