Summitul NATO de la Bruxelles: Rusia rămâne principala ameninţare a Alianţei

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

Summitul NATO de la Bruxelles a fost o adevărată întâlnire de familie. O atmosferă destinsă, fără imprevizibil, cu lideri care îşi apără interesele propriilor state dar ştiu să discute reverenţios şi politicos unii cu alţii, să se şi asculte, nu să trântească sau să răstoarne masa dacă nu le place ceva.

O revenire la epoca Obama în Europa, cu un Joe Biden apreciat, în forţă şi egal cu sine, care a infirmat definitiv - prin declaraţiile prealabile, orele de summit şi întâlnirile din marja summitului - orice răutate referitoare la probleme clasice ale vârstei, pierderi de memorie sau de atenţie. O revenire la normalitate a liderilor lumii democratice care, ea însăşi, înseamnă enorm pentru sănătatea NATO dar şi siguranţa cetăţenilor şi a statelor aliate. Peste toate, evoluţii, schimbări, câştiguri, ba chiar adevărate premii pentru România, dar şi două absenţe notabile în comunicatul final al reuniunii.

De la hibrid la cibernetic şi securitate tehnologică

Summitul NATO a reuşit să dea naştere unui comunicat comprehensiv, în varianta obişnuitelor Declaraţii Finale ale summiturilor Aliate. Dacă în Epoca Trump abordarea a fost sintetică, superficială şi minimalistă, chiar dacă am avut de a face cu un summit de lucru, cu o singură şedinţă în format Consiliu Nord-Atlantic, de 3 ore – fără parteneri de vreun fel - comunicatul final a avut toate menţiunile obişnuite care marchează aducerea la zi a tuturor conţinuturilor de apărare şi securitate ce interesează NATO. 79 de paragrafe complete, 35 de pagini, o bogăţie de teme şi o relevanţă şi modernitate ce marchează în mod capital nevoia unui nou Concept Strategic al Alianţei.

Rusia este cea mai prezentă ameninţare la adresa Alianţei. Avem o nouă frescă, adusă la zi, cea mai completă după summitul NATO de la Varşovia, a paletei de acţiuni, agresiuni şi ameninţări de care se face responsabilă Rusia. De altfel, documentul califică explicit acest lucru: acţiunile agresive ale Rusiei sunt o ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice. Epitetele „iresponsabil“ şi „inacceptabil“ sunt cele mai des asociate Rusiei în comunicat, care face referire de nu mai puţin de 61 de ori la „Rusia“ (doar „NATO“ este un cuvânt mai utilizat în comunicat). În schimb, China vine din postura de nou intrat în acest tip de documente, cu doar 10 referiri, şi cu formulări mult mai blânde precum „provocare sistemică“ la adresa lumii bazate pe reguli, lăsând UE, SUA şi G7 formulările de „rival strategic“ - atunci când este vorba despre partea economică şi comercială a acţiunilor sale.

Între ameninţări, Afganistanul se pregăteşte să îşi diminueze importanţa, cu doar 9 menţiuni, toate la articolele 18 şi 19, odată cu anunţata retragere, din toate misiunile rămâne doar angajamentul asigurării securităţii aeroportului Hamid Karzai din Kabul(trupe turce la început, finanţare ulterior). De altfel, dacă terorismul se menţine în atenţie cu 18 menţiuni, nici una nu mai are legătură cu Afganistanul, 4 dintre ele cu Irakul, în rest fiind mai degrabă vorba despre terorismul intern. De asemenea, este de menţionat, în mod cu totul special, ieşirea din prim plan a operaţiunilor hibride, menţionate de 17 ori, faţă de componenta cibernetică (25 de menţiuni) şi noile referinţe la securitatea tehnologică (22) care devine preocuparea viitorului,  ce intră în prim plan în documentele NATO fără probleme.

Documentul clarifică, în mare măsură, recursul la articolul 5 în condiţiile atacului hibrid - prin decizia NAC, ca în cazul atacului convenţional - şi a celui cibernetic - de la caz la caz, acceptând faptul că un proces cumulativ de atacuri poate duce la ameninţare de securitate şi accesare a articolului 5 de către statul aflat sub atac. În plus, e de notat şi abordarea timidă, dar prezentă, a mişcării NATO către relevanţa şi proiecţia globală, la articolul 73 fiind abordată tema cooperării şi sprijinului global, cu precădere în regiunea Indo-Pacific, cu perspectiva asigurării liberei circulaţii maritime şi aeriene în spaţiul internaţional din Marea Chinei de Sud şi îndiguirea Chinei. Fără a fi explicit, articolul marchează o anumită deschidere de perspectivă, deşi cred că trebuie aşteptat noul Concept Strategic al NATO pentru a se putea face pasul către un NATO Global şi satisfacerea doleanţelor Statelor Unite de a angaja şi NATO în limitarea acţiunilor militare asertive ale Chinei.

În fine, pentru că avem un interes deosebit, Marea Neagră şi preocupările de securitate din regiune sunt notate de 4 ori în text: în legătură cu Ucraina, în cazul restrângerii de către Rusia a circulaţiei; când au fost menţionate creşterile contribuţiilor pentru prezenţa înaintată adaptată în regiunea Mării Negre pe pământ, pe mare şi în aer; când se menţionează despre cooperarea cu Georgia şi pachetul substanţial NATO-Georgia; când e salutată cooperarea NATO-Ucraina pe tema securităţii la Marea Neagră.


FOTO Shutterstock

NATO Romania steag drapel FOTO Shutterstock

Realizările României la NATO

Realizările României la Summitul NATO au fost subliniate de către Preşedintele Klaus Iohannis, şi sunt în număr de cinci:

În primul rând, consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare. Adică prezenţa trupelor NATO în regiune, în contextul ameninţărilor venite din partea Rusiei, citate cu generozitate în document. Postura credibilă şi eficientă invocată, în apărare şi descurajare, cu precădere pe Flancul Estic, înseamnă capabilităţi şi trupe suficiente pentru a face faţă oricând oricărei ameninţări. În plus, regiunea Mării Negre este regiune de importanţă strategică – pe baza bogăţiei de menţiuni făcute în document – în timp ce chiar documentul notează că situaţia de securitate la Marea Neagră rămâne preocupantă.

În al doilea rând, este vorba despre menţiunile din document privind partenerii. Mai întâi cooperarea UE-NATO, care avansează şi se aprofundează, în deplină complementaritate. Apoi documentul notează angajamentul NATO de a creşte sprijinul şi asistenţa pentru partenerii din Vecinătatea Estică, cu precădere pentru consolidarea capacităţilor de apărare şi a rezilienţei. (De altfel, după „tehnologie“, „rezilienţa“ este noua vedetă a documentului în materie de concepte ce ocupă spaţiul comunicatului final al Summitului.) Iar cu titlu de interes direct, după menţionarea sprijinului pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, Georgiei şi a Republicii Moldova, comunicatul final notează susţinerea cu totul specială a NATO pentru reformele democratice din Republica Moldova.

În al treilea rând, Summitul a menţinut şi reafirmat Politica Uşilor Deschise, adică perspectivele noi de extindere mai departe a Alianţei, pe care România o susţine în mod tradiţional, precum şi libertatea statelor de a-şi decide singure obiectivele de politică externă. Adică o formulă directă de excludere a unui drept de veto al Rusiei asupra spaţiului post-sovietic, că e vorba despre Georgia sau Ucraina, sau a oricărei forme de sferă de influenţă, de interese privilegiate sau orice formă de suveranitate limitată pentru noile state independente apărute la prăbuşirea URSS.

În al patrulea rând, Summitul a statuat un alt obiectiv al României, şi anume necesitatea creşterii rezilienţei şi a menţinerii avansului tehnologic al NATO. În condiţiile rolului, România este parte a eforturilor privind creşterea rezilienţei, prin înfiinţarea şi operaţionalizarea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă (E-ARC) - ca şi a componentei specifice de securitate cibernetică europeană, prin înfiinţarea Centrului de Competenţe Cibernetice de la Bucureşti - prevederea înscrisă în documentul final al summitului este salutară, chiar dacă nu am făcut saltul la asumarea lui drept Centru de excelenţă NATO.

În al cincilea rând, Summitul şi documentul final au notat decizia de lansare a procesului de elaborare a noului Concept Strategic al Alianţei. Este vorba despre un nou document strategic al NATO la 11 ani de la precedentul, în condiţia unor schimbări dramatice ale mediului internaţional de securitate, ca şi în rândul categoriilor de ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi, apariţia unor noi provocări şi chiar înregistrarea unor agresiuni directe, în principiu de tip hibrid, sub radar - cu un grad relevant de anonimizare sau măcar ocultare a agresorului, Rusia – chiar în interiorul Alianţei.


Joe Biden şi Klaus Iohannis FOTO Administraţia Prezidenţială

Klaus Iohannis şi Joe Biden la Summitul NATO FOTO Adm Prez

De la premii neaşteptate la absenţe notabile, în comunicatul final al Summitului NATO

Summitul NATO a adus şi câteva premii neaşteptate. Şi nu mă refer aici la perspectiva vizitei preşedintelui American Joe Biden în România, care e un lucru normal, la 10 ani de Parteneriat Strategic România-SUA. Ci la elemente mult mai concrete şi pragmatice care ţin de asigurări de securitate, trupe, prezenţa militară americană pe teritoriul ţării noastre şi noi capabilităţi militare. Deşi a fost parcimonios în aborarea subiectului, Preşedintele României a lăsat să se întrevadă câteva răspunsuri care ar putea însemna că angajamentele forsului preşedinte Donald Trump privind noi trupe amplasate în România (şi Polonia), ca parte a întăririi posturii de apărare şi descurajare aliată, ar putea să fie asumate şi de noua administraţie.

În faza iniţială, trupele se prezuma că vin din Germania, după decizia de retragere/dislocare a unei părţi a acestora. Sosirea administraţiei Biden a stopat relocarea şi retragerea acestor trupe. În schimb, angajamentele privind întărirea Flancului Estic puteau fi puse în dubiu. Formulările din comunicatul final al summitului NATO ca şi răspunsurile preşedintelui la întrebările jurnaliştilor par să reveleze perspectiva continuării procesului de aducere a unor noi trupe americane în România.

„Avem un parteneriat strategic foarte solid“ şi beneficiem de „întreaga atenţie a Statelor Unite ale Americii pentru Flancul Estic“. Preşedintele Biden ne-a asigurat că „se implică în mod deosebit şi foarte mult pentru a sprijini România şi Polonia, pentru a îmbunătăţi această relaţie“, a spus preşedintele. Este, evident, „în interesul nostru să avem o prezenţă aliată foarte solidă şi la noi, în România. Aţi văzut, cu siguranţă, că împreună cu Statele Unite lucrăm foarte bine şi orice întărire a acestei prezenţe este binevenită pentru noi. Întărirea NATO în ansamblu este o veste extraordinar de bună pentru România şi pentru români, fiindcă în acest fel se garantează securitatea României şi a fiecărui român în parte“, se mai afirmă într-un alt răspuns al preşedintelui pe aceeaşi temă.

Există şi două puncte - lăsând la o parte o menţionare rapidă şi asumarea accelerată de către NATO a transformării Centrului euro-atlantic pentru rezilienţă de la Bucureşti în Centru de Excelenţă NATO pentru rezilienţă – care pot fi considerate absenţe notabile în comunicatul final al Summitului NATO de la Bruxelles: primul este menţinerea în continuare, în articolul 34 (e singurul loc, în restul comunicatului fiind asumată formularea neutră de prezenţă înaintată) a diferenţei între partea nordică şi sudică a Flancului Esticprezenţa înaintată întărită în nord şi cea adaptată în sud. Nu există aşteptata formulă un flanc, o alianţă, o singură apărare; iar cel de-al doilea punct este omiterea cu obstinaţie a menţionării explicite a Mării Negre ca regiune de importanţă strategică a NATO, în condiţiile în care Balcanii de Vest au dobândit deja un asemenea statut, menţionat la articolul 70.

Altfel, odată cu revenirea lumii la viaţă cât de cât normală, după pandemie, noianul de probleme pendinte şi noile provocări post-pandemie, ca şi schimbările determinate de ultimul an şi jumătate, încep să dea năvală, şi e un avantaj reluarea agresivă a întâlnirilor directe a şefilor de state şi guverne, inclusiv în varianta summiturilor multilaterale majore, cu mulţi participanţi, cum au fost cele ale G7 şi NATO de săptămâna aceasta. Iar zilele viitoare vor revela şi celelalte componente ale summitului, respectiv realizările din întâlnirile bilaterale cu ocazia summitului, cea mai importantă pentru România rămânând cea între SUA şi Turcia, statele cu cele mai importante două armate din Alianţă, care au elemente de divergenţă reală şi care sperăm să îşi fi clarificat poziţiile şi diferenţele.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite