Românii din Ucraina aşteaptă ajutorul Bucureştiului pentru ca reforma administrativă a guvernului de la Kiev să nu-i disperseze

Manifestaţie în sprijinul limbii române a românilor din Ucraina

Comunitatea românească din Ucraina riscă să fie divizată de noua împărţire administrativă la realizată de guvernul de la Kiev.

Începând cu 2015 în Ucraina se desfăşoară reforma administrativ-teritorială. Descentralizare, cum este numită, are loc în mai multe etape. Mai întâi au avut loc comasări de sate şi oraşe. Recent, Ministerul dezvoltării comunităţilor şi teritoriilor din Ucraina a publicat proiectul de hotărâre privind crearea macroraioanelor.

 Pentru românii din Ucraina veştile diferă de la o regiune la alta. Aşadar, în Transcarpatia satele cu populaţie majoritar românească vor fi incluse într-un singur district – macroraionul  Tiaciv (Teceu), în urma comasării raioanelor Rahiv (Rahău) şi Tiaciv (Teceu). Potrivit proiectului guvernamental, districtul va avea 268,1 mii de locuitori, iar populaţia românească nu va fi dispersată.Proiectul privind această reformă se află în discuţie publică până pe 17 iulie. 

Cei mai afectaţi, românii din regiunea Cernăuţi

Descentralizarea determină diverse neînţelegeri şi acum, după ce, în mai guvernul de la Kiev a adoptat Planul de perspectivă a regiunii Cernăuţi, în care s-au creat comune noi şi în pofida voinţei cetăţenilor, au fost rupte cătune şi sate de la primării şi unite cu comune vecine, scrie agenţia Bucpress.eu de la Cernăuţi. În regiunea Odesa majoritatea satelor cu populaţie românească vor fi incluse în districtul Ismail.  În regiunea Cernăuţi se preconizează să fie create trei districte: Cernăuţi, Storojineţ şi Hotin. Comunitatea românească din regiunea Cernăuţi locuieşte compact în 4 din cele 11 raioane ale regiunii (conform datelor ultimului recensământ, din 2001, românii reprezintă 37,1 % în raionul Storojineţ, 51,4 % în raionul Hliboca, 64,3% în raionul Noua Suliţă şi 93,8 % în raionul Herţa, respeciv 55,4 % din populaţia acestor 4 raioane). 

Cele patru raioane unde sunt sate cu populaţie românească vor fi împărţite în 3 districte diferite, potrivit proiectului de decizie. Districtul Storojineţ se va compune din raionul Storojineţ şi o parte din raionul Hliboca, dar şi din alte raioane ucrainene. Cealaltă parte a raionului Hliboca va fi alipită la districtul Cernăuţi, din care vor mai face parte Ţinutul Herţa şi raionul Noua Suliţă, cu excepţia unei comune. Este vorba de comuna Mămăliga, care, potrivit proiectului, va fi alipită la districtul Hotin. Primarul comunei Mămăliga, din care fac parte satele Bălcăuţi, Nesvoia, Stălineşti, Podvirna şi Draniţa, Arcadie Şova, a protestat în repetate rânduri faţă de acest scenariu. El a declarat pentru Agenţia BucPress din Cernăuţi că locuitorii comunei sunt legaţi istoric de Cernăuţi şi de celelalte localităţi din raionul Noua Suliţă. Dacă decizia nu va fi revăzută, doar şcolile din comuna Mămăliga vor fi cu predare în limba română în districtul Hotin. În localitatea Atachi din raionul Hotin a avut loc o acţiune de protest împotriva reformei administrativ-teritoriale.

Şeful diplomaţiei române, aşteptat la Kiev

Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina, care este o umbrelă pentru 20 de organizaţii neguvernamentale ale etnicilor români, a cerut ajutor şi de la Bucureşti. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, este aşteptat la Kiev în perioada următoare inclusiv pentru a convinge autorităţile din Ucraina să revină la un scenariu favorabil vorbitorilor de limbă română. Şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski are programată, zilele acestea, o vizită la Cernăuţi. Consiliul Naţional al Românilor din Ucraina explică în aceeaşi măsură liderilor de la Bucureşti şi de la Kiev că „includerea artificială a teritoriului locuit compact de minoritatea românească în componenţa unor macro-raioane diferite va determina o asimilare forţată, fapt ce intră în contradicţie cu obligaţiile internaţionale asumate benevol de Ucraina.

Menţionăm că în contextul nerezolvării problemei privind predarea în limba maternă în şcolile minorităţilor naţionale, creată de guvernarea anterioară, în loc să se dezamorseze starea conflictuală, scenariul care se conturează poate deveni un motiv pentru agravarea situaţiei interetnice într-un ţinut cunoscut ca fiind tolerant”, se arată în memorandumul Consiliului. În Ucraina, vorbitorii de limbă română sunt divizaţi şi, potrivit recensământului din 2001, 258.619 de persoane s-au declarat moldoveni, şi doar 155.130 persoane s-au declarat români.

Ce au obţinut Ungaria şi Bulgaria

Spre deosebire de Bucureşti, guvernele de la Sofia şi de la Budapesta au negociat cu executivul de la Kiev spaţii administrative comune pentru etnicii lor din Ucraina. La Frontiera cu Ungaria va fi reorganizat raionul Beregovo din regiunea Transcarpatia, locuit în mare parte de maghiari, la care va adera raionul Vinogradov. Actualmente în regiunea Transcarpatia sunt 13 raioane. Conform noii organizări administrativ – teritoriale vor rămânea doar 5 raioane: Mukacevo, Tiaciv, Ujgorod, Hust şi Beregovo.

 În acelaşi timp,  va fi extins raionul Bolgrad din regiunea Odesa, unde locuieşte o importantă comunitate de bulgari.  Anterior, raionul Bolgrad urma să fie divizat, însă din cauza împotrivirii Bulgariei, autorităţile ucrainene au renunţat la această idee. Presa din Ucraina a scris că subiectul macroraionului ungar a fost tema principală de discuţii în timpul recentei vizite a ministrului ucrainean de Externe Dmitro Kuleba la Budapesta. Ce-i drept, spre deosebire de comunitatea românească din Ucraina, bulgarii şi ungurii au două oraşe mai mari unde predomină elementul lingvistic minoritar – Bolgrad şi Beregovo. Românii din Ucraina nu au un oraş la fel de mare şi de important, în jurul căruia să se realizeze o iniţiativă de acest gen, majoritatea oraşelor au fost timp de decenii rusificate / ucrainizate şi deznaţionalizate.