Răspunsul MAE către vicepremierul maghiar, după ce acesta ne acuză de: anexarea Basarabiei, nelegitimitatea Unirii de la Alba Iulia şi posibilitatea ruperii Moldovei de România

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În cadrul unei emisiuni difuzate pe 4 iunie de televiziunea ungară ECHO TV, vicepremierul maghiar Zsolt Semjén, în stilul caracteristic, a făcut afirmaţii insultătoare la adresa statului român, precum şi declaraţii ridicole cu privire la realităţile politico-istorice din România. Din acest motiv şi din cauza lipsei de reacţie a autorităţilor române, am cerut Ministerului Afacerilor Externe să ne răspundă la o sesizare.

Vicepremierul maghiar, Zsolt Semjén, în data de 4 iunie a făcut o serie de afirmaţii: “Noi trebuie să purtăm doliu după Trianon, trebuie să fim mândri că am supravieţuit şi trebuie să prezentăm dreptatea istorică. Este important să subliniem că niciun stat succesor nu are prea multe motive pentru a sărbători. Neluând în considerare faptul că Adunarea Naţională de la Alba Iulia nu a fost legitimă din punctul de vedere juridic, cea mai “tare” chestiune o reprezintă România, deoarece în zilele noastre în conştiinţa naţională a românilor nu Transilvania este problema principală, ci faptul că români care trăiesc pe teritoriul Republicii Moldova, în Basarabia, pe teritoriul delimitat de Prut, Nistru şi de Delta Dunării nu vor să se unească cu România. Din cauza faptului că Republica Moldova nu a fost anexată de România, această ţară a suferit prima mare înfrângere în istoria sa, ceea ce românii nu pot accepta niciodată. A doua chestiune este posibila separare a Munteniei de Moldova, ceea ce este o teamă permanentă în conştiinţa naţională a românilor şi pentru politicienii români”, a subliniat Zsolt Semjén. Nu este prima dată când acest oficial face tot felul de afirmaţii nepotrivite la adresa României.

Vicepremierul Ungariei: „Cea mai mare înfrângere pentru România este faptul că nu a anexat Republica Moldova. Românii nu pot accepta asta niciodată”

În doliu, dar pe cai mari

Vicepremierul Ungariei, Zsolt Semjén, promite protecţie tuturor ungurilor condamnaţi penal în afara Ungariei

Ca urmare a acestor afirmaţii şi a lipsei de reacţie a autorităţilor române în spaţiu public am înaintat o solicitare Ministerului Afacerilor Externe, în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public, vă rog să ne comunice care este poziţia Ministerului referitoare la declaraţiile vicepremierului Ungariei, Semjen Zsolt, potrivit cărora Adunarea Naţională de la Alba Iulia nu are valoare juridică, iar parafarea Tratatului de la Trianon reprezintă o zi de doliu pentru maghiari.

Ministrul Teodor Melescanu, un răspuns pasiv

În acelaşi timp, am cerut o explicaţie cu privire la inexplicabila poziţie recentă a ministrului Afacerilor Externe din România, Theodor Melescanu, potrivit căreia “ca ministru de Externe, nu am ca obiectiv să creez războaie şi bătălii cu nimeni, cu atât mai puţin cu ţările vecine. Preocuparea mea este cum să dezvoltăm relaţiile pe care le avem cu ţările vecine şi acestui subiect m-am consacrat de la bun început. Nu cred că trebuie eu să răspund la orice luare de poziţie a unui reprezentant mai mult sau mai puţin important al unei ţări. Până la urmă fiecare are dreptul la opinie. Opinia noastră este însă că în priorităţile pe care le avem. Dorim să dezvoltăm relaţiile cu toate ţările vecine, inclusiv cu Ungaria… aceste relaţii au progresat în timpul din urmă şi sperăm din plin ca ele să urmeze acelaşi drum bun”. Declaraţia respectivă a fost formulată în Parlamentul României, la circa o săptămână de la declaraţiile vicepremierului Ungariei.

Concesii politice inutile?

De asemenea am solicitat emiterea unui punct de vedere cu privire la modificările de ultim moment aduse de reprezentanţii UDMR la proiectul Codului administrativ (aprobat de Senat şi transmis la sfârşitul săptămânii trecute Camerei Deputaţilor ca for decizional) care vor duce, pe termen mediu şi lung, la pierderea controlului statului român asupra acelor regiuni ale României locuite de alte etnii decât cea română, în principal prin diminuarea considerabilă a rolului deţinut de reprezentantul Guvernului în teritoriu – prefectul.

Am cerut să ni se comunice dacă aceste modificări propuse a fi aduse proiectului Codului administrativ excedează normelor internaţionale pe care România şi le-a asumat ca garanţie a protejării drepturilor şi libertăţilor minorităţilor naţionale – Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi Charta europeană a limbilor regionale sau minoritare. La o primă evaluare aceste modificări par că au fost acceptate pentru a mulţumi autorităţile ungare şi conducerea UDMR, neavând nicio legătură cu realităţile din ţara noastră.

Răspunsul Ministerului Afacerilor Externe

Referitor la solicitarea dumneavoastră, vă transmitem următoarele:

Μinisterul Afacerilor Externe rămâne angajat în consolidarea unei relaţii româno-ungare de cooperare, respect şi încredere reciprocă în avantajul nemijlocit al cetăţenilor celor două state, indiferent de originea etnică a acestora şi invită oficialii ungari să se angajeze în dialogul bilateral în acelaşi spirit. ,

Citiţi continuarea pe www.historia.ro

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite