Premierul maghiar Viktor Orban: Axa franco-germană e depăşită. Europa Centrală trebuie să aibă o mai mare influenţă în elaborarea politicilor UE

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Premierul Ungariei, Viktor Orban
Premierul Ungariei, Viktor Orban

Europa Centrală trebuie să aibă o mai mare influenţă în elaborarea politicilor Uniunii Europene, deoarece axa franco-germană a devenit depăşită, a declarat premierul ungar Viktor Orban într-un interviu acordat cotidianului conservator ceh Lidove Noviny, citat de MTI.

Regiunea Europei Centrale se bucură de cea mai mare creştere economică în Europa, a declarat Orban în interviul publicat sâmbătă, adăugând că, fără aceasta, Europa ar intra în recesiune.

„Anterior, înţelepciunea convenţională afirma că Europa Centrală avea nevoie de occidentali pentru a funcţiona. Însă situaţia s-a schimbat radical”, a insistat Orban, adăugând că în prezent nu mai este deloc de neconceput ideea că în viitor succesul Europei va fi modelat de ţările din Grupul de la Vişegrad. „Asta este ceea ce numesc eu o nouă realitate în Europa”, a insistat premierul ungar.

Orban a afirmat că Ungaria trebuie să rămână parte din Uniunea Europeană, deoarece piaţa comună este în interesul ţării sale. Dar acum, interesele central-europene trebuie luate în considerare într-o mai mare măsură decât înainte şi proporţional cu performanţele lor economice, a adăugat el.

„Comparativ cu performanţa noastră economică şi cu ponderea noastră reală, influenţa în luarea deciziilor UE este disproporţionat de mică şi acest lucru trebuie să se schimbe ‘, a apreciat Orban.

Comentând despre protejarea identităţii naţionale tradiţionale, Orban a spus că oricine reuşeşte să fie mai persistent ar trebui să câştige. Chestiuni precum educaţia, politica familiei, şcolarizarea şi reglementarea mass-media sunt toate competenţe naţionale pe care „nimeni nu ni le poate lua”, a spus el.

Orban a spus că „mişcarea woke” din Occident este în creştere de popularitate. Poate că vorbele folosite sunt noi, dar au urmat „acelaşi model intelectual ca marxismul”, a insistat el. Ori de câte ori există o perioadă prelungită de guverne liberale care neglijează cultura, tradiţiile, istoria şi religia, marxismul devine mai popular, a spus Orban, adăugând: „Noi, în Europa Centrală, suntem vaccinaţi împotriva marxismului”, notează MTI, preluată de agerpres.ro.

Orban a explicat că, pentru occidentali, marxismul era o chestiune intelectuală. „Dar central-europenii ştiu că premisa marxistă de organizare a economiei şi a societăţii are drept rezultat dictatura; Marxismul şi democraţia nu pot coexista”, a avertizat el.

Premierul Ungariei a mai apreciat că Occidentul s-a dezvoltat cu ajutorul creştinismului, devenind inseparabil de renaştere şi raţionalitate. Această combinaţie a dus la cel mai competitiv şi de succes mod de viaţă din lume, a spus el. „Dar acum se pierde

pentru că renunţăm la fundamentele istorice ale creştinismului”, a avertizat el.

Orban a spus că a sperat că aderarea la UE a ţărilor din Europa Centrală urma să adauge o cultură anticomunistă, antimarxistă şi antileninistă culturii paneuropene existente. „Dar ei nu au vrut acest lucru”, a deplâns premierul ungar.

Orban a calificat drept „o idee incitantă şi interesantă” apelul recent al preşedintelui francez Emmanuel Macron în favoarea unei politici externe independente a UE. Ungaria ar fi bucuroasă să participe la dezbateri referitoare la autonomia şi suveranitatea strategică, a adăugat el. Orban a a spus că dezacordurile între poziţiile membrilor Grupului de la Vişegrad în ceea ce priveşte modul de abordare a Rusiei pot fi rezolvate. În opinia premierului ungar, una dintre cele mai importante sarcini pentru UE ar fi să ofere garanţii europene militare şi de securitate Poloniei şi statelor baltice. Comentând cu privire la disputele referitoare la aprovizionarea cu gaze, Orban a spus că realitatea este că Europa nu ar putea funcţiona fără gazul rusesc.

În ceea ce priveşte migraţia, Orban a acuzat că în Europa se operează cu dublul standard. Referindu-ne la gardurile construite de Ungaria şi statele baltice, premierul ungar a afirmat că ori de câte ori un guvern liberal a făcut ceva, acel lucru a fost întotdeauna bun, dar când un guvern conservator a făcut acelaşi lucru, a fost mereu un lucru rău.

Viktor Orban a apreciat că UE nu trebuie să permită intrarea migranţilor afgani deoarece aceştia ar trebui să rămână în regiunea lor, iar Europa ar trebui să ajute ţările din acea regiune să facă faţă poverii reprezentate de migranţii afgani. Cu toate acestea, dacă Germania vrea ca Ungaria să deschidă un coridor pentru ca afganii să ajungă în Germania, Ungaria va fi dispusă să facă acest lucru, a adăugat el.

Orban a susţinut că după marele val de migraţie din 2015 actele de terorism s-au intensificat, adăugând că există o legătură între cele două, terorismul intensificându-se pe măsura creşterii imigraţiei. Bruxellesul, a spus Orban, a încercat din nou să preseze statele membre să permită relocarea migranţilor. „Va trebui să ne opunem prin veto iar şi iar”, a avertizat el.

Ungaria, lipsită de fonduri UE pentru planul de relansare

Bruxellesul nu a validat încă planul de relansare al Ungariei, privând ţara de fonduri europene de peste 7 miliarde de euro, a anunţat joi Comisia Europeană, pe fondul tensiunilor cu Budapesta pe tema drepturilor membrilor comunităţii LGBT, relatează AFP.

Procedura de examinare a planului ar fi trebuit, teoretic, să se încheie pe 30 septembrie, după ce a fost deja prelungită în această vară.

"Nu există o decizie astăzi (...). Dialogul cu autorităţile ungare continuă şi facem eforturi să încheiem cât de curând posibil evaluarea noastră", a declarat o purtătoare de cuvânt a executivului comunitar, Veerle Nuyts, în cadrul unui briefing de presă de la Bruxelles.

Ea nu a anunţat o nouă dată-limită, subliniind că executivul UE vrea să se asigure de conformitatea planului ungar cu o serie de criterii fixate de regulile europene.

Înaintat Bruxellesului pe 12 mai, planul ungar de investiţii şi reforme, care permite Budapestei să solicite 7,2 de miliarde de euro într-o perioadă de cinci ani, ar fi trebuit iniţial să facă obiectul unei decizii a Comisiei până la 12 iulie, când s-a încheiat termenul de două luni pentru examinare prevăzut de procedură.

Această discuţie survine pe fondul tensiunilor cu Budapesta după adoptarea unei legi ungare acuzate că aduce atingere drepturilor persoanelor din comunitatea LGBT.

Prim-ministrul ungar Viktor Orban prezintă această lege drept un instrument de protecţie a copiilor şi refuză să-l retragă, în pofida criticilor. El a convocat un referendum privind această chestiune.

UE dă asigurări că refuzul său de a valida planul de relansare nu are legătură cu legea, contrar celor afirmate de responsabili ungari.

Bruxellesul justifică lipsa aprobării în acest stadiu prin lipsa de transparenţă privind atribuirea contractelor publice, o luptă insuficientă împotriva corupţiei şi lipsa independenţei sistemului judiciar. Aceste nemulţumiri, semnalate de multă vreme, nu au fost abordate suficient de reformele ungare, consideră Comisia Europeană.

"Putem face faţă fără" fondurile europene, "avem suficienţi bani pentru a începe aceste proiecte" din planul de relansare, a declarat marţi pentru AFP ministrul afacerilor externe, Peter Szijjarto, denunţând un "şantaj".

Ca şi Ungaria, nici Polonia, care are şi ea o relaţie foarte rece cu Bruxellesul din cauza unor chestiuni legate de statul de drept, nu a reuşit să obţină validarea planului său de relansare.

În total, 16 ţări din UE au primit deja o sumă cumulată de 51,5 miliarde de euro reprezentând subvenţii din planul de relansare "NextGenerationEU", în valoare totală de 800 de miliarde de euro.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite