Premierul britanic promite 300 de milioane de lire sterline Scoţiei, Irlandei de Nord şi Ţării Galilor pentru a accepta Brexit-ul

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Boris Johnson promite consolidarea uniunii regatului şi alocarea a 300 de milioane de lire sterline pentru a stimula dezvoltarea în Scoţia, Irlanda de Nord şi Ţara Galilor.

Prim-ministrul britanic Boris Johnson va vizita luni Scoţia pentru a promite „să consolideze uniunea”, dar şi să aloce 300 de milioane de lire sterline pentru a stimula dezvoltarea în Scoţia, Irlanda de Nord şi Ţara Galilor, relatează The Guardian.

Într-un discurs pe care îl va ţine la o bază militară, Johnson va promite noi fonduri „pentru acorduri privind dezvoltarea”. El se va îndrepta în următoarele zile spre Ţara Galilor, unde va avea discuţii cu fermierii şi, ulterior, spre Irlanda de Nord, pentru a discuta despre o coaliţie de guvernare.

Scoţienii nu se lasă cumpăraţi 

Totuşi, determinarea lui Johnson de a scoate Marea Britanie din UE pe 31 octombrie chiar şi fără un acord a fost deja contestată de liderul conservatorilor scoţieni, Ruth Davidson, ea avertizând că nu şi-ar da aprobarea pentru un astfel de scenariu.

Davidson se va întâlni cu Johnson la Edinburgh luni, după ce călătoria premierului va începe cu o vizită pe coasta de vest.

În editorialul ei săptămânal din Scottish Mail on Sunday, Davidson a scris: „Când am participat la dezbateri cu cei din tabăra pro-Brexit în 2016, nu îmi amintesc ca cineva să fi spus că ar trebui să ieşim din UE fără niciun acord pentru a putea menţine comerţul esenţial dintre Marea Britanie şi UE”.

„Nu cred că guvernul ar trebui să tindă spre un Brexit fără acord şi dacă se va ajunge la asta, eu nu voi susţine acest lucru”, a precizat ea.

Menţionând că i-a transmis această părere lui Johnson într-o convorbire telefonică de săptămâna trecută, Davidson a afirmat: „Ca lider al partidului în Scoţia, poziţia mea există independent de guvern. Nu trebuie să semnez un angajament pentru un Brexit fără acord pentru a-mi menţine funcţia”.

În ceea ce priveşte alocarea de fonduri promisă de Johnson, un purtător de cuvânt al ministrului scoţian al Finanţelor, Derek MacKay, a precizat: „Investiţiile în Scoţia sunt mereu binevenite, însă în plus faţă de acest lucru, noul premier trebuie să îşi onoreze angajamentul faţă de formula Barnett (de distribuire a fondurilor către ţările membre ale Regatului Unit) prin transferarea unei părţi a fondului de 3,6 miliarde de lire sterline alocate oraşelor din Anglia către guvernul scoţian, noi fonduri pentru planurile pentru un Brexit fără acord, precum şi fonduri de 160 de milioane de lire pentru fermieri, o parte corectă din fondurile alocate DUP”.

„Dacă Johnson crede că poate câştiga simpatia Scoţiei prin planuri de cheltuieli reciclate şi subfinanţate, are multe de învăţat”, a adăugat el.

Anunţul privind alocarea celor 300 de milioane de lire sterline pentru proiecte de dezvoltare vine după ce a fost aprobată suma de 2,78 de miliarde de lire sterline pentru acorduri de dezvoltare în ţările din Regat.

Proteste Ţara Galilor

Sute de naţionalişti galezi au participat, sâmbătă, la un ''marş pentru independenţă'' în oraşul Caernarfon, din nordul Ţării Galilor, susţinând că Regatul Unit se ''îndreaptă către un catastrofic Brexit fără acord'' sub conducerea noului premier Boris Johnson, transmite dpa.

Unul dintre organizatori, Gwion Halam, a afirmat că marşul este ''o celebrare gravă, întrucât poporul galez s-a săturat ca alţi oameni să îi decidă viitorul''.

''Este o nouă încredere, o nouă energie, peste întreaga Ţară a Galilor. Suntem pregătiţi pentru independenţă'', a adăugat Halam într-un mesaj video postat pe site-ul NorthWalesLive.

Înaintea marşului, Liz Saville Roberts, membră a parlamentului britanic din partea partidului naţionalist galez Plaid Cymru, a spus că premierul britanic Boris Johnson a inclus în echipa sa de miniştri ''cei mai mulţi adepţi ai Brexitului dur din istoria recentă''.

Saville Roberts a subliniat că mişcarea pentru independenţa Ţării Galilor este ''o forţă pentru a respinge politica regresivă, insulară şi care priveşte spre trecut a acestui stat britanic muribund''.

În urmă cu câteva zile, liderul partidului Plaid Cymru, Adam Price, i-a adresat o scrisoare deschisă premierului britanic Boris Johnson în care afirma că Ţara Galilor ''va fi una dintre primele victime ale unui Brexit fără acord''.

Irlanda de Nord ameninţă 

Un Brexit fără acord ar putea readuce în discuţie o reunificare a Irlandei şi ar pune în situaţie dificilă Regatul Unit, a apreciat premierul irlandez Leo Varadkar, transmit sâmbătă Reuters şi AFP.

Şeful executivului de la Dublin a avertizat, de asemenea, că un Brexit dur ar putea submina poziţia Scoţiei în interiorul Regatului Unit.

Întrebat, în cadrul unei conferinţe pe teme politice, dacă guvernul irlandez intenţionează să înceapă demersurile pentru reunificarea Irlandei, Leo Varadkar a spus că în prezent nu există un astfel de plan, în contextul în care el ar fi considerat un act provocator de către unioniştii pro-britanici din Irlanda de Nord.

''Dar, în cazul unui Brexit dur, aceste întrebări se vor pune'', a precizat el.

''Dacă Londra scoate Irlanda de Nord din Uniunea Europeană împotriva voinţei majorităţii populaţiei nord-irlandeze, astfel luându-i cetăţenia europeană şi subminând Acordul din Vinerea Mare, atunci aceste chestiuni vor fi ridicate, fie că ne place sau nu'', a spus Varadkar la o conferinţă din cadrul Şcolii de vară MacGill, organizată în nord-vestul Irlandei.

La referendumul din iunie 2016, 56% dintre nord-irlandezi au votat pentru rămânerea Regatului Unit în Uniunea Europeană.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite