Pentagonul ridică alerta la nivel maxim din cauza intensificării activităţilor ruse în Europa de Est: Discuţie între şeful de Stat Major al SUA şi cel al Rusiei

Pentagonul ridică alerta la nivel maxim din cauza intensificării activităţilor ruse în Europa de Est: Discuţie între şeful de Stat Major al SUA şi cel al Rusiei

Separatişti pro-ruşi în apropiere de Doneţk FOTO EPA-EFE

Pentagonul este în alertă din cauza intensificării activităţilor Rusiei în Europa de Est şi Arctica în această săptămână, informează Politico, care citează sursa apropiate dosarului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Comandamentul forţelor americane în Europa a ridicat alerta până la nivelul maxim în contextul reluării confruntărilor între armata ucraineană şi separatiştii pro-ruşi din Donbas, susţinuţi de Rusia.

Pe fondul reluării confruntărilor, ceea ce marchează încălcarea acordului de încetare a focului convenit în vara anului trecut, armata rusă a început să-şi consolideze prezenţa în zona de la graniţa cu Ucraina. În acelaşi timp, avioane militare ale NATO au fost nevoite luni să intervină de zece ori pentru a răspunde unui număr neobişnuit de mare de avioane de vânătoare şi bombardiere ruse în apropierea spaţiului aerian al aliaţilor, relatează Politico.

Activităţile de acest tip s-au repetat în prima parte a săptămânii curente. Miercuri, avioane de luptă din România, Bulgaria şi Turcia au fost trimise să monitorizeze mai multe aeronave militare ruseşti, inclusiv bombardiere Tupolev Tu-22, care zburau în apropierea spaţiului aerian al ţărilor membre NATO din zona Mării Negre.

Aeronavele ruseşti aveau transponderele oprite, nici au transmis un plan de zbor prestabilit şi nici au comunicat cu controlorii de trafic aerian din zonele prin care zburau, aceste elemente putând crea un pericol pentru traficul aerian civil.

Generalul Glen VanHerck, şeful Comandamentului nordic al forţelor americane, ce răspunde de apărarea internă a SUA, afirmă că intensificarea recentă a activităţilor Rusiei este o dovadă a eforturilor acesteia de a-şi „reafirma influenţa pe arena mondială”.

Discuţie între şefii de Stat Major

În acest context, şeful Statului Major al Armatei SUA a discutat la telefon cu omologii săi rus şi ucrainean.

Washingtonul şi Moscova au prezentat puţine detalii despre dialogul dintre generalul Mark Miley şi omologul său Valeri Gherasimov, relevă Reuters.

„Cei doi şefi de armate au făcut un schimb de opinii despre probleme de interes reciproc”, a anunţat armata americană.

Pentagonul a precizat ulterior că a contactat Rusia pentru a obţine clarificări cu privire la situaţia din estul Ucrainei şi a precizat că Statele Unite sunt îngrijorate de recenta escaladare din regiune.

Kremlinul aruncă vina pe Zelenski

De la începtul acestei săptămâni, Kremlinul tot acuză Kievul că relansează războiul din Donbas, deşi Rusia este cea care se opune organizării unui nou summit în formatul Normandia, propus la începutul lui martie de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în vederea calmării violenţelor.

Zeci de militari ucraineni au fost ucişi în cursul acestui an de către separatiştii pro-ruşi din Donbas, susţinuţi politic, logistic, financiar şi militar de Moscova.

Marţi, preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat Ucraina de faptul că a „provocat” războiul cu separatiştii pro-ruşi şi că nu a respectat armistiţiile. De cealaltă parte, Ucraina afirmă că separatiştii sunt cei care încalcă în mod sistematic armistiţiile.

Pe de altă parte, comandantul forţelor armate ucrainene Ruslan Homceak a avertizat marţi că Rusia îşi întăreşte în aceste zile prezenţa militară în apropierea frontierei cu Ucraina.

„Lucrurile merg rău”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, referitor la situaţia din Donbas.

„Observăm acum o escaladare a tensiunilor pe linia de contact. În realitate, modestele realizări de dinainte au fost şterse”, a continuat reprezentantul Kremlinului, aruncând vina asupra lui Zelenski.

„Tensiunile cresc şi nimeni nu vede motivul de a se reuni la cel mai înalt nivel”, a subliniat el, respingând un dialog în formatul Normandia (Ucraina, Rusia, Franţa şi Germania) şi insistând pentru o discuţie între Kiev şi separatişti.

Îngrijorare la Washington

Izbucnit în aprilie 2014, la scurt timp după anexarea Crimeei de către Rusia, războiul din estul Ucrainei s-a soldat cu peste 13.000 de morţi până acum.

Miercuri, administraţia Biden şi-a exprimat îngrijorarea faţă de „escaladarea” agresiunilor ruse. Patru soldaţi ucrainieni au fost ucişi pe 26 martie în Donbas.

Washingtonul a anunţat că poartă discuţii cu aliaţii din cadrul NATO cu privire la ultimele evoluţii din această regiune.

Recent, preşedintele american Joe Biden a aprobat alocarea a încă 125 de milioane de dolari sub formă de ajutor pentru Ucraina în scopul apărării frontierelor sale cu Rusia, inclusiv două ambarcaţiuni de patrulare şi instalaţii radar, notează Politico.

UE, alături de Ucraina

La începutul lui martie, preşedintele Consiliului European Charles Michel a reafirmat sprijinul UE faţă de Ucraina.

„UE a oferit un sprijin substanţial Ucrainei în vederea unei atenuări a impactului conflictului, iar anul acesta lansăm un nou program în vederea susţinerii dezvoltării economice şi a serviciilor publice în această regiune, care include finanţarea unor puncte de trecere. O repet, preşedinte Zelenski, popor ucrainean, nu sunteţi singuri, noi vă suntem alături”, a declarat Michel în cursul unei vizite efectuate pe 3 martie la Luhansk, în estul Ucrainei.

Rusia nu este parte mediatoare, aşa cum susţine, ci este parte a conflictului armat din Ucraina, a nuanţat Charles Michel.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările