Sunt însă români curajoşi şi inimoşi care vor să ajute şi în politică locală. Deocamdată puţini. Va propun să o cunoaştem pe Ionela vas Rees – Zota, jurnalistă, scriitoare şi personalitate a mediului asociativ din Germania. 

De ce ai plecat din România? Şi de ce în Germania?

Ionela van Rees – Zota: Având în vedere că mama mea este de 25 de ani în Germania, nu mi-a fost greu să aleg Germania. Veneam destul de des la mama mea, iar în anul 2008 când m-am hotărât să mă mut aici, am făcut-o într-un moment când nici nu ştiam prea bine ceea ce fac.  Eu spun că venirea mea în Germania a fost plănuită de la Dumnezeu, pentru că aveam o misiune de îndeplinit aici.

Cum ai ajuns sa te implici in mediul asociativ?

I.R.Z: Încă de la început am cochetat cu anumite asociaţii, lansând Revista Aşii români – revistă ce era destinată românilor din Germania. Vin de la Râmnicu Vâlcea, unde am avut un Trust de Presă cu cinci publicaţii, iar trecerea de la o publicaţie naţională, la una internaţională a fost uşoară.

Apoi, am fost contactată de cineva de la Primăria din Nürnberg, unde mi se propunea să intru într-un proiect unde să avem întâlniri săptămânale cu românii din zonă. Am acceptat din prima şi o lună mai târziu, la şase luni după de am venit în Germania, dădeam drumul primului meu proiect activ pentru românii din zonă. Apoi, acestea s-au intensificat, dând naştere altor proiecte pentru mămici şi pitici, pentru bătrâni etc.

De la acest pas până la următorul nu a mai fost cale lungă, înfiinţând în anul 2009 pentru prima dată Centrul Cultural Româno-German, împreună cu Biblioteca Ion Minulescu.

Doi ani am ţinut această instituţie pe costurile proprii, iar datorită greutăţilor financiare, a trebuit să închid, continuându-mi activitatea (care devenea din ce în ce mai intensă) din încăperea ce mi-a fost pusă la dispoziţie de Primărie (de trei ori pe săptămână).

Explică-ne, te rog, candidatura ta la alegerile locale. Ce inseamnă postul pe care îl vizezi şi cum poţi fi de folos comunităţii romaneşti din Germania dacă îl obţii?

I.R.Z: Candidez pentru un post de consilier al oraşului Nürnberg, unde alături de alţi candidaţi dorim să înfăptuim cât mai multe pentru oraş. Eu mi-am ales trei teme, care cred eu că mă reprezintă:

INTEGRARE: aşa cum am dovedit prinn activităţile pe care le întreprind de mai bine de zece ani ca voluntar,  m-am luptat ca românii să se bucure de  o imagine pozitivă oriunde în lume. Am reuşit acest lucru prin intrumente de informare precum ziarul VOCEA TA şi Agenţia de Presă AŞII ROMÂNI, cât şi prin activităţile ce-i au în prim-plan pe români cu limba, cultura şi tradiţiile lor, prezentate într-un mod lăudabil la Centrul Cultural Româno-German „Dumitru-Dorin Prunariu” din Nürnberg.

În primele 18 luni de funcţionare, au trecut pragul Centrului Cultural peste 3000 de persoane, iar peste 1000 au beneficiat de consultanţe în domenii variate de interes (cursuri de limba germană sau de limba română, probleme sociale, familiale, de integrare, de ajutor şi lista poate continua).

Legătura foarte bună pe care o am cu oficialii din conducerea oraşului Nürnberg a făcut ca românii să fie apreciaţi la adevărata lor valoare de către aceştia, care de fiecare dată ne-au onorat cu prezenţa la evenimentele importante organizate de Asociaţia DACIA e.V. , respectiv de Centrul Cultural Româno-German „Dumitru-Dorin Prunariu”.

LOCUINŢE: populaţia oraşului este în continuă creştere, prin urmare şi cererea de locuinţe este tot mai acută. Mi se pare firesc ca familiile care nu realizează un venit mare să poată beneficia de locuinţe sociale la costuri rezonabile, accesibile pentru toate buzunarele.

EDUCAŢIE: copiii reprezintă viitorul nostru, iar educaţia acestora începe încă de la grădiniţă. Voi susţine politica de creare a unui număr mai mare de locuri în grădiniţe.

Ca o concluzie, ceea ce am făcut până acum, voi face în continuare, dar de la un alt nivel, cu oportunităţi şi posibilităţi de implicare avansate.

Cum poate un roman care locuieşte în Germania să voteze? De ce documente are nevoie, ce procedură trebuie să urmeze? 

I.R.Z: Modul de a vota este diferit de la alegri, la alegeri. La cele actuale, la Nürnberg, fiecare persoană are de dat 70 de voturi candidaţilor. Fiecare candidat poate primi maximum de 3 voturi. Alegătorii îşi aleg acum: Primarul, punând un X în dreptul celui preferat, Partidul, punând un X în dreptul partidului şi Consilierii. Aceştia pot fi votaţi fie bifând lista, astfel toţi cei 70 de candidaţi vor primi câte un vot, fie trecând cifra 3 în dreptul candidatului ( candidaţilor preferaţi)- dar nedepăşind cele 70 de voturi. La aceste alegeri au voie să voteze toţi cetăţenii Uniunii Europene, acest lucru fiind posibl numai cu actul de identitate.

Mai există posibilitatea votării prin corespondenţă. Fiecare persoană care are drept de vot primeşte acasă o scrisoare cu un formular, care trebuie completat (doar de cei care doresc să voteze prin corespondenţă), trimis înapoi, apoi aceştia primesc acasă buletinele de vot, care trebuiesc completate şi trimise înapoi.

Crezi că te vor susţine şi alte grupuri de emigranţi? Ai deja astfel de legături?

I.R.Z: Colaborez cu alte asociaţii încă de la început când am venit în Germania, am relaţii foarte bune cu alte naţionalităţi şi sunt sigură că voi fi votată şi de aceştia.  

Românii sunt a doua comunitate din oraşul Nürnberg. Acum putem arăta cât de puternici şi de uniti suntem, şi că nu suntem o minoritate de neglijat! 

Este dificil pentru un român să se integreze în Germania? Suntem bine priviţi acolo, îi privim bine pe cei de acolo?

I.R.Z: Făcând abstracţie de limbă, cei care vin aici (marea majoritate) reuşesc să se integreze destul de repede, iar la general vorbind, românii sunt priviţi bine, ca oameni muncitori, pe care te poţi baza.

Suntem deja la a doua generaţie de emigranţi. Copiii născuţi, în Germania, din părinţi români, sunt mai mult germani sau români? Cum vezi situaţia lor peste încă o generaţie, când îşi vor educa, la rândul lor, copiii?

I.R.Z: Copii care sunt născuţi din părinţi români, marea majoritate încep să vorbească germana – ca primă limba- atunci când ajung la grădiniţă. Dacă nu vom reuşi să ducem cultura şi limba română mai departe, nu vom reuşi  să ne conservăm ca şi naţie. Din păcate, copiii noştri nu vor duce mai departe limba română, dacă acest lucru nu este mai mult încurajat.

Se spune că eşti bine acolo unde ajungi dacă găseşti ceva ce ţi se potriveşte şi îţi lipsea acasă. Eşti de acord ?

I.R.Z: În principiu, da! Atunci când ai siguranţa zilei de mâine, când un sistem bine pus la punct îţi oferă stabilitate, te adaptezi mult mai uşor. Dorul de ţară se duce printr-o vizită, dar stabilitatea ta familială, a zilei de mâine este cheia adaptabilităţii.

Ce putem învăţa de la germani? Ce îi putem învăţa noi pe ei?

I.R.Z: Din punctul meu de vedere, cred că am putea învăţa de la germani corectitudinea, modestia şi faptul că sunt uniţi. Ei ar putea învăţa de la noi arta culinară, felul nostru cald de a fi şi nu în cele din urmă deschiderea noastră către lume.


Mai multe despre Ionela vas Rees - Zota puteţi afla de pe site-ul său oficial