Mafia italiană, „cancer“ pentru Europa. În ce domenii activează în România

Mafia italiană, „cancer“ pentru Europa. În ce domenii activează în România

Operaţiunile internaţionale împotriva mafiei s-au înmulţit în ultimele luni, dar grupările de crimă organizată ale Italiei reprezintă un „cancer“ social şi economic, pe care lumea pare să îl subestimeze, spun experţii, potrivit AFP.

Ştiri pe aceeaşi temă

În urma celei mai recente operaţiuni de amploare, 90 de mafioţi din gruparea ’Ndragheta au fost arestaţi în şase ţări diferite, în timpul unor razii în care au fost implicaţi sute de poliţişti.
 
Deşi este bine cunoscut fapul că infama Cosa Nostra siciliană este prezentă în Australia, Canada şi Statele Unite, şi alte grupări mafiote s-au globalizat-ţările Uniunii Europene fiind în topul destinaţiilor lor.
 
Cele trei grupări principale-Cosa Nostra, Camorra napolitană şi ’Ndragheta- sunt „printre cele mai periculoase din Europa” din cauza amplorii globale a operaţiunilor criminale, potrivit Europol.
 
Puterea lor stă în controlul şi exploatarea teritoriului şi comunităţii, inclusiv instalarea aliaţilor în poziţii administrative, chiar în locuri îndepărtate de zonele pe care le controlează, a mai precizat agenţia europeană de poliţie.
 
Expertul în urmărirea mafiei, Cristiano Tomassi, a menţionat cazuri de cartiere întregi din oraşe europene, care sunt sub controlul grupurilor de crimă organizată.
 
„De ce pare că nu se întâmplă nimic în aceste zone? Pentru că mafia controlează totul, dar nu este un control sănătos, este ca un cancer care se extinde. Şi acolo unde e cancer, nu mai este viaţă”, a declarat Tomassi pentru AFP.
 
„Infracţiunile minore nu mai există, dar nici o economie sănătoasă. E adevărat că buruienile nu mai cresc, dar nu mai creşte nici iarba,” a subliniat Tomassi, colonel în poliţie şi analist la autoritatea de investigaţii anti-mafia DIA.
 

Mafioţii gândesc ca nişte economişti

 
Puternicile mafii italiene îşi fac banii din trafic de droguri la scară largă şi din spălare de bani, precum şi din falsificare de bani şi bunuri, şi traficarea de deşeuri toxice.
 
Ei provoacă pagube majore economiilor locale şi naţionale, potrivit ultimului raport al DIA: Ei „poluează canalele financiare şi de credit, întrerup competiţia şi piaţa şi promovează activităţi de pe piaţa neagră şi evaziunea fiscală”.
 
În locurile care trec printr-o criză economică, mafia se infiltrează chiar mai uşor, pentru că „oricine aduce bani poate fi văzut, în primă fază, ca o resursă”, spune Tomassi, referindu-se la mijloacele financiare „aproape nelimitate” ale mafiei.
 
Tomassi şi colegii de la birourile autorităţii situate la periferiile Romei, au fost obligaţi, în ultimii ani, să-şi extindă misiunea dincolo de Germania, Franţa şi Spania, spre statele din estul Europei.
 
Bunuri în valoare de 250 de milioane de euro au fost capturate într-o operaţiune recentă în România, unde mafia este implicată în varii domenii, de la companii de construcţii, la imobiliare şi chiar saloane de tratament, a spus Tomassi.
 
„Mafioţii gândesc ca economiştii: ratele de creştere şi perspectivele de dezvoltare sunt mai mari (în ţările din estul UE) chiar şi decât în prospera Germanie“, a mai precizat el.
 

O alegere pe viaţă

 
Mari sume de bani sunt obţinute şi prin jocurile ilegale de noroc şi mafia şi-a mutat operaţiunile din acest sector în Austria, Antilele Olandeze, Panama, România şi Spania, „unde legea este mai avantajoasă în ceea ce priveşte taxele“.
 
Bazându-se pe expertiza DIA, Comisia Europeană a înfiinţat un nou grup operativ la sfârşitul anului trecut, al cărui principal scops este de a lupta împotriva grupurilor italiene de crimă organizată, precum şi a reţelelor criminale din Eurasia şi Albania.
 
Experţii ştiu foarte bine că problemele-cheie care ar ajuta la înţelegerea mafiei-conceptele de familie, putere, respect şi teritoriu-fac clanurile mafiote greu de infiltrat.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările