Şi totuşi, pentru a minimaliza impactul acestor măsuri, a apărut în spaţiul public o bătălie a cifrelor privind finanţarea europeană. 1 miliarde / 3 miliarde de euro, de ce sumă va beneficia România?

Aş vrea să aduc câteva precizări. Da, Uniunea Europeană va aloca 3 miliarde de euro către România din fondurile structurale nefolosite. Nu sunt bani „noi“ în sensul că bugetul european nu a fost suplimentat, dar sunt bani care ar fi fost probabil pierduţi din actualul ciclu bugetar 2014-2020 pentru că nu ar fi fost absorbiţi. Pe toţi ne-au costat scump miliardele pe care le-am pierdut de la aderarea României la UE din cauza incompetenţii guvernanţilor şi deficienţei sistemice în a absorbi fonduri. Acum avem posibilitatea să recuperăm ceea ce am fi pierdut. 

România nu mai trebuie să restituie, aşa cum era prevăzut, circa 490 milioane de euro din pre-finanţările din 2019. Aceşti bani vor putea fi folosiţi, aşa cum am votat în Parlamentului european, în proiectele de combatere a crizei. Finanţarea acestor proiecte va fi completată de alte 2,5 miliarde, fără co-finanţare din partea statului român. Iată, aşadar, misterul celor 3 miliarde de euro.

Pe lângă aceste sume, vor continua să sosească banii prevăzuţi să fie alocaţi pentru diversele proiecte selectate, inclusiv circa 600 de milioane pentru pre-finanţările din acest an, începând din această lună.

Va mai putea fi accesat şi Fondul de solidaritate, al cărui domeniu de aplicabilitate a fost extins ca răspuns la criza actuală şi al cărui volum a fost ridicat la 800 milioane de euro.

Ce are de făcut Guvernul României? În primul rând, să meargă mai departe decât aceste 3 miliarde: să identifice toate proiectele care nu au şanse să fie realizate şi să le treacă pe o listă de recuperare de fonduri. Am recunoaşte astfel că aceste proiecte sunt în eşec şi nu am mai bloca inutil fonduri. Uniunea Europeană ne va permite să folosim banii respectivi într-un mod mult mai uşor şi să-i injectăm în economie şi în sistemul de sănătate.

Apoi, executivul trebuie să-şi stabilească priorităţile, să le pună de acord cu Comisia europeană şi să sprijine investiţiile de urgenţă pentru a răspunde necesităţilor medicale şi dificultăţilor economice folosind toate fondurile transferate de la Bruxelles. Dacă nici acum, când dispunem de o flexibilitate mult mai mare, nu vom reuşi să absorbim aceste fonduri, înseamnă că ne confruntăm cu o uriaşă problemă de gestionare.

După noile reguli, Fondul european de dezvoltare regională poate fi folosit pentru a ajuta întreprinderile să reziste la şocurilor financiare provocate de criza coronavirus. Prin Fondul social european se pot susţine temporar sistemele naţionale în ce priveşte reducerea timpului de lucru sau şomajul parţial, pentru a atenua impactul şocului. Prin ambele fonduri pot fi achiziţionate echipamente medicale şi de protecţie ca să luptăm împotriva carenţelor sanitare.

În faţa acestei crize, Uniunea Europeană ne permite să avem o flexibilitate maximă, să folosim banii într-un mod mult mai direct, bani care erau altfel pierduţi. Avem o şansă unică în această nenorocire: să reuşim o absorbţie de 100% şi să injectăm bani nefolosiţi în economia românească. Îmi doresc să nu ratăm această şansă!