LIVE TEXT | Război în Ucraina. Ce salarii le promite Kremlinul la înrolare ruşilor trimişi să moară în Ucraina. Zeci de persoane reţinute după atacul de la Viniţa
0
Este a 141-a zi de război în Ucraina. În timp ce Moscova caută noi recruţi şi îşi regândeşte modalitatea de aprovizionare a trupelor, tot mai expuse noilor sisteme de artilerie folosite de ucraineni, continuă atacurile cu rachete, provocând cel puţin 21 de morţi la Viniţa. Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, solicită un tribunal pentru investigarea „crimei de agresiune” a Rusiei împotriva ţării sale.
UPDATE 21.52 Devine Ucraina scena unui război al dronelor?
Anunţata livrare de aparate de zbor fără echipaj uman fabricate în Iran către Rusia ar putea transforma Ucraina un teritoriu în care are loc pentru prima dată un război al dronelor.
Conform experţilor militari americani citaţi de „Stars and Stripes”, cel mai probabil Iranul nu îşi permite să trimită Moscovei drone mari din simplul motiv că nu are capacitatea de a fabrica şi livra într-un timp scurt „sute de drone”, aşa cum s-a spus iniţial.
Totuşi, Iranul ar putea trimite drone mai mici care să servească fie pentru a detectarea locaţiilor pentru baraje de artilerie, fie să acţioneze pe post de rachete ghidate relativ ieftine, a declarat Jeremy Binnie, analist Janes, o companie globală de informaţii open-source specializată în teme militare.
UPDATE 21.35 Preşedintele Braziliei, despre războiul din Ucraina: Ştiu cum s-ar putea rezolva. Dar nu voi spune nimănui
Preşedintele brazilian Jair Bolsonaro a declarat joi că ştie cum ar putea fi „rezolvat” războiul dintre Rusia şi Ucraina şi că îi va prezenta sugestiile omologului său ucrainean Volodimir Zelenski, cu care urmează să aibă o convorbire telefonică săptămâna viitoare.
"Îi voi spune părerea mea, ce cred. Soluţia la asta. Ştiu cum s-ar putea rezolva. Dar nu voi spune nimănui", a spus Bolsonaro reporterilor în timpul unei vizite în statul Maranhao, din nord-est, conform Reuters.
„Soluţia acestui caz ar fi ca atunci când s-a încheiat războiul Argentinei cu Regatul Unit în 1982”, a spus el, fără a oferi mai multe detalii.
UPDATE 21.08 Moscova îşi regândeşte modalitatea de aprovizionare a forţelor sale armate din Ucraina, care sunt tot mai expuse în faţa atacurilor cu noile sisteme de artilerie folosite de armata ucraineană, transmite Reuters.
Armata ucraineană a anunţat joi că a vizat încă două ţinte ruseşti cu sisteme de artilerie inteligente.
Atacurile de acest tip s-au înmulţit în ultimele săptămâni, ceea ce forţează Moscova să-şi revizuiască modalitatea de aprovizionare a forţelor sale, afirmă generalul ucrainean Oleksii Gromov.
„Scădem progresiv potenţialul inamicului, lovindu-i capacităţile logistice, lovindu-i depozitele de muniţii. Prin urmare, inamicul este forţat să-şi schimbe sistemul de aprovizionare cu muniţii şi combustibil”, a declarat Gromov, citat de Reuters.
„Chiar acum inamicul caută să-şi plaseze depozitele de muniţii la nivel de brigadă, nu mai aproape de 100 de kilometri de linia frontului, iar depozitele la nivel de corp de armată, la distanţe de peste 150 de kilometri”, a precizat el.
„În plus faţă de lansatoarele multiple de rachete, folosim activ obuze inteligente de calibrul 155 mm, cu elemente de autoghidare spre ţintă, cu ajutorul cărora au fost deja lovite circa 30 de blindate inamice”, a subliniat generalul ucrainean.
Zeci de persoane au murit, iar aproape 100 au fost rănite, joi, în urma în urma atacului cu rachete Kalibr din centrul oraşului Viniţa, Ucraina. Printre clădirile distruse se numără un centru comercial, blocuri de locuinţe, dar şi un centru medical. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a catalogat atacul drept „o crimă de război”.
„Astăzi a avut loc încă o tragedie, încă o crimă de război a statului terorist Rusia şi a criminalului de război Putin. Astăzi au ajuns aici rachetele de tip Kalibr chiar în centrul oraşului Viniţa, oraş care se află la o anumită distanţă de zona de conflict şi ne dăm seama că nici aici nu există siguranţă, din cauza unui asemenea duşman ca Rusia”, a afirmat ministrul de Interne al Ucrainei, Denis Monastirski.
FOTO EPA-EFE
FOTO EPA-EFE
UPDATE 20.14 Ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a solicitat, joi, înfiinţarea unui tribunal special „pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei”, care să aducă la răspundere „leadershipul militar şi politic de vârf” al Rusiei.
„Împreună cu alte ţări, organizaţii şi instituţii, vom folosi toate instrumentele disponibile pentru a obţine dreptate pentru miile de victime nevinovate ale acestei crime şi nu vom avea linişte până când vinovaţii vor fi aduşi în faţa justiţiei”, a declarat Dmitro Kuleba în discursul său la conferinţa internaţională de la Haga privind crimele comise în Ucraina.
Deşi sistemul internaţional de justiţie penală este suficient de echipat pentru a investiga crimele de război, totuşi, în ceea ce priveşte crimele împotriva umanităţii şi crima de genocid, instituţiile disponibile se confruntă cu dificultăţi juridice în investigarea crimei de agresiune împotriva Ucrainei, a mai spus el.
Kuleba a adăugat că „este necesar să se creeze un Tribunal Special capabil să tragă la răspundere leadershipul rus pentru acest tip de crimă”.
UPDATE 19.31 Zeci de persoane au fost reţinute în urma atacului de joi de la Viniţa care s-a soldat cu cel puţin 21 de morţi, printre care şi trei copii.
„Zeci de persoane au fost reţinute în urma acestei tragedii. În acest moment sunt interogate la Poliţie şi Serviciul de Securitate. După aceasta vom putea trage nişte concluzii”, a anunţat ministrul de Interne al Ucrainei, Denis Monastîrski.
Poliţia şi Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) încearcă să afle dacă armata rusă a primit informaţii de la eventuali colaboratori din Viniţa.
Potrivit lui Monastîrski, atacul a fost efectuat de pe un submarin din Marea Neagră. Patru rachete au fost lansate spre oraş, două dintre ele fiind interceptate. Celelalte două au explodat în Piaţa Victoriei din Viniţa, oraş situat în centrul Ucrainei.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a condamnat atacul, catalogându-l drept un „act deschis de terorism”.
UPDATE 18.25 Şeful cancelariei Administraţiei Prezidenţiale a Ucrainei, Andrii Iermak, a anunţat joi că deputaţii din Rada Supremă, forul legislativ al ţării vecine, au în vedere crearea unei comisii speciale privind monitorizarea armelor primite de Kiev din partea aliaţilor săi externi pentru a se apăra de agresiunea militară rusă.
„Aş vrea să sugerez că deputaţii au în vedere o idee importantă, şi anume crearea unei comisii temporare speciale care se va ocupa de pregătirea şi analizarea problemelor legate de controlul asupra folosirii armelor primite de la partenerii noştri”, a scris Iermak pe Telegram.
„Toate armele occidentale primite sunt înregistrate şi trimise pe front. Totul este clar controlat şi acum acest proces va deveni şi mai transparent”, a dat asigurări oficialul ucrainean.
Andrii Iermak nu a dat detalii despre comisia evocată, dar a precizat că va reprezenta „un model optim de control parlamentar asupra folosirii armelor”.
„Parlamentul, ca organism legislativ, trebuie să fie implicat în controlul asistenţei militare aliate. (...) Problema armelor este o prioritate pentru ţara noastră”, a insistat el, citat de Reuters.
UPDATE 18.18 Putin, în foame de trupe. Ce salarii le promite Kremlinul la înrolare soldaţilor ruşi trimişi să moară în Ucraina
Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) susţine că Rusia începe „mobilizarea voluntarilor” pentru a rezolva problemele legate de deficitul de soldaţi, iar sumele promise de Kremlin celor care vor decide să meargă să-şi rişte vieţile în Ucraina nu sunt de neglijat.
Concret, în încercarea de a continua eforturile de război, dar pentru a preveni mobilizarea parţială sau generală, Rusia a cerut celor 85 de regiuni federale ale sale (inclusiv Sevastopolul şi Crimeea ocupate) să creeze „batalioane de voluntari”. Având în vedere că un batalion este format din 300 până la 800 de militari, un mic calcul ne arată că Putin vrea să adune o mică armată formată din cel mult 70.000 de militari, pe care îi atrage cu salarii mari şi stimulente.
UPDATE 17.25 Emmanuel Macron a avertizat joi, într-un interviu televizat acordat cu ocazia Zilei Naţionale a Franţei, că această „vară şi începutul toamnei vor fi foarte dure” în războiul din Ucraina, faţă de care se arată pesimist. În acest context, preşedintele francez spune că trebuie să ne pregătim să ne descurcăm fără gazele ruseşti, care sunt folosite de Moscova ca „armă de război”, transmite BFMTV.
„Ucrainenii se apără cu un curaj incredibil cu ajutorul materialului (militar) furnizat de Occident. Însă acest război va dura”, spune Macron, promiţând totodată cu „Franţa va fi mereu capabilă să ajute Ucraina” şi „va face totul pentru a opri războiul”.
În privinţa crizei energetice, Emmanuel Macron acuză „Rusia (de faptul că) foloseşte energia ca armă”.
„Ne aflăm într-un război hibrid şi trebuie să ne pregătim de un scenariu în care trebuie să renunţăm în totalitate la gazele naturale ruseşti”, a declarat şeful statului francez.
Macron îi îndeamnă în acest sens pe francezi la o „mobilizare generală”.
„Franţa, mulţumită modelului său energetc, este puţin dependentă de gazele naturale ruseşti. Însă vom diversifica şi vom căuta gaze naturale în altă parte. Vom asigura livrări din Norvegia, Qatar, Algeria, Statele Unite. Suntem pe cale să ne reconstituim stocurile”, a declarat el.
Însă „trebuie de asemenea să ajutăm ţările mai dependente, ca Germania. Trebuie să intrăm într-o logică a sobrietăţii. Voi cere încă de pe acum administraţiilor, grupurilor mari, să pregătească un plan de consum mai mic. Va trebui să fim solidari cu vecinii noştri europeni”, a subliniat preşedintele francez.
Maria Zaharova, ministrul rus de Externe, a criticat SUA şi Marea Britanie că au ajutat Ucraina prin învăţarea soldaţilor să folosească arme moderne. În plus, a precizat că acest sprijin este parte a „unui război hibrid” dus de ţările NATO contra Rusiei.
„Forţele ucrainene utilizează HIMARS primite din SUA peste tot!”, a remarcat Zaharova, adăugând că Washingtonul a „trimis în secret instructori” în Ucraina pentru a ajuta forţele ucrainene să înveţe cum să utilizeze şi să ţintească cu noile arme, ceea ce a dus la tiruri asupra noi ţinte civile în zonele controlate de Rusia, susţine ea.
UPDATE 15.49 Putin a promulgat o serie de legi represive
Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a promulgat joi o lege care prevede de la doi până la şapte ani de închisoare pentru îndemnuri la acţiune împotriva securităţii Rusiei.
Putin a promulgat totodată un text care înăspreşte restricţiile ce vizează persoanele şi organizaţiile desemnate drept „agenţi străini” - o catalogare pe care o foloseşte în reprimarea criticilor.
Altă măsură pedepseşte - cu până la 20 de ani de închisoare - orice cetăţean rus care participă la un conflict într-o ţară străină contrar intereselor Rusiei.
Putin a mai promulgat un text care prevede amendarea şi pedepsirea cu închisoarea de până la şapte ani a oricărui deţinător de secrete de stat care se duce în străinătate fără o autorizaţie prealabilă.
Aceste texte fac parte dintr-un set de dispoziţii adoptate în ultimele săptămâni de către Parlamentul rus şi care aveau nevoie să fie promulgate pentru a intra în vigoare.
De la începutul războiului lui Putin împotriva Ucrainei, la 24 februarie, autorităţile ruse au consolidat reprimarea vocilor critice la adresa puterii, blocând presa independentă şi reţelele de socializare.
UPDATE 13.56 Bilanţul după atacul rus de la Viniţa creşte la 20 morţi şi 90 de răniţi, din care 50 sunt în stare gravă. Printre morţi sunt şi trei copii.
UPDATE 13.44 Cel puţin 12 morţi, inclusiv un copil, şi 25 de răniţi la Viniţa, în centrul Ucrainei, într-un atac rus cu trei rachete
Cel puţin 12 persoane au fost ucise joi, într-un atac cu cel puţin trei rachete ruseşti, la Viniţa, un oraş situat în centrul Ucrainei, relativ cruţat de confruntări armate, anunţă serviciile ucainene de salvare, relatează AFP.
Trei rachete ruseşti au lovit în centrul Viniţei, au ucis 12 persoane, inclusiv un copil, şi au rănit alte 25 de persoane.
”La (ora locală) 12.15 (şi ora României), 12 morţi şi 25 de răniţi”, anunţă într-o postare pe Facebook Serviciul ucrainean pentru Situaţii de Urgenţă.
Pompieri luptau împotriva unui incendiu cauzat de atac, anunţă serviciul.
Şeful poliţiei naţionale ucrainene Ihor Klimenko, anunţă, citând informaţii preliminare, că rachetele au atins un imobil de birouri şi au avariat clădiri locuite din apropiere, provocând un imens incendiu, care s-a extins într-o parcare şi a incendiat maşini.
Ministerul rus al Apărării nu a comentat imediat informaţiile de la Viniţa.
Rusia, care a invadat Ucraina la 24 februarie, neagă că ţinteşte civili în atacuri.
UPDATE 12.00 Turcia anunţă încheierea unui acord cu Ucraina, Rusia şi ONU pentru exporturile de cereale
Turcia a anunţat un acord cu Ucraina, Rusia şi ONU care vizează reluarea exporturilor de cereale ucrainene blocate de Rusia. Momentul a marcat începutul sfârşitului unui impas care ameninţa milioane de oameni cu foametea.
Ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, a declarat miercuri că acordul va fi semnat atunci când părţile se vor reîntâlni săptămâna viitoare. Forma finală va include punct de control comune pentru verificarea cerealelor în porturi, rolul Turciei fiind asigurarea securităţii pentru rutele de export din Marea Neagră pentru grânele ucrainene.
Turcia va înfiinţa un centru de coordonare cu Ucraina, Rusia şi ONU pentru exporturile de cereale, a spus Akar. Şeful personalului lui Volodimir Zelenski, Andriy Yermak, a scris pe Twitter: „Sarcina centrului va fi să monitorizeze şi coordoneze navigarea în siguranţă în Marea Neagră”.
În discursul său public zilnic, Zelenski a declarat: „Într-adevăr, facem eforturi semnificative pentru a restabili aprovizionarea cu alimente pe piaţa mondială. Şi sunt recunoscător Naţiunilor Unite şi Turciei pentru eforturile lor.”
Ucraina, care a fost invadată de Rusia în februarie, a spus anterior că un acord părea la „doi paşi” datorită Turciei, care a fost gazda discuţiilor de la Istanbul.
Secretarul general al ONU, António Guterres, a declarat că a fost făcut un „pas important înainte” către relansarea exporturilor de cereale ucrainene, dar a avertizat că „acum va fi nevoie de mai multe lucrări tehnice pentru a materializa progresul de astăzi”, scrie The Guardian.
UPDATE 11.56 Britanicii Aiden Aslin şi Shaun Pinner, care se înrolaseră în armata ucraineană, au fost capturaţi de forţele Moscovei lângă Mariupol în aprilie.Situaţia lor s-a înrăutăţit aseară, când oficiali pro-ruşi din Republica Populară Doneţk au declarat că „pregătesc un loc pentru execuţia lor".
În declaraţia înfiorătoare se spunea că britanicii vor fi ucişi prin împuşcare, fără niciun avertisment prealabil. Data execuţiei lor nu va fi făcută publică în avans, relatează Daily Mail.
Purtătorul de cuvânt al RPD, Denys Pushilin, a adăugat: „Totul este pregătit. Nu va fi făcut public”.
De asemenea, un membru al parlamentului rus şi-a bătut joc de britanici, spunând că aceştia vor fi ucişi cu arme şi gloanţe britanice, iar familiilor lor li se va trimite o factură.
Declaraţiile dezgustătoare au venit la o zi după ce RPD a reintrodus pedeapsa cu moartea ca pedeapsă pentru cele mai grave infracţiuni.
Aceasta a declarat că pedeapsa capitală serveşte drept „factor de descurajare a comiterii de crime odioase, în special a crimelor împotriva păcii şi securităţii umanităţii”.
UPDATE 09.58 Aproximativ 40 de ţări - între care Statele Unite, statele membre ale Uniunii Europene (UE), Regatul Unit şi ţări asiatice - au cerut Rusiei, într-o „Declaraţie comună”, să-şi oprească „imediat operaţunile militare în Ucraina” şi susţin demersurile Kievului la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), relatează AFP.
În această „Declaraţie comună”, publicată miercuri la New York, aceste ţări îşi exprimă ”susţinearea” faţă de acţiunea Ucrainei „împotriva Rusiei la Curtea Internaţională de Justiţie, în baza Convenţiei prevenirii şi reprmării infracţiunii genocidului din 1948, în vederea stabilirii faptului că intervenţia militară a Rusiei nu are niciun fundament juridic şi are la bază acuzaţii nefondate de genocid”.
Statele semnatare arată că CIJ a cerut Moscovei, la 16 martie 2022 să pună capăt războiului rus în Ucraina.
„Rusia trebuie să fie trasă la răspundere pentru faptele sale. În acest sens, noi considerăm că încălcările dreptului internaţional comise de către Rusia angajează responsabilitatea sa internaţională”, se arată în această ”Declaraţie comună”.
„Pierderile şi pagubele suferite de către Ucraina (...) necesită o reparaţie completă şi urgentă din partea Rusiei”, se arată în document.
Potrivit Ucrainei, ea are nevoie de cel puţin 750 de miliarde de dolari pentru a se ridica din ruinele cauzate de conflict.
Curtea Internaţională de Justiţiel, cu sediul la Haga, cea mai înaltă jurisdicţie a ONU, emite hotărâri cu caracter constrângător şi fără drept de apel.
CIJ îşi bazează concluziile pe tratet şi convenţii, însă nu are niiciun mijloc prin care să impună respectarea hotărârilor pe care le pronunţă.
UPDATE 07.47 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat, într-un nou discurs, că va exista o reacţie foarte dură „la toate nivelurile” din partea Ucrainei, după ce separatiştii din Doneţk au spus că au fost recunoscuţi ca stat de Coreea de Nord.
Am participat la conferinţa «Asian Leadership», care are loc în fiecare an la Seul, caşitala Coreei de Sud. Este una dintre platformele care atrag atenţia întregii regiuni. Şi este important pentru Ucraina ca interesele şi valorile noastre să fie auzite în toată lumea, în special în ţări importante din Asia. Le-am mulţumit pentru susţinerea lor şi am cerut o opoziţie mai activă faţă de tacticile de teroare ale Rusiei.
Şi ce ironie diabolică: astăzi reprezentanţii structurilor de ocupaţie din Doneţk au anunţat că au fost, după cum spun ei, recunoscuţi de Coreea de Nord. Bineînţeles, vom reacţiona într-un mod foarte dur la toate nivelurile. Însă aceasta este o veste care nici măcar nu merită comentarii suplimentare. Totul este evident. Calea pe care mergem noi şi unde poate duce calea ocupanţilor”, a spus Zelenski miercuri seară.
El a precizat că numărul morţilor din atacul ruşilor la Ceasiv Iar a ajuns la 48. „În acest moment, pe lista celor morţi se află 48 de persoane, inclusiv un copil. Din nefericire, numărul celor salvaţi nu s-a schimbat – 9. Salvatorii vor lucra în acel loc până când se vor înlătura toate dărâmăturile. Este unul dintre cele mai brutale atacuri ale ruşilor de pe durata întregului război – atât de multe victime... Condoleanţe rudelor şi prietenilor victimelor”.
UPDATE 05:30 Timpul joacă în favoarea ruşilor, afirmă un specialist în apărare
Specialistul în apărare Roger Housen spune că Rusia este departe de a se declara învinsă. Mai mult de atât, el consideră că Ucraina va avea de înfruntat mai multe dificultăţi în următoarea perioadă.
"Există o chestiune cheie în acest conflict. Ea se referă la solidaritatea occidentală. Cât este ea de puternică? Alegerile de la jumătatea mandatului din Statele Unite, de la începutul lui noiembrie, vor fi un test. Dacă democraţii pierd controlul Camerei Reprezentanţilor, sprijinul economic şi militar pentru Ucraina va seca repede. (...) Şi în Europa, va trebui să vedem ce se va întâmpla dacă ne va lipsi gazul rusesc iarna viitoare. Ucraina ar putea să se trezească într-o situaţie foarte complicată. Putin o ştie prea bine", a declarat Housen.
UPDATE 04:00 "Au existat unele progrese" în discuţiile dintre Ucraina, Rusia, Turcia şi ONU pe tema exportului de cereale, afirmă Zelenski
Discuţiile dintre Ucraina, Rusia, Turcia şi Organizaţia Naţiunilor Unite pe tema exportului de cereale, care au avut loc la Istanbul, s-au încheiat, iar preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski a transmis că au existat ”unele progrese” şi că se depun eforturi considerabile pentru a restabili aprovizionarea cu alimente pe piaţa mondială, relatează news.ro.
"Întâlnirea cvadripartită dintre delegaţiile militare ale Ministerului Apărării din Turcia, Federaţia Rusă şi Ucraina şi delegaţia Naţiunilor Unite privind transportul maritim în siguranţă al cerealelor care aşteaptă în porturile ucrainene s-a încheiat la Pavilionul Kalender", a declarat Ministerul turc al Apărării, într-un comunicat.
UPDATE 03:00 Macron revizuieşte resursele militare pentru 2024-2030
Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat, miercuri, că doreşte să revizuiască resursele militare ale Franţei pentru perioada 2024-2030. Macron a însărcinat Ministerul Forţelor Armate să elaboreze o nouă lege de programare militară, relatează Hotnews.
„În timp ce conflictele se intensifică, acum trebuie să ne reevaluăm ambiţiile”, a spus preşedintele francez.
UPDATE 00:00 Ucraina exclude cedarea de teritoriu Rusiei pentru încetarea războiului
Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a declarat că este exclusă cedarea unei părţi din Ucraina către Rusia pentru încetarea războiului. De asemenea, a afirmat că nu sunt discuţii în desfăşurare pentru pacea dintre cele două ţări.
„Obiectivul Ucrainei în acest război este de a ne elibera teritoriile, de a ne restabili integritatea teritorială şi de deplină suveranitate în estul şi sudul Ucrainei. Acesta este punctul final al poziţiei noastre de negociere”, a spus Dmitro Kuleba.
Zelenski afirmă cu Rusia a deportat 2 milioane de ucraineni
Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a deportat 2 milioane de persoane din Ucraina, acest lucru făcând parte din tactica sa.
„Al treilea punct este deportarea. Imaginaţi-vă doar acest număr: 2 milioane de oameni – atât de mulţi dintre oamenii noştri au fost deja deportaţi în Rusia. Câteva sute de mii sunt copii, dar nimeni nu poate ştii numărul lor cu precizie”, a spus Volodimir Zelenski.
Se încarcă comentariile...
