Germania post-Merkel: Patru scenarii posibile în vederea formării unei noi coaliţii guvernamentale

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Olaf Scholz FOTO EPA-EFE
Olaf Scholz FOTO EPA-EFE

Cine este succesorul Angelei Merkel? Întrebarea este fără răspuns la o zi după alegerile legislative din Germania, ale căror rezultate, provizorii deocamdată, arată că Partidul Social Democrat (SPD) condus Olaf Scholz depăşeşte cu un scor mic (25,7%) Uniunea Creştin Democrată a cancelarului în exerciţiu condus de către Armin Laschet (24,1%), relatează AFP, care prezintă scenarii posibile în urma acestor rezultate.

În pofida faptului că social-democraţii se află pe primul loc, ei nu sunt siguri că vor conduce Germania în lunile viitoare.

Ambele partide revendică formarea viitorului guvern şi vor, fiecare în parte, să formeze o majoritate în Bundestag.

Astfel, Partidul Grüne (Verzi), care se clasează pe poziţia a treia după alegeri, cu 14,8% dintre voturile exprimate, şi Partidul Liberal (FDP), clasat al patrulea (11,5%), sunt jucătorii care fac cărţile.

De ce nu se ştie încă numele noului cancelar german?

În Germania, spre deosebire de România, deputaţii aleg şeful guvernului.

Sunt necesare cel puţin 368 de mandate în vederea formării unei majorităţi în Bundestag.

De obicei, o alianţă între două partide este suficientă pentru atingerea acestui prag. Însă scrutinul de dumincă s-a dovedit atât de strâns, încât este obligatoriu ca din această coaliţie să facă parte trei partide - o premieră din anii '50.

În prezent, potrivit rezultatelor provizorii comunicate luni dimineaţa, Bundestagul arată aşa:

Die Linke (stânga): 39 mandate

SPD (centru-stânga): 206 mandate

Grüne (ecologişti): 118 mandate

FDP (centru-dreapta): 92 mandate

CDU/CSU (dreapta): 196 mandate

AfD (exremă dreapta): 83 mandate

SSW (alţii) : 1 mandat

Astfel, patru coaliţii sunt posibile în vederea preluării puterii.

Potrivit unui sondaj YouGov, o majoritate a alegătorilor este în favoarea unei coaliţii denumite „Semaforul verde”, adică între SPD, Verzi şi FDP.

Scenariul unei coaliţii „kenyene”, alcătuită din SPD, CDU/CSU şi Verzi, pare puţin credibil.

Liderul SPD Olaf Scholz s-a lansat deja în presiuni asupra conservatorilor, îndemnându-i să treacă în opoziţie.

„CDU şi CSU nu doar că au pierdut voturi. Ele au primit un mesaj de la cetăţeni potrivit căruia nu ar mai trebui să se afle în Guvern, ci în opoziţie. Cetăţenii vor o schimbare de guvern şi vor ca viitorul cancelar să se numească Olaf Scholz”, a declarat el.

Conservatorii nu au căzut niciodată sub pragul de 30%. Este vorba despre o înfrângere grea a taberei Angelei Merkel.

Coaliţie abia după câteva luni, ca în 2017?

În urma alegerilor din 2017 se preconiza o alianţă „Jamaica” - între conservatori, liberali şi Verzi.

Însă, după mai multe săptămâni, FDP a ieşit din negocieri susţinând că „este de preferat să nu guvernezi decât să guvernezi prost”.

De această dată, liberalii „par să-şi dorească foarte mult să intre la guvernare”, comentează pentru AFP Paul Maurice, un specialist în politica germană la Institutul Francez pentru Relaţii Internaţionale.

Liderul FDP Christian Lindner aprecia duminică, de altfel, că „ar fi de dorit” ca partidul său şi Verzii „să discute mai întâi între ele”, înainte de a decide dacă se aliază cu conservatorii sau cu social-democraţii.

Şefa Verzilor, Annalena Baerbock, este de aceeaşi părere.

Merkel, la putere până la formarea coaliţiei

„Germania va prelua preşedinţia G7 în 2022”, a amintit conservatorul Armin Laschet, exprimându-se pentru formarea „foarte rapid” a noului guvern.

În 2017 au fost nevoie de aproape şase luni să se formeze o coaliţie, iar Germania a plonjat atunci într-o criză politică fără precedent.

Până la urmă s-a format o „Grosse Koalition” între CDU/CSU şi SPD, condusă de către conservatoarea Angela Merkel.

Această mare coaliţie se va afla la putere pe timpul negocierilor viitoarei coaliţii şi se va ocupa de afacerile curente.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite