Analiză Fereastra de timp în care Donald Trump va avea putere absolută indiferent de Congres. Pericolul major pentru UE și Ucraina

Democrații sunt favoriti să câștige Congresul SUA, deschizând calea unui blocaj politic intern. Ioana Constantin-Bercean explică mutările pe care le pot face democrații, dar și Trump, pe dosarele externe, de la Ucraina la Orientul Mijlociu. În analiza sa, ea vorbește despre faptul că alegerile intermediare din SUA pot aduce un Congres total ostil pentru Donald Trump și pornește de la trei scenarii politice, detaliind și cum se va muta bătălia pe politica externă.

Donald Trump la Dineul anual al Asociației Corespondenților de la Casa Albă Foto: Profimedia

Alegerile intermediare din SUA își consumă în noaptea de joi ultima etapă. Și tot atunci am putea avea primele rezultate parțiale, însă indiferent de acestea, chiar dacă republicanii pierd Congresul, Donald Trump are o oportunitate uriașă până pe 3 ianuarie. Este opinia Ioanei Constantin-Bercean, expert în Orientul Mijlociu și în politicile Statelor Unite. Cercetătoarea româncă este de părere că președintele american în exercițiu va beneficia de o fereastră de oportunitate pentru el, cuprinsă între 4 noiembrie și 3 ianuarie, până la instalarea noului Congres, interval în care președintele Donald Trump are cele mai mari șanse să ia decizii greu de oprit, de la lovituri militare la acorduri majore.om discuta cu un analist politic cu expertiză pe SUA.

Opt săptămâni de libertate absolută la Casa Albă

„Președinții nu sunt pe buletin, dar au transformat singur votul într-un referendum despre el: la mitingul din Durant (Oklahoma), la începutul lui octombrie, a spus „Dacă nu câștigăm, mă vor pune sub acuzare”. Se aleg toată Camera Reprezentanților, 35 de locuri în Senat și 36 de guvernatori, iar rezultatul îi fixează marja de manevră pentru ultimii doi ani de mandat. Pentru cei care se uită spre Ormuz, Kiev sau spre flancul estic, contează mai ales ce se întâmplă între 4 noiembrie și 3 ianuarie, când se instalează noul Congres”, explică Ioana Constantin-Bercean.

Democrații conduc la votul generic cu 8-9 puncte, amintește experta. Ea amintește și rezultatele unor sondaje făcute pe ultima sută de metri. Astfel, potrivit RealClearPolling, democrații ar avea 51,4% față de 43,2%, atât cât au republicanii. Procentele arată mai bine ca în 2018, când au câștigat 41 de locuri în Cameră.

„Aprobarea lui Trump e la 37% (Silver Bulletin), a doua cea mai slabă înaintea unor alegeri de mijloc de mandat de după 1946. Doar Truman a stat mai rău. La costul vieții, 25% aprobă și 70% dezaprobă. Modelul lui Nate Silver le dă democraților circa 95% șanse la Cameră și 78% la Senat. Votul anticipat a trecut de 50 de milioane, record pentru astfel de alegeri. Pe cifre, republicanii pierd Camera, iar Senatul înclină spre democrați”, punctează ea.

Evident, întrebarea care se impune este în ce măsură aceste sondaje reflectă situația reală și cât ne putem baza pe ele. Ioana Constantin-Bercean crede că în alegerile de mijloc de mandat, sondajele sunt apropiate de rezultatele finale. Camera pare decisă, Senatul se joacă în marja de eroare, este opinia ei.

„În 2022, media sondajelor a dat R+2,7, iar rezultatul a fost R+2,8 (băieții din studiouri care anunță la alegerile americane fie „valul roșu”, fie pe cel „albastru”, citesc, probabil, altceva). Problema de acuratețe a sondajelor apare atunci când Trump e pe buletin: în 2016, 2020 și 2024, sondajele i-au subestimat pe republicani cu 2-3 puncte, pentru că alegătorii lui răspund mai rar. Marți nu e pe buletin. La Cameră, o eroare de 3 puncte nu schimbă rezultatul. La Senat îl poate schimba, pentru că democrații au nevoie de patru locuri în plus, în state ca Texas, Kansas, Alaska, Ohio sau Carolina de Sud (acolo, după moartea lui Lindsey Graham în iulie, sora lui, Darline, e la egalitate, 48 la 48, cu pediatra Annie Andrews). Camera pare decisă, Senatul se joacă în marja de eroare.”

Coșmarul instituțional pentru Trump. Ce înseamnă un Congres ostil

O Cameră democrată aduce citațiile și anchetele (costul războiului cu Iranul, avionul de 400 de milioane de dolari primit de la Qatar), iar bugetul Pentagonului se negociază cu Hakeem Jeffries, mai spune Ioana Constantin-Bercean. Și asta nu este tot.

„Un Senat democrat blochează și nominalizările, inclusiv un eventual loc la Curtea Supremă (Clarence Thomas are 78 de ani, Samuel Alito 76). Punerea sub acuzare se poate vota în Cameră, dar fără 67 de voturi în Senat rămâne un gest politic”, adaugă experta.

Cu un Congres democrat, Trump va guverna prin decrete și se va apăra în comisii, arată Ioana Constantin-Bercean.

Pornind de la ipoteza că Trump va pierde Congresul, cel mai probabil el va deveni și mai activ în politica externă, pe măsură ce democrații îl vor constrânge să dea înapoi pe plan intern. „Președinții care pierd Congresul în al doilea mandat se mută, de obicei, în politica externă, unde pot decide singuri”, mai afirmă Ioana Constantin-Bercean și dă exemplele lui Reagan după 1986, cu tratatul INF, respectiv Obama după 2014, cu acordul nuclear cu Iranul/JCPOA și cu destinderea spre Cuba. Există însă o diferență: Donald Trump va avea o fereastră de oportunitate în care va putea să puncteze, până când noul Congres își va intra în drepturi.

„Exact acum 16 ani, tot pe 3 noiembrie, Obama pierdea 63 de locuri în Cameră. La conferința de presă de după anunțarea rezultatelor, fostul președinte american spunea: „I'm not recommending for every future President that they take a shellacking like I did last night” (Nu le recomand tuturor viitorilor președinți să încaseze o bătaie ca aceea pe care am încasat-o eu aseară). Însă Donald Trump are în plus un interval rar: opt săptămâni în care votul a trecut, iar noul Congres încă nu s-a instalat. Deciziile greu de oprit, de la lovituri la acorduri, au cele mai mari șanse să vină în aceste opt săptămâni”, mai spune experta.

Cele trei scenarii posibile după alegeri

Ioana Constantin-Bercean vorbește și despre posibilele scenarii, trei la număr, în viziunea sa. Primul și cel mai puțin probabil ar fi că republicanii ar păstra ambele camere.

„Republicanii păstrează ambele camere (puțin probabil, circa 4%): Trump își continuă agenda legislativă, poate încerca a doua lege fiscală și legea federală privind actul de identitate la vot (SAVE America Act, blocată acum). Chiar și așa, republicanii au votat deja împotriva lui la tarife și la puterile de război, iar disciplina scade pe măsură ce se apropie 2028”, este primul scenariu descris de ea.

„Democrații câștigă Camera, republicanii păstrează Senatul (circa 25%): blocaj legislativ, anchete și citații în Cameră, bugetul negociat cu democrații. Senatul confirmă în continuare nominalizările lui Trump, inclusiv judecători, cu majoritate simplă”, este a doua ipoteză de lucru.

În fine, există și un al treilea scenariu posibil, complet favorabil democraților și cel mai probabil.

„Democrații câștigă ambele camere (scenariul cel mai probabil, circa 70%): pe lângă cele de mai sus, nominalizările lui Trump (miniștri, ambasadori, judecători, eventual un judecător la Curtea Supremă) au nevoie de acordul unui Senat ostil. Democrații pot trimite la Casa Albă legi pe care Trump le va respinge prin veto. Pentru a trece peste veto e nevoie de două treimi în ambele camere, pe care nu le vor avea”, explică Ioana Constantin-Bercean.

Cine pierde, de fapt, fotoliile de la Washington

Cine pierde, de fapt, este o întrebare la care de regulă se caută răspunsuri în centrul cărora se află Donald Trump. În analiza Ioanei Constantin-Bercean, nuanțele sunt cu mult mai interesante, iar explicațiile clare:

„Mike Johnson pierde funcția de președinte al Camerei, iar Hakeem Jeffries devine, cel mai probabil, președintele ei. Jeffries a anunțat un plan pentru primele 100 de zile, care include anularea tarifelor lui Trump; nu va trece de veto, dar fixează agenda și obligă republicanii să voteze public.”

Ioana Constantin-Bercean e expert pe Orientul Mijlociu și SUA Foto: Arhivă personală

Campania începe, practic, pe 4 noiembrie, avertizează Ioana Constantin-Bercean. Deocamdată, democrații nu au un favorit clar pentru viitoarele prezidențiale, însă republicanii îi au pe JD Vance și Marco Rubio.

„JD Vance a spus că va decide după alegeri, împreună cu Trump; e favorit la republicani (51%), iar Rubio (31%) a promis că îl va susține. O înfrângere mare îl leagă de un bilanț nepopular, inclusiv de războiul cu Iranul. Democrații nu au un lider: Kamala Harris 12%, Gavin Newsom 9%, Pete Buttigieg 7% (NYT/Siena). Un democrat care câștigă marți în Texas sau în Kansas le-ar lărgi harta de candidați pentru 2028. Un Texas albastru e Sfântul Graal pentru alegerile prezidențiale, din perspectiva democraților. Republicanii au deja un moștenitor, democrații au doar aspiranți”, punctează ea.

Politica externă și marea luptă pentru Orient, China și Europa

Iran și Orientul Mijlociu sunt incluse în poate cel mai important dosar de politică externă. Un Congres democrat nu ar putea schimba multe în această privință, dar ar putea fi mai tranșant în privința armistițiului comercial cu China.

„Negociatorii iranieni sunt de trei zile la Doha, Rubio spune că Trump nu a decis o rundă de lovituri, iar Trump a promis doar că nu lovește înainte de vot. Un Congres democrat poate condiționa din ianuarie bugetul Pentagonului (senatorul Chris Murphy a spus-o explicit), dar nu poate opri o operațiune. Armistițiul comercial cu China ține până pe 10 ianuarie, iar la APEC Shenzhen (18-19 noiembrie) e posibilă o nouă întâlnire Trump-Xi. Pe China, Washingtonul e bipartizan, iar un Congres democrat ar fi mai dur în ceea ce privește industria cipurilor”, explică Ioana Constantin-Bercean.

În ce privește Europa și Uniunea Europeană, discuția e chiar mai amplă. Democrații ar putea aici să intervină inclusiv pentru a limita pe cât posibil retragerea trupelor americane din Europa. Ioana Constantin-Bercean dă aici exemplul României.

„Congresul, cu ambele partide, a fost cel mai constant aliat al Europei la Washington. Când Pentagonul a oprit rotația brigăzii de la Mihail Kogălniceanu, președinții republicani ai comisiilor de apărare au protestat public. Democrații promit limite prin lege la retragerea trupelor. În ce privește Rusia și Ucraina, în noiembrie sunt anunțate primele discuții trilaterale din februarie încoace. Democrații vor ajutor militar rapid și sancțiuni scrise în lege, ca să nu mai poată fi ridicate prin decret, cum s-a întâmplat pe 16 octombrie cu cele din legea lui Graham. Riscul e un acord grăbit înainte de 3 ianuarie, peste capul Kievului”, mai explică ea.

Dosarele Canada și America de Sud, sub semnul întrebării

Dosarele Canada și America de Sud ar putea suferi anumite modificări, dacă democrații vor câștiga Congresul. Pe dosarul canadian au fost impuse tarife de 50% și acordul USMCA în renegociere.

„Camera a votat deja anularea tarifelor; veto-ul le ține în viață, dar Ottawa are acum un motiv în plus să aștepte. În ce privește America de Sud, un Congres democrat va cere socoteală pentru cei peste 240 de morți din loviturile asupra ambarcațiunilor din Caraibe și pentru acordul petrolier cu Venezuela de după Maduro. Lula, reales pe 25 octombrie, câștigă interlocutori la Washington”, subliniază Ioana Constantin-Bercean.

Concluzia expertei este că în politica externă, alegerile schimbă mai ales costul și ritmul deciziilor lui Trump. Direcția rămâne la Casa Albă, iar cele opt săptămâni pot însemna conturarea definitivă a „moștenirii” externe a președintelui Donald Trump, conchide Ioana Constantin-Bercean.