Comandantul NATO în Europa: Rusia a exercitat „presiuni mari“ asupra României

Comandantul NATO în Europa: Rusia a exercitat „presiuni mari“ asupra României

Philip Breedlove, comandantul for'elor NATO din Europa

Generalul american Philip Breedlove, comandantul forţelor NATO din Europa, a declarat că Rusia a exercitat „presiuni mari“ asupra României şi Poloniei din cauza sistemului antirachetă NATO, avertizând că Moscova intenţionează să continue această atitudine cu toate ţările participante la scutul antibalistic.

Ştiri pe aceeaşi temă

Înalţi oficiali din cadrul NATO şi din Rusia au avut discuţii aprinse şi contradictorii, la Bruxelles, despre cine poartă responsabilitatea pentru înrăutăţirea dramatică a relaţiilor Est-Vest.
 
În cursul unui seminar pe teme de securitate organizat la Bruxelles, generalul american Philip Breedlove a făcut referire la ameninţările la adresa Danemarcei proferate de ambasadorul rus în Copenhaga, Mihail Vanin.
 
"Aceste ameninţări sunt doar următorul pas", a spus Breedlove, notând că, anterior, Rusia a exercitat "presiuni mari" asupra României şi Poloniei.
 
"Orice altă ţară care vrea să se alăture acestui sistem de apărare (antirachetă) va fi supusă presiunilor politice şi diplomatice" din partea Rusiei, a subliniat Breedlove.
 
Rusia va considera ţinte legitime toate ţările care vor găzdui instalaţii antibalistice ale Alianţei Nord-Atlantice, a avertizat sâmbătă ambasadorul rus în Copenhaga, Mihail Vanin, ameninţând că navele militare daneze riscă să fie atacate dacă Danemarca se va alătura sistemului antirachetă. 
 
"Dacă Danemarca se va alătura sistemului antirachetă, care este controlat de Statele Unite, acest lucru va însemna că navele militare daneze vor fi ţinte ale rachetelor nucleare ruse. Este important să se ştie acest lucru", a declarat ambasadorul rus la Copenhaga, Mihail Vanin, într-un interviu acordat publicaţiei Jyllands-Posten. "Nu cred că danezii înţeleg foarte bine situaţia. Participarea la sistemul antirachetă va fi în detrimentul relaţiilor dintre ţările noastre. Toate ţările care se vor alătura sistemului antirachetă NATO în viitor vor fi ţinte ale rachetelor balistice ruse", a adăugat Vanin.
 
"Comentariile ambasadorului Rusiei sunt inacceptabile. S-a depăşit limita", a reacţionat ministrul danez de Externe, Martin Lidegaard, citat de Associated Press. Danemarca a acceptat, în august 2014, să participe cu cel puţin o fregată la sistemul antirachetă NATO din Europa, care va include elemente terestre, staţionate în România şi Polonia, şi instalaţii navale.
 
Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a exprimat solidaritate cu Danemarca, declarând că sistemul antirachetă este pur defensiv şi nu are nimic de-a face cu Rusia. La rândul său, ministrul Apărării, Mircea Duşa, a afirmat că România nu este de acord cu declaraţia ambasadorului rus la Copenhaga potrivit căreia toate ţările participante la sistemul antirachetă NATO vor fi ţinte ale Rusiei, el subliniind că scutul de la Deveselu este un sistem defensiv.
 
Statele Unite şi NATO au explicat de mai multe ori că sistemele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara ameninţări provenind din ţări care nu se conformează reglementărilor internaţionale, precum Iranul.
 

 
Schimb de replici dure între şeful NATO şi un parlament rus 
 
Un schimb de replici dur a avut loc şi între şeful NATO, Jens Stoltenberg, şi parlamentarul rus Konstantin Kosaciov, care este preşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale a Consiliului Federaţiei Ruse (camera superioară a parlamentului), în timpul întâlnirii organizate de Forumul de la Bruxelles, un eveniment anual sponsorizat de centrul de reflecţie German Marshall Fund. 
 
"Marea diferenţă este că suntem o alianţă defensivă", i-a declarat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg unui membru al parlamentului Rusiei. "Dumneavoastră trimiteţi trupe în alte ţări", a adăugat el.
 
În schimb, parlamentarul rus Konstantin Kosaciov a negat categoric că Rusia îşi foloseşte trupele regulate în Ucraina. El a notat că alianţa condusă de SUA vorbeşte mult în aceste zile despre necesitatea de a respecta dreptul internaţional, graniţele unei ţări şi suveranitatea, dar tocmai ea a bombardat o naţiune suverană, fosta Iugoslavie, în 1999.
 
La eveniment au luat parte de asemenea asistentul secretarului de stat Victoria Nuland şi şefa diplomaţiei Uniunii Europene Federica Mogherini şi a  evidenţiat din nou, notează AP cât de puternic a devenit decalajul dintre Rusia şi Occident.
 
La un moment dat, Mogherini a remarcat că schimburile de replici păreau să vină dintr-un alt secol.
 
Când discuţia a ajuns la ameninţarea tot mai mare a atacurilor cibernetice utilizate pentru a submina economia sau securitatea unei ţări, o tactică de război hibrid la originea căreia multe surse occidentale suspectează că s-ar afla ruşii, Kosaciov l-a întrebat direct pe Stoltenberg dacă NATO ar bombarda o ţară responsabilă pentru un astfel de atac.
 
Însă Nuland i-a cerut imediat parlamentarului rus să spună dacă el pune o "întrebare planificată". Stoltenberg a dat un răspuns în mod deliberat obscur.
 
"Vom face ceea ce este necesar pentru a proteja toţi aliaţii", a spus el. "Dar eu nu am de gând să vă spun exact cum am să fac asta... acesta este mesajul principal".
 
Din discuţii nu a lipsit situaţia din Ucraina. Generalul american Philip Breedlove a declarat că Alianţa Nord-Atlantică este preocupată de riscul nerespectării armistiţiului fragil din estul Ucrainei, astfel că trebuie să analizeze toate opţiunile, inclusiv cea a trimiterii de armament defensiv, apreciază generalul american Philip Breedlove, comandantul forţelor NATO din Europa.
 
Generalul Breedlove nu exclude trimiterea de arme petru Ucraina 
 
Întrebat despre oportunitatea trimiterii de armament Ucrainei, Breedlove a răspuns, potrivit Reuters: "Nu cred că vreun instrument pe care îl au la dispoziţie Statele Unite sau orice altă naţiune trebuie exclus".
 
Fără a menţiona Rusia, Breedlove a denunţat tactici de tip diplomatic, informaţional, militar şi economic care ar fi utilizate împotriva Ucrainei. "În replică, Occidentul cred că ar trebui să analizeze toate opţiunile avute la dispoziţie. Există riscul destabilizării? Răspunsul este afirmativ. Dar şi lipsa de acţiune poate fi destabilizatoare", crede Breedlove.
 
Informaţiile obţinute de NATO evidenţiază evoluţii militare "preocupante" în estul Ucrainei, existând riscul nerespectării armistiţiului valabil din 15 februarie. "Continuăm să asistăm la elemente preocupante de apărare antiaeriană, de comandă şi control, de realimentare, la echipamente transportate printr-o frontieră vulnerabilă. Există preocupări privind nerespectarea Acordului de la Minsk", a subliniat Breelove.
 
Ucraina şi insurgenţii proruşi se acuză de încălcarea armistiţiului din estul Ucrainei, iar luptele continuă în zona oraşului Mariupol, situat pe litoralul Mării Azov.
 
Statele Unite analizează opţiunea trimiterii de armament letal armatei ucrainene, dar deocamdată nu s-a luat nicio decizie.
 
Polonia şi SUA desfăşoară exerciţii comune de apărare aeriană în apropiere de Varşovia
 
Pe fondul noilor ameninţări din partea Rusiei şi al conflictului hibrid din Ucraina vecină, trupele americane dislocate în Europa au desfăşurat o baterie de rachete de apărare Patriot în apropiere de Varşovia, ca parte a unor exerciţii comune cu Polonia.
 
Stat membru al NATO din 1999, Polonia nu are propriul sistem de protecţie împotriva rachetelor balistice şi urmează să ia în următoarele săptămâni o decizie privind furnizorul sistemului său de apărare cu rachete de rază medie de acţiune.
 
"Am fost întotdeauna prieteni şi suntem aliaţi de 16 ani", a declarat sâmbătă ministrul polonez al apărării, Tomasz Siemoniak, într-o conferinţă de presă comună cu ambasadorul american, Stephen Mull.
 
"În tot acest timp, am fost întotdeauna de partea SUA. Când noi am avut nevoie, SUA au fost ferm de partea noastră", a spus Siemoniak.
 
Forţele americane din Europa au precizat anterior în cursul săptămânii că obiectul acestor exerciţii ce vor dura o săptămână este "să ofere noi asigurări aliaţilor, să demonstreze libertatea de mişcare şi să descurajeze orice agresiune regională asupra flancului estic al NATO".
 
Bateria de rachete Patriot, produse de compania americană Raytheon, a ajuns în Polonia împreună cu 100 de militari americani şi aproximativ 30 de vehicule. Sistemul de rachete sol-aer a fost desfăşurat la baza militară de la Sochaczew, un oraş la circa 50 km de Varşovia.
 
"Suntem aici pentru a le arăta aliaţilor noştri polonezi că garanţiile de securitate ale SUA pentru Polonia, ca parte a NATO, nu înseamnă doar vorbe", a declarat, la rândul său, ambasadorul american la Varşovia.
 
Exerciţiile survin în contextul informaţiilor din media ruse conform cărora Rusia a desfăşurat rachete balistice Iskander în enclava sa Kaliningrad din vecinătatea Poloniei ca parte a exerciţiilor de la începutul săptămânii.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările