Diaspora din Moldova, ţinută departe de urne. Ambasadorul UE la Chişinău pledează pentru deschiderea mai multor secţii de vot în străinătate

Diaspora din Moldova, ţinută departe de urne. Ambasadorul UE la Chişinău pledează pentru deschiderea mai multor secţii de vot în străinătate

Şeful delegaţiei UE la Chişinău susţine că autorităţile moldovene ar trebui să deschidă mai multe secţii de votare peste hotare, astfel încât să fie asigurat dreptul la vot tuturor cetăţenilor. Asta după ce Comisia Electorală Centrală, dominată de membri loiali fostului preşedinte pro-rus Igor Dodon, a decis deschiderea a numai 139 de secţii de votare în afara ţării. deşi Ministerul de Externe a cerut 191 de secţii pentru diaspora.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
Într-un interviu pentru TV8, ambasadorul Uniunii Europene la Chişinău, Peter Michalko, a declarat că va avea misiunea de observator a alegerilor parlamentare anticipate şi că va monitoriza desfăşurarea scrutinului nu doar în ziua de 11 iulie, dar şi întreaga campanie electorală, inclusiv în perioada de după alegeri. Acesta susţine că o va face pentru a se asigura că scrutinul are loc în mod corect, liber şi transparent şi că doar cetăţenii vor fi capabili să influenţeze rezultatele votării.
 
Ei sunt stăpâni în ţară. Ei trebuie să-şi aleagă un Parlament nou, în care vor avea încredere şi care va fi în stare să susţină reforme cerute şi aşteptate de către oameni, care trebuie să aducă viaţă mai bună pentru cetăţeni.
 
Totodată, diplomatul a dat de înţeles că autorităţile ar trebui să deschidă mai multe secţii de votare peste hotarele ţării, astfel încât şi moldovenii din diasporă să aibă acces la vot.
 
Nu este nici o implicare din partea mea sau altor parteneri de dezvoltare. Întotdeauna am participat ca observatori şi acum o să particip ca observator la procesul electoral.
 
Peter Michalko a fost numit şef al Delegaţiei UE la Chişinău, în luna mai 2017, astfel înclouindu-l pe Pirkka Tapiola, numit şef al Delegaţiei UE în R. Moldova în anul 2013. Mandatul lui Peter Michalko în funcţia de ambasador al UE în Moldova expiră însă în august. Astfel că în presă deja au apărut informaţii precum că un diplomat leton, Jānis Mažeiks va prelua funcţia de şef al Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău. Atunci, însă, biroul de presă al Ministerului Afacerilor Externe a refuzat să comenteze informaţia şi a declarat că anunţul va fi realizat la momentul oportun. Delagaţie UE la Chişinău, la fel, a evitat să comenteze subiectul.
 
Diaspora , ţinută departe de urne
 
La Chişinău, pro-europenii luptă în stradă pentru deschiderea mai multor secţii de votare în afara ţării la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, după ce  autoritatea electorală din Moldova a taiat şansele diasporei de a influenţa votul la alegerile din 11 iulie. Comisia Electorală Centrală, dominată de membri loiali fostului preşedinte pro-rus Igor Dodon, a decis sâmbăta trecută deschiderea a numai 139 de secţii de votare în afara ţării. Asta în condiţiile în care Ministerul de Externe a cerut 191 de secţii pentru diaspora, scrie DW.
 
Pro-europenii, preferaţi de diasporă
 
La alegerile prezidenţiale din noiembrie 2020, câştigate de Maia Sandu, moldovenii din întreaga lume au făcut, în pofida pandemiei, cozi de sute de metri la puţinele secţii de votare deschise în străinătate. Unii au făcut chiar şi 1000 de kilometri ca să poată vota, au stat o zi întreagă la coadă iar când le-a venit rândul să voteze au fost anunţaţi că s-au terminat buletinele de vot. Chiar şi aşa, în turul doi al alegerilor prezidenţiale au votat peste 260.000 de moldoveni din afara ţării iar votul lor a fost covârşitor în favoarea Maiei Sandu. Pe 26 mai s-a încheiat înregistrarea prealabilă a reprezentanţilor diasporei pentru alegerile anticipate din 11 iulie – un mecanism stabilit de autoritatea electorală centrală pentru a determina geografia secţiilor de votare în ziua scrutinului.
 
 Peste 100.000 de alegători s-au înregistrat prealabil online, pentru a ajuta autorităţile să înţeleagă care sunt ţările şi oraşele unde sunt concentraţi cei mai mulţi moldoveni. Aceasta înseamnă cu 60.000 de moldoveni înregistraţi prealabil mai mult decât la alegerile prezidenţiale din 2020. Autoritatea electorală a ignorat însă aceşti indicatori, ceea ce a generat furia membrilor şi susţinătorilor partidelor pro-europene.
 
Săptămâna trecută, aceştia au organizat proteste zgomotoase în faţa Comisiei Electorale Centrale, care, pentru a calma spiritele, şi-a revizuit marţi decizia controversată de sâmbătă – în loc de 139 de secţii de votare în străinătate, CEC a decis să deschidă cu 7 secţii în plus, adică 146. Nici de această dată membrii CEC nu au ţinut cont de solicitarea reprezentantului
 
Ministerului de Externe, Eugeniu Revenco, de a suplimenta măcar numărul secţiilor de votare la Londra, Paris şi în nordul Italiei. Unii membri ai Comisiei Electorale Centrale s-au opus modificării formale a deciziei de sâmbătă, care a generat proteste, iar preşedintele CEC, Dorin Cimil, a cerut să le fie închis microfonul în timp ce îşi expuneau punctul de vedere.
 
Votul din Rusia, favorizat de CEC
 
În schimb, CEC a revizuit geografia secţiilor de votare din Rusia. La anticipatele din 11 iulie, acolo vor fi deschise tot 17 secţii (ca la alegerile prezidenţiale din 2020), doar că acestea vor fi concentrate la Moscova şi în împrejurimi. Secţiile de votare din Rusia la care la scrutinul prezidenţial a participat un număr mic de alegători au fost strămutate, pentru a le face mai accesibile. Atitudinea autorităţii electorale centrale faţă de diaspora a fost denunţată public de preşedinta Maia Sandu.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările