INFOGRAFIE Cum a împins UE Ciprul în colaps

INFOGRAFIE Cum a împins UE Ciprul în colaps

Deciziile luate la Bruxelles pentru a salva Grecia au îngropat sistemul bancar cipriot

Criza care a adus acum Ciprul în pragul falimentului a început într-o noapte în care câţiva dintre cei mai puternici oameni ai lumii se luptau pentru a salva economia Greciei.

Ştiri pe aceeaşi temă

2011, sfârşit de octombrie, trei dimineaţa. După negocieri transformate în tensiuni internaţionale şi ameninţări directe din partea bancherilor, miniştrii de Finanţe din UE, reprezentanţii Băncii Centrale Europene, ai Fondului Monetar Internţional şi ai Băncii Reglementelor Internaţionale („banca centrală a băncilor centrlae”) au semnat. 
 
Investitorii privaţi erau forţaţi să participe „voluntar” la cel de-al doilea acord internaţional de asistenţă financiară pentru salvarea Greciei de la falimentul suveran. Investitorii privaţi înseamnă bănci şi fonduri de investiţii, iar participare înseamnă că au fost obligaţi să accepte pierderi de 50% din valoarea împrumuturilor acordate Atenei.
 
Dacă nu, atunci UE şi FMI nu mai acordau al doilea împrumut, de 140 de miliarde de euro, iar băncile pierdeau totul, cel puţin până când Grecia redevenea solvabilă. 
 
Drumul către criză e pavat cu bune intenţii
 
Liderii UE erau mulţumiţi, bancherii avertizau asupra repercusiunilor, dar renunţaseră deja la ideea de a da în judecată autorităţile. Europenii – în special cei din sudul lovit de austeritate, dar şi cei din nordul care simţea că achită nota de plată a altora -  au salutat decizia.
 
Pentru prima dată de la izbucnirea crizei, nu mai plăteau doar ei pentru guvernele cu datorii prea ridicate, iar băncile care au împrumutat prea mult statele „puneau şi ele umărul”. „Noi, europenii, am arătat în această noapte că am ajuns la concluziile corecte”, anunţa atunci Angela Merkel. 
 
„Era trei dimineaţa. Nu eram fericit. Nimeni nu era fericit, dar ce puteam face?”, povesteşte pentru „The New York Times” Kikis Kazamias, pe atunci ministrul cipriot al Finanţelor. 
 
Atunci a început, de fapt, criza din Cipru. Sistemul bancar cipriot, care funcţionează într-o ţară cu un PIB de 18 miliarde de euro, a pierdut patru miliarde de euro. Laiki, a doua bancă din Cipru, a pierdut 2,3 miliarde de euro. Acum, ea va intra în insolvenţă, iar depozitele ei vor fi mutate la Bank of Cyprus, cea mai mare bancă din Cipru. 
 
„Nu-mi amintesc ca factorii de decizie europeni să fi anticipat vreodată ceva de la începutul crizei. Regula generală este că ei nu văd problemele pe măsură ce acestea vin”, explică Paul de Grawe, profesor la London School of Economics şi fost consilier la Comisia Europeană. 
 
Acum, dorinţa liderilor de a proteja contribuabilii şi a face băncile să plătească a dus la aplicarea unei măsuri fără precedent: confiscarea, în proporţie de 40-80%, a depozitelor bancare neasigurate ale populaţiei. Decizia a fost luată însă şi din cauza semnelor de întrebare care planează asupra sistemului financiar cipriot, care este considerat un paradis pentru firme-fantomă şi off-shore-uri. 
 
Spălare de bani pentru mafia rusă?
 
UE a demarat chiar, la 20 martie, un audit extins pentru a ancheta suspiciunile că băncile cipriote spală bani pentru mafia rusă. Rezultatele acestei investigaţii vor fi publicate cel mai probabil înainte de 20 aprilie, când parlamentele din Olanda, Finlanda şi Germania vor vota dacă UE trebuie sau nu să dea Ciprului cele 10 miliarde de euro pentru a evita prăbuşirea sistemului bancar.
 
Între timp, Moscova se pregăteşte pentru a spijini financiar companiile care pierd acum bani din băncile cipriote. 
 
Cine urmează
 
Băncile cipriote sunt acum primele care au căzut din cauza planului de salvare a Greciei. Însă şi băncile franceze şi spaniole au încasat lovituri la fel de puternice, spun analiştii. Spania a luat deja, în 2012, un împrumut pentru a-şi consolida sistemul bancar.
 
Mai mulţi paznici: astăzi se deschid băncile
 
După ce au fost închise pe 16 martie, atunci când s-a auzit pentru prima dată de posibilitatea ca depozitele bancare ale populaţiei să fie supraimpozitate, băncile cipriote se redeschid astăzi. Măsurile de securitate au fost sporite, iar firmele private de pază trimit echipe de agenţi alături de ofiţeri de poliţie pentru a înconjura bancomatele.
 
Chiar dacă retragerile de numerar au fost blocate sau limitate în ultimele două săptămâni, mulţi au reuşit să-şi scoată banii din bănci folosindu-se de o excepţie acordată organizaţiilor caritabile.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: