Cine este George Soros, miliardarul care agită spiritele în Europa de Est

Cine este George Soros, miliardarul care agită spiritele în Europa de Est

George Soros FOTO Guliver / Getty Images

Considerat un acrobat al finanţelor, George Soros, în vârstă de 86 de ani, este unul dintre cei mai cunoscuţi investitori la nivel mondial, având o avere de circa 25 de miliarde de dolari, potrivit estimărilor revistei „Forbes“.

Ştiri pe aceeaşi temă

Începând din 1979 se implică în acţiuni filantropice. A înfiinţat reţeaua Fundaţia pentru o Societate Deschisă, promovează drepturile omului şi îşi exprimă în mod frecvent opinia privind chestiuni de natură economică sau politică. De numele său se leagă însă multe controverse, în special legate de obiectivele pe care le-ar urmări prin alocarea de fonduri.

Supranumit „omul care a spart banca Angliei“ pentru că, în 1992, a câştigat într-o singură zi un miliard de dolari pariind împotriva lirei sterline, miliardarul a vorbit recent despre el însuşi într-un articol publicat pe platforma Project Syndicate, pe care publică în mod frecvent editoriale.

„Sunt un evreu maghiar, de 86 de ani, care a devenit cetăţean american la sfârşitul Celui De-Al Doilea Război Mondial. Am învaţat devreme cât de important este ce fel de regim politic câştigă. Experienţa care m-a format a fost cea de sub Ungaria ocupată de către Germania lui Hitler în 1944. Probabil aş fi murit dacă tatăl meu nu înţelegea gravitatea situaţiei. A aranjat identităţi false pentru familia lui şi multi alţi evrei. Cu ajutorul lui, mulţi au supravieţuit“, a scris miliaradrul George Soros, care, la naştere, purta numele György Schwartz.

Sub influenţa lui Karl Popper

„În 1947, am fugit din Ungaria, aflată sub regim comunist, în Anglia. Ca student la London School of Economics, am fost influenţat de filosoful Karl Popper şi mi-am dezvoltat propria filosofie, bazată pe stâlpii gemeni ai failibilităţii şi reflexivităţii. Am distins între două tipuri de regim politic: acelea în care oamenii îşi aleg lideri care ar urma să respecte interesele electoratului şi altele în care liderii încearcă să manipuleze pentru a-şi urmări propriile interese. Sub influenţa lui Popper, am numit primul tip de societate «deschisă», iar pe al doilea «închis㻓, a explicat miliardarul, recunoscând, totuşi, că este o clasificare simplistă.

„Am devenit un puternic susţinător al primei şi un opozant al celei de-a doua“, a continuat Soros, precizând că „momentul actual al istoriei“ este unul „dureros“. Asta pentru că „societăţile deschise sunt în criză, iar diverse forme de societăţi închise - de la dictaturi fasciste la state de tip mafiot - sunt pe val“.

De altfel, George Soros a afirmat adesea că a fost profund influenţat de cartea „Societatea deschisă şi duşmanii săi“ scrisă de filosoful austriac Karl Popper, ai cărui părinţi aveau origini evreieşti şi care a trăit în perioada 1902-1994.

În această carte, publicată în 1945, Popper a definit societatea deschisă drept una în care „indivizii se confruntă cu decizii personale“ şi în care „deciziile politice pot fi luate în mod raţional, în urma unor discuţii argumentate“.

Printre principiile identificate de Popper ca fiind la baza unei societăţi deschise se numără umanitarismul, egalitarismul şi libertatea politică. Totodată, potrivit filosofului, care a fost un opozant al totalitarismului, cel mai bun regim politic este democraţia, întrucât permite schimbarea conducătorilor care nu sunt buni într-un mod nonviolent - prin vot.

Peste 13 miliarde de dolari în 33 de ani

Iar ambiţia lui George Soros este ca formele autoritare de guvernământ să fie înlocuite de societăţi deschise, după cum se arată pe site-ul Open Society Fundations (OSF, Fundaţia pentru o Societate Deschisă, o reţea care derulează în prezent proiecte în peste 100 de ţări).

Miliardarul a devenit filantrop în 1979, atunci când a considerat că are suficienţi bani pentru a se putea implica şi în astfel de acţiuni. A început prin a acorda burse studenţilor de culoare din Africa de Sud, sub apartheid. În anii ’80, menţionează sursa anterior citată, a ajutat schimbul deschis de idei în blocul comunist din Est prin furnizarea unor fotocopiatoare cu care se reproducă texte interzise. După căderea Zidului Berlinului, a creat, la Budepesta, în 1991, Universitatea Centrală Europeană (Central European University) ca un spaţiu destinat gândirii critice. După sfârşitul Războiului Rece, acţiunile sale filantropice au vizat şi SUA, Africa şi Asia.

În decurs de 33 de ani, OSF a cheltuit, potrivit datelor prezentate pe site-ul său, peste 13 miliarde de dolari, dintre care 1,6 miliarde au fost pentru dezvoltarea democratică din ţările din Europa de Est şi fosta Uniune Sovietică. 215 milioane de dolari au fost alocate luptei împotriva discriminării comunităţilor de romi din Europa, 737 de milioane pentru chestiuni ce ţin de sănătatea publică, 2,8 miliarde pentru apărarea drepturilor omului, 2,1 miliarde pentru proiecte educaţionale şi 1,5 miliarde pentru promovarea unor reforme în SUA în domenii precum educaţia, imigraţia, egalitatea de drepturi şi guvernarea democratică.

Pentru anul 2017, bugetul OSF este de 940,7 milioane de dolari pentru şapte regiuni.

Un personaj controversat în Europa de Est

Cu toate că a alocat fonduri importante pentru Europa de Est, George Soros nu este tocmai popular în această regiune. Unele voci îl consideră chiar inamicul public numărul unu. Până şi declanşarea crizei refugiaţilor a fost pusă pe seama lui, aminteşte „Der Spiegel“.

Grupurile finanţate de Soros au fost acuzate în ultima vreme de organizarea protestelor antiguvernamentale din Polonia sau din Ungaria. De asemenea, notează BBC, acestea sunt acuzate că folosesc campaniile anticorupţie din România, Slovacia, Cehia şi Ungaria pentru a-i submina pe oficialii aleşi.

De departe, cel mai vehement critic al miliardarului şi al fundaţiilor sale a fost premierul Ungariei, Viktor Orban, care în perioada 1989-1990 a studiat la Oxford graţie unei burse Soros.

Război deschis în Ungaria

Orban, care se împotriveşte din răsputeri politicii uşilor deschise faţă de refugiaţi, politică promovată de cancelarul federal german, Angela Merkel, l-a acuzat pe miliardar că se amestecă în politica internă a Ungariei.

„Organizaţii internaţionale încearcă să intervină în politicile Ungariei, în secret şi cu bani din străinătate“, a spus Orban pe data de 10 februarie în discursul său despre starea naţiunii, axat pe tema migraţiei. El a susţinut că în spatele acestor organizaţii se află George Soroş, care ar urmări, printre altele, ca „sute de mii de refugiaţi să intre“ în Ungaria.

Declaraţiile sale au venit după ce, cu o lună înainte, un vicepreşedinte al partidului de guvenământ din Ungaria - Fidesz -, Szilard Nemeth, a spus într-o conferinţă de presă că Soros „dirijează marele capital global şi corectitudinea politică spre Ungaria“ şi că ONG-urile pe care le-a finanţat el s-au amestecat în politică.

„Aceste organizaţii trebuie împinse înapoi cu toate instrumentele disponibile. Şi cred că trebuie alungate, iar acum, odată cu alegerea noului preşedinte (al SUA, Donald Trump, n.red.), condiţiile internaţionale sunt potrivite pentru acest lucru“, a afirmat Nemeth.

De cealaltă parte, preşedintele fundaţiei, Cristopher Stone, a declarat că „Fundaţia pentru o Societate Deschisă“ a miliardarului George Soros va continua să lucreze cu şi să finanţeze ONG-urile din Ungaria în pofida poziţiei guvernului.

Acuzaţii de presiuni politice în Macedonia

O situaţie similară se înregistrează în Macedonia. Ministrul de Externe de la Skopje, Nikola Poposki, a declarat într-un interviu acordat publicaţiei italiene „La Verita“ că ţara sa s-a confruntat cu o puternică presiune politică, venită în special din partea Fundaţiei pentru o Societate Deschisă, finanţată de George Soros.

„Aproximativ 90% din fondurile primite de organizaţiile non-guvernamentale din Macedonia vin de la una şi aceeaşi sursă. Multe dintre aceste organizaţii beneficiare sunt implicate aproape exclusiv în politică, lucru pe care ar trebui să îl facă numai partidele. Însă aici avem ONG-uri care acţionează în politică sub acoperirea de organizaţii umanitare“, a afirmat şeful diplomaţiei macedonene.

De altfel, 22 de organizaţii non-guvernamentale sunt anchetate de către Biroul de Investigaţii Financiare din Macedonia, a anunţat în ianuarie Petre Shilegov, purtătorul de cuvânt al formaţiunii de opoziţie Uniunea Social-Democrată, citat de portalul macedonia.eu.

Probleme şi în Serbia, Cehia şi Slovacia

În luna august a anului 2016, scrie site-ul de investigaţii jurnalistice balkaninsight.com, tabloidul proguvernamental sârb „Informer“ a publicat o listă de cinci pagini cu organizaţii neguvernamentale finanţate de Fundaţia pentru o Societate Deschisă în perioada 2011-2014 cu un titlu pe prima pagină în care se afirma că „Soros a plătit 391.940.146 de dinari (3,2 milioane de euro) pentru haosul din Serbia“. Nu a fost singurul atac de acest gen. La acea vreme, preşedintele Asociaţiei Jurnaliştilor Sârbi, Vukasin Obradovic, declara ca Radio Free Europe (Radio Europa Liberă) că „scopul constă în suprimarea vocii publicului care este critică la adresa regimului“, mai notează balkaninsight.com.

La rândul său, preşedintele Cehiei, Milos Zeman, a vorbit, în trecut, despre necesitatea intrării ţării sale în zona euro pentru a se proteja de speculatori ca George Soros, iar premierul slovac, Robert Fico, a reacţionat în faţa criticilor organizaţiilor neguvernamentale spunând că acestea din urmă sunt finanţate de Soros, se arată într-un articol publicat pe site-ul săptămânalului german „Der Spiegel“ în luna februarie a anului trecut.

Acuzaţii şi în România

În ultima perioadă şi în România numele lui George Soros a fost invocat din ce în ce mai des. S-a spus că ar fi fost implicat în protestele care au avut loc în ultimele săptămâni, alocând fonduri pentru acestea, manifestaţii care au culminat cu abrogarea OUG 13 şi demisia ministrului Justiţiei.

Referirile la miliardar au fost prezente şi în timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare care au avut loc în luna decembrie a anului trecut. La un moment dat, de pildă, pe internet a apărut o informaţie potrivit căreia fostul premier Dacian Cioloş este fiul miliardarului George Soros, informaţie care s-a propagat rapid în mediul online şi care a fost catalogată de fostul prim-ministru, într-un interviu acordat Digi FM, drept „o glumă care miroase a prostie crasă“.

La sfârşitul lunii ianuarie, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat într-o emisiune la Antena 3 că trebuie să se facă o analiză a tuturor organizaţiilor neguvernamentale declarate de utilitate publică, o verificare riguroasă a modului cum au fost cheltuiţi banii publici. El s-a referit şi la George Soros.

„Eu am ceva cu domnul Soros. Acest om şi fundaţiile şi structurile pe care le-a înfiinţat de ani de zile în România cred că, din anii ’90, a finanţat răul în România, a finanţat acţiuni care niciuna nu a făcut bine în România“, a spus Liviu Dragnea la emisiunea „Sinteza Zilei“.

Miliardarul George Soros a venit pentru prima dată în România în 1990, an în care a înfiinţat Asociaţia Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă în România.

„Am venit aici după înlăturarea lui Ceauşescu, în ianuarie 1990. Cred că am sosit cu primul avion civil care a aterizat la Bucureşti, încă mai erau soldaţi aliniaţi pe drumul spre oraş. Îmi amintesc că era zăpadă. România se afla încă în stare de criză, dar Revoluţia era terminată“, a afirmat Soros la sfârşitul anului 2005 într-un interviu pe care i l-a acordat lui Robert Turcescu, la acea vreme realizator al emisiunii 100% de la Realitatea TV.

Miliardarul a afirmat atunci că nu a avut niciun fel de implicare în înlăturarea regimului comunist de la Bucureşti. Iar despre persoanele care au beneficiat de sprijinul fundaţiei, printre care Monica Macovei şi Renate Weber, a spus că „nu sunt agenţii mei“, respingând ideea că acordarea unei burse Soros atrage după sine aderarea la o anumită ideologie. De altfel, Soros a invocat cazul lui Viktor Orban, care, în ciuda faptului că a primit o bursă de la fundaţie, a ajuns, în timp, să nu fie tocmai prietenos cu reprezentanţii acesteia. O atitudine pe care însă, spunea Soros, nu i-o reproşa.

În anul 2014, după aproape 25 de ani de activitate, organizaţia înfiinţată de George Soros în România „devine independentă de reţeaua Open Society Foundations şi începe o nouă etapă sub numele Fundaţia pentru o societate deschisă“, după cum menţionează aceasta pe site-ul său (fundatia.ro).

Controversatul caz Roşia Montană

Numele magnatului a fost vehiculat şi în 2013 în cazul protestelor legate de proiectul „Roşia Montană“. Acest proiect a ajuns să scoată în stradă oameni în principalele oraşe ale ţării, inclusiv în Capitală, după ce în urmă cu mai bine de un deceniu divizase populaţia din cea mai veche localitate mineră din România.

Compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) intenţiona să dezvolte la Roşia Montană cea mai modernă mină din România, propunându-şi să extragă aproximativ 300 de tone de aur şi 1.400 tone de argint, echivalentul a 20.000 de lingouri. Însă tehnicile care urmau să fie folosite, printre care utilizarea de cianuri, au stârnit revolta multora. Susţinătorii insistau, în acest timp, asupra beneficiilor economice.

Protestele săptămânale faţă de proiect au început la 1 septembrie 2013, când 300 de oameni au ieşit în stradă la Roşia Montană şi la Alba Iulia, ca urmare a aprobării în şedinţă de guvern a proiectului de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană, care, potrivit procedurii, ar fi trebuit adoptat de către Parlament, a notat agerpres.ro.

În joc intraseră, desigur, asociaţii şi organizaţii pro sau contra investiţiei propuse de RMGC. Acţiunile de protest s-au desfăşurat în cadrul campaniei „Salvaţi Roşia Montană“, sub genericul „România iese în stradă pentru Roşia Montană: Distrugerea Roşiei Montane - NU în numele meu!“.

Astfel de proteste au avut loc în lunile următoare, inclusiv în decembrie, aproape săptămânal, ele desfăşurându-se cu deosebire la Alba Iulia, Abrud şi Cîmpeni, dar şi în localităţi rurale din Munţii Apuseni.

Manifestaţii au avut avut loc şi la Bucureşti. Pe data de 21 decembrie 2013, de pildă, aproximativ 1.000 de persoane s-au adunat în Piaţa Universităţii pentru a protesta faţă de exploatarea minieră de la Roşia Montană, dar şi faţă de explorarea gazelor de şist, un subiect care încinsese spiritele în judeţul Vaslui, unde compania Chevron intenţiona să înceapă lucrările pentru explorarea gazelor de şist în România.

Şi în timp ce taberele pro şi contra acestor proiecte începeau să se contureze, numele lui Soros era tot mai des pronunţat.

„Adevărul“ a relatat la începutul lunii septembrie a anului 2013 că vicepreşedintele de la acea vreme al Consiliului Judeţean Alba, Florin Roman (PNL), a declarat că în perioada în care a lucrat ca jurnalist a publicat facturi care dovedeau implicarea Fundaţiei Soros în finanţarea Asociaţiei Alburnus Maior, care era împotriva proiectului Gold Corporation.

„Cred în conştiinţa civică a celor care protestează din dragoste pentru natură. Oare unde erau activiştii de la Roşia Montană când la Alba Iulia era ras Parcul Custozza sau la Sebeş se lupta împotriva formaldehidei? Când eram jurnalist, am publicat documente oficiale (facturi) în care dovedeam implicarea Fundaţiei Soros, pe relaţia Ungaria-Miercurea Ciuc-Roşia Montană, în finanţarea Alburnus Maior. Şi am făcut publice aceste dovezi. În aceşti oameni nu voi crede niciodată. Cu cât fac tămbălău mai mare, cu atât finanţarea continuă“, a afirmat Roman, care a fost jurnalist până în 2005.

S-a vorbit chiar şi despre un război personal care s-ar fi purtat între acţionarul majoritar al companiei Gabriel Resources Beny Steinmetz şi George Soros, cel din urmă fiind acuzat că finanţează multe dintre organizaţiile nonguvernamentale care protestează faţă de proiectul RMGC doar pentru a se răzbuna pe Steinmetz, un subiect tratat pe larg de cotidianul „Adevărul“ la momentul respectiv.

Despre acest scandal a vorbit atunci şi preşedintele României de la acea vreme, Traian Băsescu.

„Acuzaţia conform căreia Soros e în spatele ONG-urilor nu e adevărată. Soros a abandonat demult Roşia Montană. Soros nu trimite oamenii în stradă“, a declarat acesta la emisiunea „După 20 de ani“, de la Pro TV.

Şi cei implicaţi în proteste au vorbit despre o teorie a conspiraţiei, respingând afirmaţiile potrivit cărora ar fi plătiţi de miliardar.

Caszul Roşia Montană este departe de a se fi încheiat. Procesul dintre Gabriel Resources vs. Statul Român este ”vedeta” litigiilor aflate în dispută la International Centre for Settlement of Investment Disputes – ICSID, din punct de vedere al mizei financiare. Iniţiatorul proiectului minier privat de la Roşia Montană cere până la 4 miliarde de dolari despăgubiri şi este susţinut în acest demers de un fond ”de acoperire” de pe Wall Street. Pe 21 iulie 2015, Gabriel Resources anunţa că a reclamat statul român la ICSID, acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor semnate de autorităţile de la Bucureşti cu Canada şi Marea Britanie. Reclamaţia a fost făcută după ce, în ianuarie 2015, compania a emis o notificare de litigiu preşedintelui, premierului şi Guvernului României, invitând autorităţile române să discute găsirea unei soluţii amiabile, la care nu a primit nici un răspuns. Paradoxal dar poate nu întâmplător, publicul din România nu ştie mai nimic despre acest proces, care a fost secretizat. Potrivit tratatelor bilaterale între România, Marea Britanie şi Canada (unde sunt înregistrate filialele ”Gabriel”), în baza cărora se desfăşoară disputa juridică amintită, companiile britanice şi canadiene au dreptul să dea România în judecată dacă consideră că acţiunile statului le aduc prejudicii. Tratatul cu Canada presupune transparenţă. În cazul unui proces, cum este acesta, publicul are dreptul să aibă acces la audieri şi la documentele juridice, cu excepţia cazurilor în care sunt discutate informaţii confidenţiale sau secrete de stat. Această regulă poate fi ignorată, dacă părţile din proces au ajuns la un acord prin care doresc restricţionarea accesului, iar curtea de arbitraj a Băncii Mondiale acceptă regulile stabilite de părţile implicate.

Potrivit unui raport internaţional, făcut public în 13 februarie 2017 de Corporate Europe Observatory, o organizaţie cu sediul în Bruxelles, ”Gabriel Resources” şi guvernul român ţin departe de ochii publicului datele acestui proces, iar documentele esenţiale rămân secrete. ”Ambele părţi au eşuat în a derula acest arbitraj într-o manieră transparentă. Această lipsă de transparenţă este incompatibilă cu obligaţiile României de a asigura cetăţenilor ei dreptul de acces la informaţie” spune Marcos Orellana de la Centrul pentru Drept Internaţional de Mediu, avocat care acordă asistenţă celor de la Alburnus Maior şi care, de altfel, a participat la prima audiere de la Washington, în calitate de observator (la sfârşitul anului trecut). Acesta a constatat că ”audierea nu a fost transmisă online, ci prin televiziune cu circuit închis, numai pentru cei care se aflau în clădirea tribunalului, fără acces la prezentările powerpoint făcute de părţi”. Raportul amintit este intitulat ”Goana după aur se mută în tribunalele de investiţii” şi a fost co-editat de Mining Watch România, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu şi Alburnus Maior. Documentul aduce o informaţie inedită şi surprinzătoare legată de faptul că un fond de pe Wall Street pariază împotriva statului român şi susţine financiar compania ”Gabriel Resources” în acest proces, urmând să primească o felie serioasă din eventualul câştig. Este vorba despre ”Tenor Capital Management” care plăteşte avocaţii companiei, în schimbul unui procent din câştig. Fondul este specializat în asemenea operaţiuni. Spre exemplu, în 2016, în cazul Crystallex vs. Venezuela, ”Tenor Capital Management” a obţinut 1,4 miliarde de dolari, în urma celor 36 de milioane de dolari ”investite” în caz.
 

Împotriva intereselor României şi ale SUA?

Un alt moment controversat, în care a fost implicat numele miliardarului George Soros, a fost cel legat de exploatarea gazelor de şist din judeţul Vaslui. Localitatea Pungeşti a devenit pentru câteva luni centru unui scandal între Autorităţile statului român şi compania americană Chevrom, pe de-o parte şi mai multe ONG-uri de mediu, pe de altă parte, multe dintre ele primind finanţare pentru diferite proiecte de la fundaţiile controlate de Geroge Soros. Sute de oameni, membrii ai unor ONG-uri şi locuitori din satele limitrofe zonei de exploatare concesionate de Chevrom au protestat, uneori violent, împotriva prezenţei companiei americane. La începutul lunii iulie 2014, oficialii companiei Chevron au anunţat încheierea activităţilor de explorare a gazelor de şist la Siliştea Pungeşti, după două luni de explorare, timp în care specialiştii au forat la adâncimi de aproximativ 3.000 de metri. Comunicatul preciza că „activităţile de foraj de explorare au fost finalizate la sonda sa din apropierea satului Siliştea, judeţul Vaslui. Activităţile de foraj au fost demarate la începutul lunii mai 2014, după efectuarea tuturor verificărilor de siguranţă şi performanţă, şi au fost finalizate fără incidente. În prezent, Chevron analizează informaţiile obţinute atât pe parcursul operaţiunilor de foraj. cât şi în urma investigaţiilor geofizice de sondă, pentru a înţelege potenţialul de resurse de gaze naturale din argilite”. Lucrările de explorare a gazelor de şist în extravilanul localităţii vasluiene Siliştea, comuna Pungeşti, au demarat la începutul lunii mai 2014, fiind primul loc din România unde compania petrolieră a început prospecţiunile pentru identificarea unor posibile zăcăminte neconvenţionale. Activităţile de foraj, realizate de firma Dafora Mediaş, au început la cinci luni de la demararea lucrărilor de amenajare a platformei pe care a fost amplasată sonda de foraj cu care vor fi scoase la suprafaţă probe de roci ce, ulterior, vor fi analizate în laborator. Surse neoficiale spuneau la acea dată că evaluarea probelor a început, iar primele date indică faptul că la Pungeşti nu există un potenţial zăcământ de gaze de şist.

Totuşi, multe informaţii despre dedesubturile scandalului de la Pungeşti continua să rămână ascunse publicului. Unul dintre scenariile vehiculate este cel al unei „înţelegeri“ între Soros şi Gazprom pentru blocarea extinderii afacerilor Chevorm în Europa de Est, compania americană obţinând autorizatiile necesare pentru mai multe zone de exploatare a gazelor de şist în România şi Polonia, fapt ce ar fi afectat afacerile din zonă ale Gazprom. Interesant este că gigantul rusesc, prin subsidiara sârbească NIS, a primit, la începutul lui 2013, licenta de explorare şi exploatare de gaze naturale pe unul dintre cele patru perimetre pe care le are în concesiune în vestul ţării, în judeţele Timiş şi Bihor, explorări pe are le-a demarat în 2015. Reprezentanţii companiei NIS au declarat în repetate rânduri pentru a linişti comunităţile locale din perimetrele concesionate, că prospecţiunile efectuate şi viitoarele explorări vizează numai zăcăminte convenţionale de hidrocarburi, nu gaze de şist, dar, în aprilie 2015, conform HotNews.ro, NIS Petroleum deţinea deja două licenţe de explorare-exploatare a gazelor de şist în perimetrele Derna şi Baile Felix, judeţul Bihor.
 

25 de miloane de dolari pentru Hillary Clinton

Numele lui George Soros nu a fost străin nici de alegerile prezidenţiale din Statele Unite din 2016, în care a susţinut-o pe democrata Hillary Clinton. Potrivit unor date prezentate de Politico.com în luna iulie a anului trecut, Soros a donat peste 25 de milioane de dolari pentru campania democratei.

Totodată, investitorul l-a criticat vehement pe Donald Trump, iar după victoria republicanului la alegerile prezidenţiale din SUA a pierdut aproape un miliard de dolari ca urmare a creşterilor puternice înregistrate de pieţele de capital, potrivit „The Wall Street Journal“, preluat de Bloomberg.

La rândul său, Soros a fost criticat dur de noul preşedinte american, Donald Trump. „Face parte dintr-o structură globală de putere responsabilă de o serie de decizii economice prin care a fost jefuită clasa noastră muncitoare, iar bogăţiile ţării au fost devalizate şi canalizate către buzunarele câtorva mari corporaţii şi entităţi politice“, a spus Trump.

Miliardarul şi-a menţinut atitudinea ostilă faţă de actualul şef al Casei Albe, catalogându-l drept un „ucenic-dictator“, care va eşua în mandatul său, va submina influenţa Washingtonului în lume şi va genera un război comercial, a relatat AFP.

George Soros a ajuns recent şi în atenţia unor congresmeni americani. Postul conservator Fox News a relatat pe data de 17 februarie că mai mulţi aleşi republicani au cerut explicaţii după ce au primit informaţii potrivit cărora fonduri de la USAID (Agenţia americană pentru Dezvoltare Internaţională) ar fi fost direcţionaţi către fundaţia lui Soros, Open Society Fundations (OSF), filiala din Macedonia.

Grupul de congresmeni a întocmit un dosar de 40 de pagini în care se afirmă că bani ai USAID ar fi folosiţi pentru a finanţa activişti şi grupuri de media de stânga din Macedonia, condusă de conservatorii pro-americani, ca un mijloc de a influenţa politica ţării, a relatat Fox News, adăugând că OSF nu a dat curs solicitării de a comenta acest subiect.

Interzis în Rusia

Organizaţiile miliardarului George Soros au fost prezente şi în Federaţia Rusă, însă pe data de 30 noiembrie 2015 Moscova a interzis activitatea Fundaţiei pentru o Societate Deschisă şi a Institutului pentru o Societate Deschisă pe teritoriul rus, reţeaua fiind declarată „indeziderabilă“. Motivul? Parchetul general a susţinut că aceasta pune în pericol ordinea constituţională şi securitatea Rusiei.

În perioada care a urmat, Soros l-a atacat dur pe liderul de la Kremlin. În februarie 2016, George Soros publica un editorial în cotidianul britianic „The Guardian“ cu titlul „Putin este o ameninţare mai mare ca ISIS (Statul Islamic, organizaţie jihadistă, n. red.) pentru Europa“.

Soros l-a etichetat pe preşedintele rus drept un tactician talentat, care hrăneşte dezintegrarea Uniunii Europene inundând Europa cu refugiaţi sirieni. Iar atacurile miliardarului la adresa liderului de la Kremlin au continuat.

În luna octombrie a anului trecut, George Soros a declarat că Vladimir Putin se foloseşte de perioada de campanie pentru alegerile prezidenţiale din Statele Unite pentru a-şi pune în aplicare propria agendă în ceea ce priveşte conflictul din Siria.

Invocat şi în scandalul Panama Papers

Numele lui Soros a apărut la un moment dat şi în scandalul Panama Papers, cea mai mare scurgere de informaţii din istoria jurnalismului din punct de vedere al volumului de date - 11,5 milioane de documente - şi care a fost făcută publică de Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ).

Mai precis, pe data de 3 aprilie 2016, mai multe ziare de renume la nivel mondial au publicat concomitent online informaţii ce scoteau la iveală activitatea unui cabinet de avocaţi panamez care construise o infinitate de societăţi opace, susceptibile să faciliteze evaziunea fiscală şi spălarea de capitaluri la scară internaţională.

Dezvăluirile vizau politicieni, oameni din lumea fotbalului, dar şi persoane din anturajul lui Vladimir Putin. La scurt timp după izbucnirea scandalului, preşedintele firmei de consultanţă Eurasia Group, Ian Bremmer, atrăgea atenţia că ICIJ este finanţat parţial de miliardarul George Soros, a notat cnbc.com.

Iar fostul premier al Islandei Sigmundur Gunnlaugsson, care a demisionat după ce numele său a apărut în ancheta internaţională referitoare la averile pe care înalţi demnitari din diferite ţări le deţin în paradisuri fiscale, a sugerat că Soros este cel care se află în spatele acestor dezvăluiri, a scris icelandreview.com.

Despre miliardarul evreu născut în Ungaria s-au spus foarte multe. Mahathir bin Mohamed, care a fost premier al Malaeziei în perioada 1981-2003, a afirmat că Soros ar fi parţial responsabil pentru criza financiară care a zguduit în 1997 estul Asiei. Activistul politic Lyndon LaRouche, care şi-a încercat, în total, de opt ori norocul în cursa prezidenţială din SUA, a afirmat că Soros ar fi implicat în traficul de droguri. Iar site-urile de orientare naţionalistă publică în mod frecvent teorii ale conspiraţiei în care apare numele miliardarului, care ar dori o nouă ordine mondială şi chiar ar face jocuri pentru a decide rezultatul alegerilor din state-cheie ale lumii.

În acest timp, George Soros, care are cinci copii, s-ar pregăti, potrivit revistei germane „Focus“, să-i predea ştafeta fiului său Alexander, în vârstă de 31 de ani. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: