Cele mai probabile trei scenarii pentru o invazie rusă a Ucrainei

Trupe ruse

În ciuda sugestiilor contrare din partea Kremlinului, Ucraina rămâne înconjurată de trupe ruseşti, atât de-a lungul lungi sale graniţe cu Rusia, cât şi din Crimeea ocupată. Federaţia Rusă a desfăşurat forţe terestre, aeriene şi navale care oferă Kremlinului o serie de posibilităţi în cazul în care ar încerca să iniţieze acţiuni militare.

Nu pentru prima dată , forţele ruse par pregătite să conteste suveranitatea Ucrainei , iar Occidentul nu pare mai aproape de a şti ce să facă în privinţa asta fără a risca război între statele nucleare.

Rusia a pregătit terenul din 2014

Rusia a pregătit terenul pentru o acţiune militară împotriva Ucrainei din 2014, când a ocupat Crimeea şi, prin urmare, a câştigat un punct militar mai substanţial în sud. Între timp, războiul aflat în desfăşurare în regiunea Donbas din Ucraina a permis unităţilor de securitate şi informaţii ruse să continue să evalueze operaţiunile militare şi paramilitare ucrainene.

În primăvara anului 2021, Federaţia Rusă a intensificat acţiunile împotriva Ucrainei, oprindu-se înainte de războiul real. A lansat atacuri cibernetice şi campanii de dezinformare, a întrerupt aprovizionarea cu energie. Serviciul de Securitate ucrainean a identificat unităţi operaţionale şi adormite din Serviciul Federal de Securitate al Rusiei, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciilele de Informaţii militare şi Forţe Speciale care operează în interiorul graniţelor sale.

Dacă va avea loc o acţiune militară, există trei scenarii probabile pentru modul în care se va desfăşura.

Scenariul 1: decapitarea

Prima este abordarea decapitării. Forţele militare şi de securitate ruse ar încerca să îndepărteze actualele puteri guvernamentale şi de stat pentru a le înlocui cu persoane mai favorabile sub controlul Moscovei.

Poate în mod surprinzător, acest lucru ar presupune menţinerea unor oameni care lucrează deja în statul ucrainean. Există persoane care şi-au manifestat simpatii şi au lucrat cu Federaţia Rusă.

Acest scenariu ar implica probabil unităţi de securitate şi informaţii la sol în Ucraina, precum şi unităţi din exerciţiul militar care se desfăşoară în prezent în Belarus .

Cea mai mare îngrijorare pentru Rusia în acest scenariu ar fi modul în care armata şi poliţia ucraineană ar răspunde. De asemenea, poate exista o reacţie publică semnificativă împotriva unei schimbări de guvern condusă de la Moscova.

Scenariul 2: război în est

A doua posibilitate este abordarea războiului în estul separatist . Aici, forţele ruse ar încerca să întărească regiunile separatiste din Donbas cu arme, provizii şi informaţii. Aceste zone ar fi apoi folosite ca o trambulină pentru a ocupa mai mult teritoriu ucrainean pentru a acoperi mai pe deplin acele zone în care se află etnicii ruşi şi ucrainenii vorbitori de rusă.

O astfel de manevră ar putea duce trupele ruseşti până la râul Nipru, care împarte ţara între est şi vest. De asemenea, s-ar putea întinde pe coasta Mării Negre până la graniţa cu Moldova (unde se află o altă regiune separatistă întărită de Rusia).

O astfel de operaţiune ar fi susţinută de forţele militare staţionate în şi în jurul regiunii ruseşti Rostov-pe-Don, la estul Ucrainei, forţele de la sud staţionate în Crimeea şi probabil, de asemenea, batalioane ale armatei ruse motorizate  staţionate în Transnistria separatistă. în Republica Moldova.

Scenariul 3: invazie completă

Ultima posibilitate este invazie la scară largă. Toate acele forţe menţionate până acum, precum şi unităţile aeriene situate mai la nord ar căuta să învingă Ucraina militar. Ei ar folosi experienţa recentă în operaţiunile de luptă din Siria pentru a învinge orice insurgenţă populară împotriva forţelor ruse.

Această abordare ar fi devastatoare pentru poporul Ucrainei. Ar fi de aşteptat un număr mare de morţi în rândul forţele militare şi de poliţie ucrainene, precum şi în rândul populaţiilor locale adiacente bătăliilor.

Ar exista fluxuri majore de refugiaţi în vestul Ucrainei şi în statele limitrofe: Polonia, Ungaria, România şi Moldovei. O astfel de criză a refugiaţilor ar putea fi cea mai mare din Europa de la cel de-al doilea război mondial.

Aceste abordări nu se exclud reciproc. Ele ar putea avea loc chiar secvenţial dacă Kremlinul ar fi nemulţumit de schimbările pe care le găseşte în Ucraina sau în vest.

Indiferent de ceea ce face Rusia, alte ţări cu dispute nesoluţionate, cu teritorii separatiste, precum Moldova cu Transnistria şi Georgia cu Osetia de Sud şi Abhazia, vor urmări evenimentele nervoase.

O victorie a Rusiei în Ucraina ar putea alimenta acţiuni împotriva acestor ţări în viitor. Şi dacă Occidentul nu reuşeşte să răspundă ferm, chiar şi ţări precum Estonia şi Letonia s-ar putea confrunta cu ameninţări în viitor.

Ameninţarea militară a Rusiei împotriva Ucrainei a pus Occidentul într-o poziţie dificilă. Trebuie să decidă cum să trateze cu o Rusia beligerantă şi cât de mult ar trebui să extindă NATO, de exemplu, în Ucraina sau Georgia şi nu numai.

Aceste dificultăţi sunt amplificate de faptul că Statele Unite sunt mai preocupate de China, de Marea Chinei de Sud şi de statutul Taiwanului în aceste zile decât de soarta Europei de Est.

Mai mult, chiar viitorul NATO poate fi în joc dacă nu poate avea un răspuns credibil la criza ucraineană prin diplomaţie, asistenţă militară şi poate chiar răspuns militar. O astfel de pierdere a credibilităţii ar fi o victorie majoră pentru Rusia, care vede în NATO o ameninţare la adresa propriei sale securităţi naţionale şi a strategiei globale de recâştigare a puterii.

Cu alte cuvinte, semnificaţia situaţiei din Ucraina nu poate fi subestimată, scrie David J Galbreath , profesor de securitate internaţională, la Universitatea din Bath, în The Conversation.

Citeşte şi:

Putin, pe urmele lui Hitler. Invadarea Poloniei din 1939 versus invadarea Ucrainei din 2022