Cel mai puternic politician din Belgia, prins în războiul drogurilor din Antwerpen

Bart De Wever este criticat de extrema dreapta pentru problema drogurilor din Antwerpen FOTO AFP

Primarul oraşului Antwerpen, Bart de Wever, este sub asaltul extremei-drepte din cauza războiului împotriva drogurilor din oraşul care găzduieşte al doilea cel mai mare port din Europa.

Dolf Goossens, un locuitor din Antwerpen, în vârstă de 96 de ani, este prins într-un conflict legat de droguri, care vizează cel mai important oraş-port al Belgiei. Odată chiar a trebuit să îndepărteze un cocktail Molotov de pe capota maşinii sale cu bastonul, scrie Politico.

În luna septembrie a anului trecut, maşina sa a suferit daune cauzate de un exploziv, folosit cu intenţia de a-l intimida pe unul dintre vecinii săi, care era traficant de droguri, în districtul sărac Borgerhout din Antwerpen, unde el şi soţia sa locuiesc de peste 50 de ani. Şi acest lucru nu a fost foarte grav, în comparaţie cu un incident din 2016, când o grenadă care trebuia să ajungă la casa de lângă el a dus la incendierea maşinii sale.

„Nu ne speriem uşor. În afară de împuşcături şi grenade, strada noastră a fost relativ liniştită în ultimii doi ani”, a declarat sarcastic bărbatul pentru Politico. „Nu mai sunt copii care să asculte muzică tare sau să bea. Însă dacă una dintre aceste grenade ajunge în pivniţă data viitoare, toată casa ar putea să ardă”. 

În ultimii trei ani, au existat peste 60 de acte de violenţă legată de droguri în Antwerpen, cel mai important port al continentului în ceea ce priveşte accesul cocainei şi războiul teritorial a ajuns în topul agendei politice.

Problema drogurilor îl expune pe cel mai influent politician al Belgiei, Bart De Wever, primarul oraşului Antwerpen, în faţa extremei drepte, în lupta politică.

Însă, în mod ironic, partidul care a profitat de pe urma dificultăţilor lui De Wever în războiul drogurilor este formaţiunea naţionalistă de extremă-dreapta Vlaams Belang (Interesul Flamand). „De Wever a făcut din războiul împotriva drogurilor o parte centrală a programului său politic. Sunt destul de sigur că regretă acest lucru acum”, a spus Filip de Winter, reprezentantul din Antwerpen al Interesului Flamand.

Bandele de traficanţi de droguri aleg din ce în ce mai des Antwerpen în locul portului Rotterdam, pentru că în acesta din urmă verificările au devenit mai dure.  Aproape o treime din cocaina interceptată în porturile europene a fost în portul Antwerpen, potrivit ultimelor date ale Europol. Autoritatea vamală belgiană a anunţat, miercuri, că 2019 a fost un nou an record. Vameşii au interceptat 61 de tone de cocaină, de zece ori mai multă decât în ultimii cinci ani. Creşterea are mai puţin de-a face cu controalele mai stricte şi mai mult cu consumul în creştere din Europa, potrivit experţilor în narcotice.

Port de intrare

Securizarea portului Antwerpen este grea, având în vedere că acesta este unul dintre cele mai mari din lume, întinzându-se pe o suprafaţă de mărimea a 18.000 de terenuri de fotbal. Doar 1 la sută dintre containerele portului pe care autorităţile le consideră relevante în războiul împotriva drogurilor, precum cele din America Centrală, sunt verificate. De asemenea, Antwerpen este locul unde ajung cele mai mari cantităţi de fructe din ţări precum Columbia şi Guaemala. Având în vedere că fructele proaspete sunt foarte repede procesate în port, e greu pentru forţele de ordine să verifice foarte multe containere. Poliţia şi autorităţile vamale cred că cocaina interceptată reprezintă aproximativ 10 la sută din cantitatea totală.

Anul trecut „a fost un an excepţional pentru interceptarea cocainei”, a afirmat ministrul belgian al FInanţelor, Alexander De Croo. „Prin alegerea inovaţiei tehnologice şi folosirea inteligenţei artificiale, autorităţile vamale pot spori lupta împotriva traficului de droguri în următorii doi ani”, a adăugat el.

Consecinţe la nivel naţional

Consecinţele care decurg din acest război împotriva drogurilor ajung dincolo de Antwerpen.

Partidul Vlaams Belang îl atacă pe De Wever pentru faptul că nu le-a respectat rezultatele în alegerile naţionale. De Wever a format un guvern regional cu democraţii creştini şi cu liberalii, în loc de Vlaams Belang.

Până la un anumit punct, atacul lui Vlaams Velang asupra lui De Wever ţine şi de percepţine, Numărul infracţiunilor din Antwerpen a scăzut în mod constant. De când De Wever a ajuns la putere în 2012, numărul infracţiunilor a scăzut cu o treime (în special tâlhăriile). Şi după ce a fost primar pentru mai bine de şapte ani, De Wever cu siguranţă va fi tras la răspundere pentru ceea ce a făcut sau n-a făcut în timpul acestei perioade. Până la sfârşitul anului 2018, partidul său, Noua Alianţă Flamandă (N-VA), a fost responsabil pentru poliţia federală şi controalele vamale.

Imaginea oraşului Antwerpen dominat de bande de traficanţi de droguri se încadrează în retorica anti-imigranţi a formaţiunii Vlaams Belang. În special după ce grupuri criminale organizate marocane au devenit mai implicate în traficul şi distribuţia de cocaină în Europa, potrivit Europol.

Nu numai Vlaams Belang îl atacă pe De Wever. Partidul Verzilor l-a acuzat pe prima de faptul că „se ascunde” oricând populaţia oraşului îi cere să ia mai multe măsuri de siguranţă. „Abia dacă calcă prin aceste cartiere”, a spus Wouter Van Besien, liderul Verzilor din Antwerpen. „Noul său plan eşuează şi chiar a culminat într-un război cu poliţia. Atunci când îl luăm la întrebări în consiliul municipal, ştie doar să arate cu degetul la departamentul de justiţie şi la poliţia federală. Este ruşinos”.

În ciuda atacurilor, Vlaams Belang vrea să facă echipă cu De Wever – atât la nivel local, cât şi la nivel naţional. Extrema-dreaptă flamandă vrea să obţină puterea în 2024 – sau mai devreme, dacă negocierile actuale ale guvernului  vor duce la noi alegeri.