Care sunt principalele puncte ale acordului liderilor UE privind migraţia

Care sunt principalele puncte ale acordului liderilor UE privind migraţia

Întâlnirea liderilor Uniunii Europene Foto: EPA/EFE

Acordul la care au ajuns vineri dimineaţa liderii ţărilor UE pe tema migraţiei, după nouă ore de dezbateri, prevede „platforme de debarcare“ a migranţilor, „centre controlate“ şi o consolidare a frontierelor externe, relatează AFP.

Agenţia de presă franceză a prezentat pe site-ul său principalele puncte ale documentului.
 
„Platforme de debarcare“
 
Liderii celor 28 de state membre UE îndeamnă la „explorarea rapidă“ a „conceptului“ încă vag de „platforme regionale de debarcare“ a migranţilor salvaţi pe mare în largul Europei, în cooperare cu Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) şi Organizaţia Internaţională a Migraţiilor (OIM), în scopul descurajării traversării Mării Mediterane.
 
Până în prezent, nicio ţară terţă nu s-a oferit să găzduiască asemenea locuri de primire a unor migranţi salvaţi pe apele internaţionale, unde este important să se deosebească imigranţii ilegali de solicitanţii de azil ce pot fi primiţi în UE, „cu respectarea dreptului internaţional“.
 
„Centre controlate“
 
Imigranţii salvaţi în apele europene vor putea fi preluaţi în „centre controlate“, pe teritoriul UE, prevede textul, de unde vor putea să fie relocaţi în Uniunea Europeană în cazul în care sunt eligibili pentru azil sau, în caz contrar, trimişi în ţara lor de provenienţă.
 
Însă înfiinţarea unor asemenea centre, care ar fi finanţate din bani europeni, este lăsată la discreţia statelor membre „pe o vază la voluntară“, la fel ca şi relocarea solicitanţilor de azil găzduiţi acolo.
 
Italia, care a salutat această propunere, nu a precizat însă dacă va înfiinţa asemenea centre pe teritoriul său. 

Textul face referire la centre „controlate“ şi nu „închise“, cum propunea Franţa, fără ca sensul acestei nuanţe să fie clar.
 
„Mişcări secundare“
 
Compromisul include un paragraf vizând diminuarea deplasărilor migranţilor între ţări din cadrul UE.
 
Aşa-numitele mişcări secundare se află în centrul unor tensiuni între cancelarul federal german Angela Merkel şi liderul Uniunii Creştin-Sociale (CSU) din Germania, Horst Seehofer, care este şi ministru de Interne în cadrul guvernului de coaliţie de la Berlin, format din CDU, CSU şi SPD. Seehofer a ameninţat să întoarcă de la graniţele Geramniei migranţii înregistraţi în alte ţări, cerându-i lui Merkel să găsească o soluţie europeană până la finalul acestei săptămâni.
 
„Statele membre ar trebui să ia toate măsurile legislative şi administrative interne necesare în vederea contracarării unor asemenea mişcări şi să coopereze strâns între ele în acest sens“, se arată în document.
 
Frontiere externe
 
Acordul prevede creşterea resurselor Agenţiei europene pentru controlul graniţelor Frontex (fără să se furnizeze cifre), dar şi un mandat mai larg al acesteia.
 
El prevede, totodată, consolidarea susţinerii Pazei de Coastă libiene şi, ca un avertisment pentru organizaţiile neguvernamentale, îndeamnă „toate navele care operează pe Marea Mediterană“ să respecte legile aplicabile şi să nu obstrucţioneze operaţiunile Pazei de Coastă libiene. 
 
Într-o secţiune apreciată în mod deosebit de Malta şi Italia, cei 28 de lideri au căzut de acord să elibereze o a doua tranşă - în valoare de trei miliarde de euro - de fonduri destinate ajutorării refugiaţilor în Turcia şi să se alimenteze fondurile UE destinate Africii, în vederea încetinirii migraţiei spre Europa.
 
Regulamentul de la Dublin
 
„Este necesar să se ajungă la un consens cu privire la Regulametul de la Dublin, astfel încât acesta să fie reformat pe baza unui echilibru între responsabilitate şi solidaritate“, se arată în acord, care nu stabileşte însă un calendar în vederea realizării acestei reforme, notează News.ro.
 
Iniţial, se dorea ca la acest summit să se ajungă la un compromis pe această temă, însă divergenţele sunt încă prea puternice referitor la modificările ce trebuie aduse acestei legislaţii europene ce încredinţează responsabilitatea soluţionării unei cereri de azil ţării de intrare.
 
Comisia Europeană propune o derogare de la acest principiu - în perioadă de criză - şi o repartizare obligatorie a solicitanţilor de azil în UE din locul în care au sosit. Însă ţări ca Ungaria şi Polonia, susţinute de Austria, se opun.
 
Italia cere, la rândul ei, un sistem permanent de repartizare şi abandonarea pur şi simplu a principiului responsabilităţii ţării de sosire.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările