Călătoria Suediei şi Finlandei de la neutralitate la NATO. Ce se va schimba după aderare?

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO: Shutterstock
FOTO: Shutterstock

Suedia şi Finlanda se alătură NATO - o schimbare monumentală pentru două naţiuni cu o lungă istorie de neutralitate în timp de război şi de neparticipare la alianţe militare. În timpul summitului NATO de la Madrid, acestea au depăşit ceea ce va fi probabil ultimul obstacol - obiecţiile Turciei.

Rusia se opune cu fermitate aderării celor două state şi a folosit extinderea alianţei militare defensive a Occidentului ca pretext pentru războiul său din Ucraina, informează BBC 

Ambele ţări au deţinut statutul de neutralitate timp de ani de zile, dar de la invazia Rusiei în Ucraina, sprijinul pentru aderarea la NATO a crescut dramatic.

Pentru mulţi finlandezi, evenimentele din Ucraina aduc un sentiment de familiaritate. Sovieticii au invadat Finlanda la sfârşitul anului 1939. Timp de mai bine de trei luni, armata finlandeză a opus o rezistenţă acerbă, în ciuda faptului că era puternic depăşită numeric. Au evitat ocupaţia, dar au sfârşit prin a pierde 10% din teritoriul lor.

Suedia s-a simţit, de asemenea, în pericol în ultimii ani, fiind raportate mai multe încălcări ale spaţiului aerian de către avioane militare ruseşti.

În 2014, suedezii au fost uluiţi de informaţiile potrivit cărora un submarin rusesc se ascundea în apele de mică adâncime ale arhipelagului Stockholm.

Doi ani mai târziu, armata suedeză a revenit pe insula Gotland, mică, dar importantă din punct de vedere strategic, din Marea Baltică, după ce a abandonat-o timp de două decenii.

Ce se va schimba?

În unele privinţe, nu prea multe. Suedia şi Finlanda au devenit parteneri oficiali ai NATO în 1994 şi, de atunci, au devenit contribuitori majori ai alianţei. De la sfârşitul Războiului Rece, ele au participat la mai multe misiuni NATO.

Cele două ţări vor avea pentru prima dată garanţii de securitate din partea statelor nucleare, în conformitate cu articolul 5 al NATO, care consideră că un atac asupra unui stat membru reprezintă un atac asupra tuturor.

Istoricul Henrik Meinander a declarat că finlandezii erau pregătiţi mental pentru aderare, în urma unei succesiuni de paşi mărunţi către NATO de la căderea Uniunii Sovietice.

În 1992, Helsinki a cumpărat 64 de avioane de luptă americane. Trei ani mai târziu, a aderat la Uniunea Europeană, alături de Suedia, iar de atunci fiecare guvern finlandez a revizuit aşa-numita opţiune NATO. 

Suedia a luat o cale diferită în anii 1990, reducând dimensiunea armatei sale şi schimbând priorităţile de la apărarea teritorială la misiuni de menţinere a păcii în întreaga lume. Dar totul s-a schimbat în 2014, când Rusia a confiscat şi anexat Crimeea de la Ucraina. Conscripţia a revenit, iar cheltuielile pentru apărare au fost majorate. În 2018, fiecare gospodărie a primit broşuri ale armatei intitulate „dacă vine criza sau războiul” - pentru prima dată din 1991.

Finlanda a atins deja ţinta convenită de NATO privind cheltuielile de apărare de 2% din PIB, iar Suedia a elaborat planuri în acest sens.

Cu toate acestea, preşedintele rus Vladimir Putin consideră că extinderea NATO este o ameninţare directă la adresa securităţii ţării sale, astfel că aderarea Suediei şi Finlandei la alianţă va fi percepută ca o provocare.

Vor deveni Suedia şi Finlanda mai sigure după ce vor adera la NATO?

Există o minoritate semnificativă, cel puţin în Suedia, care crede că nu va face acest lucru.

Deborah Solomon, de la Societatea Suedeză pentru Pace şi Arbitraj, a susţinut că acţiunile de descurajare nucleară ale NATO au crescut tensiunile şi au riscat o cursă a armelor cu Rusia. Acest lucru a complicat eforturile de pace, a spus ea, şi a făcut din Suedia un loc mai puţin sigur.

O altă temere este că, prin aderarea la alianţă, Suedia şi-ar pierde rolul de lider în eforturile globale de dezarmare nucleară. Mulţi dintre suedezii sceptici faţă de NATO se uită înapoi la perioada dintre anii '60 şi '80, când Suedia şi-a folosit neutralitatea pentru a se poziţiona ca mediator internaţional.

Neutralitatea Finlandei a fost foarte diferită. Aceasta a apărut ca o condiţie de pace impusă în 1948 de Uniunea Sovietică printr-un „acord de prietenie”. A fost văzută ca o modalitate pragmatică de supravieţuire şi de menţinere a independenţei ţării.

Dacă neutralitatea Suediei a fost o chestiune de identitate şi ideologie, în Finlanda a fost o chestiune de existenţă, a declarat Henrik Meinander. O parte din motivul pentru care Suedia îşi permitea chiar să aibă o dezbatere despre aderarea la NATO se datora faptului că folosea Finlanda şi ţările baltice ca „zonă tampon", a spus el.

Finlanda şi-a abandonat neutralitatea după prăbuşirea Uniunii Sovietice. Ea a privit spre Occident şi a căutat să se elibereze de sfera de influenţă sovietică.

Iro Sarkka a sugerat că aderarea la NATO a fost considerată un pas prea mare pentru Finlanda la începutul anilor 1990, după ce tocmai ieşise din neutralitate.

Dar vremurile şi percepţia riscurilor s-au schimbat. Acum, majoritatea finlandezilor spun că sunt pregătiţi.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite