ANALIZĂ Conflictul ruso-ucrainean, faza pe biserici

ANALIZĂ Conflictul ruso-ucrainean, faza pe biserici

Lavra Pecersk

Conflictul ruso-ucrainean a continuat să primească muniţie „religioasă“ în ultimele zile, după criza din Strâmtoarea Kerci când ruşii au sechestrat trei nave ucrainene şi au arestat 24 de marinari ucraineni.

Ştiri pe aceeaşi temă


Forţele de securitate au percheziţionat luni trei biserici ortodoxe afiliate Patriarhatului Moscovei, precum şi domiciliile preoţilor, în regiunea de centru-nord a Ucrainei, pe fondul conflictului politic, militar şi religios dintre Kiev şi Moscova, scrie AFP.

Poliţia şi agenţii serviciilor de securitate (SBU) au efectuat "percheziţii" în "opt locaţii", a declarat purtătorul de cuvânt al poliţiei regionale, Alla Vahcenko.

Aceste proceduri au fost efectuate în cadrul unei anchete judiciare privind "încălcarea egalităţii cetăţenilor" în funcţie de "convingerea religioasă", dar nicio persoană nu a fost arestată, potrivit sursei citate.

"Au primit ordinul de a confisca tot ce priveşte biserica noastră", a acuzat mitropolitul Visarion, din regiunea Jitomir. "A avut loc delicat, de manieră tolerantă", a adăugat acesta.


O parte dintre credincioşii ucraineni rămân însă fideli Bisericii ortodoxe afiliate Patriarhatului Moscovei, care acuză Kievul că face presiuni asupra clericilor şi credincioşilor pentru a-i determina să se alăture noii biserici.

Biserica Patriarhatului Moscovei dispune în Ucraina de cel mai mare număr de parohii, dar Patriarhatul Kievului numără cel mai mare număr de credincioşi, potrivit sondajelor.

Patriarhia Constantinopolului a acordat autocefalie Bisericii Ortodoxe Ucrainene, punând capăt la 332 de ani de tutelă religioasă rusă, iar  serviciile de securitate ale Ucrainei (SBU) au percheziţionat, vineri, reşedinţa stareţului unei mari mănăstiri ortodoxe din Kiev supusă Patriarhiei Moscovei. Vlădica Pavel, sau Pavlo, în ucraineană, stareţul Mânăstirii Pecersk sau Lavra Pecersk din Kiev, despre care oficialul SBU, Ihor Huskov, a spus că este suspect de „incitare la ură”, nu este un personaj oarecare. 
 
El este, de fapt, un înalt ierarh al Biserii Ortodoxe, având titlul de Mitropolit de Vişgorod şi Cernobîl şi un apropiat al patriarhului rus Kirill.  SBU îl anchetează în baza unui articol din Codul Penal referitor la „violarea egalităţii cetăţenilor indiferent de etnie, de convingeri religioase, şi incitare la ostilitate interconfesională”. Pavlo a declarat că aupra sa şi asupra altor episcope şi preoţi se fac presiuni. Mânăstirea Pecersk este una din cele mai faimoase din Ucraina, loc de turism şi pelernaj, în grotele ei labirintice păstrându-se resturile unor călugări mumificaţi. Lavra Pecersk, mânăstire de călugări, este , între altele, în prezent şi reşedinţa Mitropolitului Onufrie, liderul comunităţii ortodoxe din Ucraina rămasă loială Rusiei.
 
Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, Patriarhul Filaret, care conduce Biserica Ortodoxă a Ucrainei, devenită autocefală, declara recent despre liderii ruşi: „În prezent ştim că ei vor să creeze condiţiile, pentru a pretinde că îi protejează pe credincioşii ortodocşi. Ştiind aceasta, nu vrem să le dăm nici un motiv de amestec în afacerile noastre interne şi, în consecinţă, nu vor fi clădiri de biserici ocupate cu forţa”. Dar, tot înaltul ierarh atrăgea atenţia că „toată lumea ştie că Mânăstirea Pecersk din Kiev este un sanctuar, un loc sfânt ucrainean, ceea ce o face proprietate de stat. De aceea, ei pot invoca orice, dar legile spun ceva cu totul diferit de voinţa lor.”
 
 Mânăstirea a fost fondată în anul 1051, iar în 1996 a căpătat titlul de monument istoric-cultural de importanţă naţională, aflat şi pe lista monumentelor UNESCO, dar în 2010, Parlamentul a refuzat să adopte o rezoluţie specială cerând trecerea ei în patrimoniul exclusiv al statului ucrainean. Jurisdicţia asupra ei este împărţită între Muzeul Naţional de stat, Complexul istorico-cultural Pecersk şi Biserica Ortodoxă a Ucrainei. 
 
În ciuda primirii autocefaliei de către Biserica Ortodoxă Ucraineană, o parte din ucraineni rămân credincioşi Bisericii Ortodoxe Ucrainene subordonate  Moscovei, care este preocupată de soarta mănăstirilor  pe care le controlează. Biserica Ortodoxă Rusă a declarat în repetate rânduri că se teme de acţiuni în forţă sau în instanţă, pentru preluarea controlului asupra bisericilor şi mănăstirilor din Ucraina afiliate Moscovei, iar unii preoţi i-au chemat pe credincioşi să fie pregătiţi să-şi apere credinţa.  Mitropolitul Pavel este unul dintre cei care se opun unei Biserici Autocefale în Ucraina.
 
Conflictul inter-bisericesc s-a extins în Europa
 
Diferendul dintre Patriarhia Ortodoxă a Constantinopolului şi Biserica Ortodoxă Rusă privind înfiinţarea unei biserici naţionale ucrainene independente s-a extins în Europa. Sfântul Sinod al Constantinopolului a decis, zilele trecute, să dizolve arhiepiscopia pentru comunităţile ortodoxe ruse din Europa de Vest care s-a format după revoluţia bolşevică din 1917 pentru refugiaţii şi emigranţii ruşi şi să o integreze în eparhiile locale ale Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului. Decizia destul de neaştepta a creat perplexitate şi nervozitate în Rusia. 
 
Dizolvarea a fost realizată în timpul Sinodului patriarhiei ecumenice ţinut între 27 şi 29 noiembrie 2018 la Istanbul. Conform comunicatului din 28 noiembrie, semnat de mitropolitul Ioan de Charioupolis, administrator patriarhal, dizolvarea urmăreşte "să răspundă la exigenţele pastorale şi spirituale din timpul nostru, respectând legea canonică şi responsabilitatea care derivă din ea". Detaliile şi consecinţele acestei alegeri vor fi discutate la următoarea reuniune ale Sinodului.
 
Arhiepiscopul Jean Renneteau a fost complet surprins de decizia pe care a dat-o personal Patriarhul Ecumenic Bartolomeu. El nu a fost consultat înainte, dar s-a confruntat cu această idee în timpul unei vizite de lucru la Istanbul. Arhieparhia a anunţat pe site-ul său că pe 15 decembrie este planificată o "Adunare pastorală" pentru a informa preoţii şi credincioşii despre situaţie.
 
Arhiepiscopia Bisericilor Ortodoxe Ruse din Europa Occidentală cu sediul la Paris cuprinde în prezent 65 de parohii, două mănăstiri şi şapte comunităţi monahale, aproximativ 100 de preoţi şi 30 de diaconi.
 
Preoţii şi credincioşii care aparţin acestui grup vor trebui să facă acum o alegere între întoarcerea la jurisdicţia Moscovei, sau să rămână în subordinea Constantinopolul. De fapt decizia împiedică "trecerile" formale de la o jurisdicţie la alta, ceea ce deja începea să se realizeze în aceste săptămâni, datorită nemulţumirii reciproce ale celor care sunt de o parte sau de cealaltă. De exemplu, zilele trecute, comunitatea rusă din Firenze a decis să se unească cu Moscova şi să se despartă de Constantinopol. Oscilări asemănătoare au loc în diferite comunităţi. 
 
De altfel, aceste treceri nu sunt o noutate: aveau loc şi în timpurile Uniunii Sovietice, în funcţie de poziţiile favorabile sau contrare ale ruşilor din străinătate faţă de regim. Astăzi alternativa nu mai este între roşi şi albi, ci între patrioţi şi ecumenici. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările