De ce tolerează China protestele din Hong Kong. Provincia semiautonomă este „puşculiţa“ elitei comuniste

De ce tolerează China protestele din Hong Kong. Provincia semiautonomă este „puşculiţa“ elitei comuniste

Protestatari din Hong Kong agitând seteagul Marii Britanii

Numeroase interese economice avute de „prinţi şi prinţese roşii“ în Hong Kong complică riposta Beijing-ului la adresa manifestanţilor. La finele lui iulie, ministrul chinez al Apărării a calificat «intolerabile» protestele de la Hong Kong şi semnala că trupele sale sunt pregătite să intervină dacă guvernul local o va cere. Dar o eventuală intervenţie este calculată şi în funcţie de aceste averi ascunse de elita chineză.

Încă dinainte ca Hong Kong să fie retrocedat Chinei în 1997, teritoriul semi-autonom era cunoscut ca fiind locul în care elita chineză ascundea, şi chiar câştiga, o parte din banii săi.
 
Fiicele, fii, nepoţii ori verii înalţilor lideri ai Chinei erau angajaţi cu sutele în sucursalele din Hong Kong ale băncilor internaţionale: J.P. Morgan, Credit Suisse, Bank of America, Merrill Lynch şi multe altele. Locuri de muncă fictive dar care facilitau tranzacţiile.
 
Până în 2013, când, organismul federal american de reglementare şi de control al pieţelor financiare – U.S. Securities and Exchange Commission decide să ancheteze aceste practici dubioase.
 
După o procedură ce s-a întins pe mai mulţi ani, Credit Suisse a recunoscut că era implicată în astfel de operaţiuni şi a acceptat în 2018 să achite organismului american o amendă de 47 de milioane de dolari.
 
La rândul ei, J.P. Morgan angajase fictiv în Hong Kong mai bine de 200 de membri şi amici ai aristrocraţiei roşii, în cadrul unui program secret intitulat « băieţi şi fete ». Amenda s-a ridicat la 267 de milioane de dolari.
 
Dar, relatează Le Figaro, citat de RFI, aceasta nu este decât o parte a aisbergului căci dacă aceste bănci au fost prinse cu mâţa-n sac, multe altele nu sunt sesizate de radar.
 
«Elita politică chineză are măcar câte o proprietate în Hong Kong», explică sociologul francez Jean-Pierre Cabestan. Toţi membrii nomenclaturii comuniste şi familiile lor deţin câte un apartament sau mai multe ori societăţi fie în Hong Kong fie în paradisuri fiscale din Caraibe dar toate au ca punct de plecare Hong Kong.
 
Ancheta jurnalistică Panama Papers a arătat, în 2016, că anturajul a cel puţin opt membri, foşti ori actuali, din comitetul permanent al Partidului Comunist chinez deţine societăţi ecran în vreun paradis fiscal din Caraibe. Printre aceştia se află fiica fostului premier Li Peng şi cumnatul actualului preşedinte în exerciţiu Xi Jinping.
 
În 2012, o anchetă a Bloomberg a stabilit, pornind de la documente publice, că sora preşedintelui deţine o vilă în valoare de 25 de milioane de euro în Hong Kong precum şi active în diverse societăţi de tehnologie. În total, un patrimoniu de 291 de milioane de euro, investit în fosta colonie britanică.
 
Ancheta Bloomberg era publicată în momentul în care Xi Jinping obţinea cele mai înalte funcţii din stat. Preşedintele a ordonat imediat familiei să vândă bunurile, ceea ce s-a şi întamplat într-o oarecare măsură.
 
Xiao Jianhua, un miliardar din China continentală, care a servit ca bancher de lungă durată “prinţilor şi prinţeselor roşii”, povestea în 2014, jurnaliştilor de la New York Times că a cumpărat o parte din acţiunile familiei Xi.
 
«Am făcut-o pentru familie» declara el atunci, oarecum naiv. La începutul anului 2017 miliardarul era ridicat de la cel mai luxos hotel din Hong Kong, de către serviciile secrete chineze. Ultima dată când a fost văzut, bărbatul se afla într-un scaun cu rotile împins de mai mulţi oameni, în parcarea acestui hotel. Iar Le Figaro concluzionează: «ce fac prinţii roşii la Hong Kong trebuie să rămână la Hong Kong».
 
Sute de avocaţi au manifestat în tăcere în sprijinul mişcării prodemocraţie
 
Sute de avocaţi au manifestat în tăcere miercuri în Hong Kong în sprijinul protestatarilor prodemocraţie, ilustrând suportul de care încă se bucură mişcarea în acest teritoriu în ciuda avertismentelor dure ale Beijingului, relatează France Presse.
 
Îmbrăcaţi în negru, avocaţii au mărşăluit paşnic sub un soare arzător de la Curtea Supremă până la Ministerul Justiţiei. Acesta este al doilea marş organizat de la începutul lunii iunie de aceşti profesionişti care de obicei stau departe de manifestaţii.
 
Cu o zi înainte, Beijingul a adresat cel mai puternic avertisment manifestanţilor care sfidează de două luni regimul comunist. „Cei care se joacă cu focul vor pieri de foc”, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Biroului de afaceri pentru Hong Kong şi Macao al guvernului chinez, Yang Guang.
 
Locuitorii din Regiunea administrativă specială Hong Kong protestează în fiecare weekend din 9 iunie. La acea dată mobilizarea a început cu denunţarea unui proiect de lege – acum suspendat – care propunea legalizarea extrădărilor în China. De atunci, cererile s-au extins, manifestanţii denunţând declinul libertăţilor în fosta colonie britanică sau cerând reforme democratice.
 
Iniţial foarte paşnice, manifestaţiile au degenerat în ultima vreme tot mai mult în confruntări cu poliţia. Luni, poliţia din Hong Kong a folosit circa 800 de recipiente cu gaze lacrimogene şi 140 de gloanţe de cauciuc împotriva protestatarilor, după o grevă generală care a afectat transporturile. Au fost arestaţi 148 de manifestanţi, un număr record de la începutul protestelor. În total au fost arestaţi peste 500 de protestatari, zeci dintre ei fiind acuzaţi de participarea la revolte, pedepsită cu până la 10 ani de închisoare.
 
În schimb, la 21 iulie, după un miting amplu, manifestanţii au fost atacaţi brutal la Yuen Long (nord-est) de bărbaţi suspectaţi că aparţin triadelor, rănind 45 de persoane. Pentru incidentele de la acea dată doar 19 bărbaţi au fost arestaţi şi au fost inculpaţi pentru acuzaţii mai puţin grave decât participarea adunările ilegale.
 
În acest context, avocaţii care au manifestat miercuri au declarat că sprijină cererea de anchetă independentă asupra aplicării legii formulată de către manifestanţii prodemocraţie. Ei au protestat de asemenea împotriva acţiunilor de urmărire penală intentate de parchet, considerate motivate politic. „Nu îmi place manevra acestui guvern de a diviza şi de a semăna frica”, a declarat avocata Anita Yip pentru AFP. „Urmărirea penală este selectivă”, a adăugat ea, referindu-se la ceea ce populaţia percepe ca o diferenţă de tratament din partea poliţiei faţă de protestatari sau presupuşii membri ai unor bande criminale care i-au agresat pe 21 iulie.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: