Trei universităţi din România dispar din Clasamentul internaţional al universităţilor QS

Trei universităţi din România dispar din Clasamentul internaţional al universităţilor QS

Trei dintre universităţile româneşti, care au fost prezente anii trecuţi în clasamentul internaţional al universităţilor Quacqarelli-Symonds, nu s-au mai clasat în top 1000. Conform clasamentului  World University Rankings QS, publicat în urmă cu două zile, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Universitatea din Bucureşti sunt singurele universităţi din ţara noastră care au fost incluse în top.

Schimbare dramatică, înregistrată de universităţile din România: trei dintre instituţiile de învăţământ superior româneşti prezente anii trecuţi în rankinguri nu au mai prins top 1000. 

România este prezentă în clasament cu Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Universitatea din Bucureşti, ambele ocupând un loc în categoria 801+, la fel ca anul trecut. Au dispărut însă din primele 1000, faţă de anul trecut, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Universitatea Politehnica din Bucureşti şi Universitatea de Vest din Timişoara.

În urmă cu doi ani, Universitatea din Bucureşti era cel mai bine clasată instituţie românească în acest ranking, ocupând un loc în poziţiile 701-750.

Sursa problemelor învăţământului superior românesc este destul de limpede, arată profesorul universitar de la Universitatea din Oradea, Adrian Hatos, pe pagina personală de Facebook: „Calificarea superioară şi pregătirea elitei educate a ţării nu sunt prioritate pentru elita politică, cel mai adesea prost educată şi ostilă faţă de intelectualitate - de aici subfinanţarea învăţământului superior.  Iar elita universitară seamănă foarte mult cu cea politică”, spune Hatos.

Clasamentul internaţional este condus de MIT, urmat de Stanford şi Harvard.

QS World University Rankings 2020 este condus de universităţile americane, iar primele instituţii de învăţământ superior din Europa sunt Oxford pe locul 4, ETH Zurich pe locul 6, Cambridge pe 7, UCL pe 8 şi Imperial College London pe 9.

Rankingul internaţional arată şi efectele incertitudinii Brexit asupra studenţilor: 56 din 84 de universităţi din Marea Britanie au pierdut poziţii.

Daniel David, prorectorul Universităţii Babeş-Bolyai responsabil cu cercetarea, a declarat că toate cele 5 universităţi au intrat şi anul acesta în evaluare, însă doar primele două au prins top 1000.

„Acesta trebuie să fie un avertisment pentru Guvern şi Ministerul Educaţiei, care dacă nu înţeleg că marile universităţi româneşti nu sunt susţinute printr-o finanţare adecvată care să le ajute în competiţia internaţională cu alte universităţi de tip world-class, în scurt timp România nu va mai avea nicio universitate în topurile internaţionale şi asta va avea consecinţe negative asupra competitivităţii ţării, până la urmă”, a susţinut David, conform edupedu.ro

Prorectorul UBB a explicat că realizatorii clasamentului internaţional „se uită la performanţa universităţii la nivel internaţional şi au un anumit prag de la care contactează universităţile. Deci trebuie să treci un anumit prag de performanţă, după care eşti contactat şi întrebat dacă vrei să trimiţi datele necesare pentru evaluare”.

TOP 50 universităţi în lume:

1. Massachusetts Institute of Technology (MIT) – SUA: îşi păstrează poziţia de anul trecut
2. Stanford University – SUA: îşi păstrează poziţia de anul trecut
3. Harvard University – SUA: îşi păstrează poziţia de anul trecut
4. University of Oxford – Marea Britanie: urcă o poziţie, faţă de anul trecut
5. California Institute of Technology (Caltech) – SUA: cade cu o poziţie, faţă de anul trecut
6. ETH Zurich – Swiss Federal Institute of Technology – Elveţia: urcă o poziţie, faţă de anul trecut
7. University of Cambridge – Marea Britanie: cade o poziţie, faţă de anul trecut
8. UCL – Marea Britanie: urcă două poziţii, faţă de clasamentul de anul trecut
9. Imperial College London – Marea Britanie: cade o poziţie, faţă de anul trecut
10. University of Chicago – SUA: cade o poziţie, faţă de anul trecut
11. Nanyang Technological University, Singapore (NTU) – Singapore: urcă o poziţie, faţă de anul trecut
11. National University of Singapore (NUS) – Singapore *la egalitate: îşi păstrează poziţia de anul trecut
13. Princeton University – SUA: îşi păstrează poziţia de anul trecut
14. Cornell University – SUA: îşi păstrează poziţia de anul trecut
15. University of Pennsylvania – SUA: urcă 4 poziţii, faţă de anul trecut
16. Tsinghua University – China: urcă o poziţie, faţă de anul trecut
17. Yale University – SUA: cade 2 poziţii, faţă de anul trecut
18. Columbia University – SUA: cade 2 poziţii, faţă de anul trecut
18. EPFL – Ecole Polytechnique Federale de Lausanne – Elveţia *la egalitate: urcă 4 poziţii, faţă de anul trecut
20. The University of Edinburgh – Regatul Unit al Marii Britanii: cade 2 poziţii, faţă de anul trecut
21. University of Michigan – SUA: cade o poziţie, faţă de anul trecut
22. Peking University – Beijing China: urcă 8 poziţii, faţă de anul trecut
22. The University of Tokyo – Japonia *la egalitate: urcă o poziţie, faţă de anul trecut
24. Johns Hopkins University – SUA: cade 3 poziţii, faţă de anul trecut
25. Duke University – SUA: urcă o poziţie, faţă de anul trecut
25. The University of Hong Kong – Hong Kong *la egalitate: îşi păstrează poziţia de anul trecut
27. The University of Manchester – Marea Britanie: urcă 2 poziţii, faţă de anul trecut
28. University of California, Berkeley (UCB) – SUA: cade o poziţie, faţă de anul trecut
29. The Australian National University – Australia: cade 5 poziţii, faţă de anul trecut
29. University of Toronto – Canada: cade o poziţie, faţă de anul trecut
31. Northwestern University – SUA: urcă 3 poziţii, faţă de anul trecut
32. The Hong Kong University of Science and Technology – Hong Kong: urcă 5 poziţii, faţă de anul trecut
33. King’s College London – Marea Britanie: cade 2 poziţii, faţă de anul trecut
33. Kyoto University – Japonia *la egalitate: urcă 2 poziţii, faţă de anul trecut
35. McGill University – Canada: cade 2 poziţii, faţă de anul trecut
35. University of California, Los Angeles (UCLA) – SUA *la egalitate: pică 3 poziţii, faţă de anul trecut
37. Seoul National University – Coreea de Sud: pică o poziţie, faţă de anul trecut
38. The University of Melbourne – Australia: urcă o poziţie, faţă de anul trecut
39. New York University (NYU) – SUA: urcă 4 poziţii, faţă de anul trecut
40. Fudan University – China: urcă 4 poziţii, faţă de anul trecut
41. KAIST – Korea Advanced Institute of Science & Technology – Coreea de Sud: cade o poziţie, faţă de anul trecut
42. The University of Sydney – Australia: îşi păstrează poziţia de anul trecut
43. The University of New South Wales (UNSW Sydney) – Australia: urcă 2 poziţii, faţă de anul trecut
44. The London School of Economics and Political Science (LSE) – Marea Britanie: cade 6 poziţii, faţă de anul trecut
45. University of California, San Diego (UCSD) – SUA: cade 4 poziţii, faţă de anul trecut
46. The Chinese University of Hong Kong (CUHK) – Hong Kong: urcă 3 poziţii, faţă de anul trecut
47. The University of Queensland – Australia: urcă o poziţie, faţă de anul trecut
48. Carnegie Mellon University – SUA: cade 2 poziţii, faţă de anul trecut
49. University of Bristol – Marea Britanie: urcă 2 poziţii, faţă de anul trecut
50. Delft University of Technology – Olanda: urcă 2 poziţii, faţă de anul trecut

Vezi aici clasamentul internaţional

QS World University Rankings este construit pornind de la următorii 6 indicatori:

  • Reputaţia Academică (40%) – Indicatorul se bazează pe un studiu realizat de QS, ce reuneşte opiniile a peste 94.000 de persoane din mediul universitar cu privire la calitatea predării şi a cercetării în universităţi.
  • Reputaţia în rândul Angajatorilor (10%) – Indicatorul se fundamentează pe aproximativ 45.000 de răspunsuri la QS Employer Survey. Chestionarul le cere angajatorilor să identifice instituţiile de unde provin absolvenţii cei mai competenţi, inovatori şi eficienţi.
  • Raportul dintre Numărul de Profesori/Numărul de Studenţi (20%) – QS notează că studenţii menţionează, de obicei, calitatea predării ca cel mai important indicator pentru ei, atunci când compară universităţile. Pentru a vedea importanţa acordată de universitate predării, QS analizează numărul de profesori de toate nivelurile per elev.
  • Numărul de citări (20%) – Indicatorul este folosit pentru a vedea calitatea cercetării la nivelul facultăţii. El este calculat prin raportarea numărului de citări ale tuturor cercetărilor produse de instituţie de-a lungul a 5 ani, la numărul membrilor facultăţii. QS precizează că ţine cont de faptul că există diferenţe între domenii în ceea ce priveşte ritmul publicării de lucrări în reviste de specialitate şi normalizează citările, în funcţie de domeniu. Pentru cuantificarea citărilor, QS foloseşte baza de date Scopus a Elsevier.
  • Ponderea studenţilor internaţionali (5%)
  • Ponderea profesorilor străini (5%)

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: