Consiliul pentru Combaterea Discriminării s-a autosesizat în disputa privind examenul la Română pentru candidaţii minoritari care dau la facultate

Consiliul pentru Combaterea Discriminării s-a autosesizat în disputa privind examenul la Română pentru candidaţii minoritari care dau la facultate

FOTO: Eduard enea

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării se autosesizează în problema examenului de limba română pe care Ministerul Educaţiei le permite universităţilor să îl organizeze pentru absolvenţii minoritari care vor să dea la facultate, conform edupedu.ro.

„Dacă Ministerul Educaţiei spune că evaluarea competenţei lingvistice de comunicare orală în limba română de la Bacalaureat nu reflectă nivelul de stăpânire a limbii, înseamnă că este o formă de recunoaştere a falimentului predării limbii române pentru elevii care sunt în clasele cu predare în limbile minoritare”, a declarat preşedintele CNCD pentru edupedu.ro
 
Avocatul Poporului i-a cerut acum aproape o lună Ministerului Educaţiei să elimine posibilitatea ca universităţile să organizeze examen de limbă pentru candidaţii aparţinând minorităţilor naţionale şi să folosească în loc, drept dovadă a cunoaşterii limbii române, certificatul pe care îl primesc toţi elevii după examenul oral de română de la Bacalaureat.
Ministerul Educaţiei a anunţat, într-un răspuns pentru Edupedu.ro, că nu schimbă regulile de admitere la facultate, master şi doctorat, aşa cum ceruse Avocatul Poporului, şi că certificatul obţinut de elevi la proba orală de română de la Bacalaureat “nu reflectă nivelul de stăpânire a limbii”. 
 
Ca reacţie la decizia Ministerului, Csaba Asztalos, a declarat pentru Edupedu.ro: „Am să depun o autosesizare, pentru că este clar o formă de discriminare directă între absolventul cu diplomă de Bacalaureat care a terminat liceul într-o clasă cu predare în limbă minoritară şi absolventul unui liceu cu predare în limba română. Întrebările mele pentru Ministerul Educaţiei sunt: ce atestă examenul de Limba română de la Bacalaureat? Dacă am un examen de Bacalaureat naţional, unic, adică organizat în aceleaşi condiţii pentru toţi elevii, indiferent ce secţie au absolvit, cu aceleaşi subiecte, cu aceleaşi criterii de evaluare şi notare, de ce nota sau diploma de Bacalaureat pe care o obţine un absolvent de clasă cu predare în limba minorităţii naţionale nu este echivalentă cu nota/diploma de Bacalaureat a unui absolvent de clasă cu predare în limba română? Dacă am aceleaşi subiecte, aceleaşi criterii de evaluare, de ce nu sunt recunoscute aceste note?”, a susţinut Csaba.

 
Oficialul a amintit că „47% dintre elevii din Harghita de la secţiile maghiare au picat Bacalaureatul la limba română în acest an. 47%. Şi tu, Ministerul Educaţiei, vii şi spui că nici celor care au promovat examenul nu le recunoşti proba de limba română, atunci când susţii un examen de admitere la facultate, masterat, doctorat. Deci având aceleaşi subiecte, aceleaşi criterii, aceleaşi condiţii de Bacalaureat, tu nu recunoşti valoarea unei note într-un caz, dar recunoşti în celălalt caz. În cazul câtor etnici români care sunt în funcţii publice reflectă Bacalaureatul pe care îl au nivelul de stăpânire a limbii române?”, a mai declarat expertul, pentru Edupedu.ro.
 
Acesta a afirmat că „statul român ar trebui să adopte o politică publică clară de a asigura dreptul de a învăţa limba oficială a statului pentru minorităţile naţionale din România şi mă refer în special la minoritatea maghiară, ceea ce înseamnă că ar trebui să aibă o politică coerentă în care să îşi stabilească nişte ţinte foarte clare, pentru ca persoanele de etnie maghiară să aibă un nivel de stăpânire a limbii rezonabil, astfel încât să fie competitivi“.

Ministerul Educaţiei a anunţat recent, într-un răspuns pentru Edupedu.ro, că nu schimbă regulile de admitere la facultate, master şi doctorat, aşa cum ceruse Avocatul Poporului, şi că certificatul obţinut de elevi la proba orală de română de la Bacalaureat “nu reflectă nivelul de stăpânire a limbii”. Instituţia condusă de Rebate Weber i-a solicitat oficial Ministerului Educaţiei, în urmă cu aproape o lună, să scoată posibilitatea ca universităţile să organizeze examen de limbă pentru candidaţii aparţinând minorităţilor naţionale şi să folosească drept dovadă a cunoaşterii limbii române certificatul pe care îl primesc toţi elevii după examenul oral de română de la Bacalaureat.

„În ceea ce priveşte Examenul Naţional de Bacalaureat, care constă şi în susţinerea probei de evaluare a competenţei lingvistice de comunicare orală în limba română pentru toţi absolvenţii de învăţământ liceal, inclusiv pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale, menţionăm că nivelul lingvistic certificat prin această evaluare nu corespunde Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi Străine, în care este specificată necesitatea tuturor celor trei forme de evaluare, respectiv Scriere, Vorbire şi Înţelegere. Acest document defineşte 6 niveluri de referinţă: A1, A2, B1, B2, C1, C2, cu descrierea corespunzătoare achiziţiei fiecărui nivel”, a precizat Ministerul Educaţiei. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: