ANALIZĂ Minciuna din CV scurtează cariera studenţilor

ANALIZĂ Minciuna din CV scurtează cariera studenţilor

Tinerii sunt sfătuiţi de specialiştii din recrutare să nu „înflorească” informaţiile din CV   FOTO: Adevărul

Britanicii au lansat o campanie în care îşi atenţionează studenţii că riscă 10 ani de închisoare pentru cosmetizarea CV-ului. La noi, legea e mai blândă, însă specialiştii susţin că angajatorii verifică şi pedepsesc aspru astfel de minciuni

Ştiri pe aceeaşi temă

Ofiţerii britanici de prevenire a fraudelor au trimis tuturor universităţilor din Regatul Unit un nou ghid prin care îi atenţionează pe studenţi că riscă să ajungă după gratii dacă sunt prinşi cu „minciunele“ în CV, pentru a-l face impresionant, relata de curând publicaţia „The Independent“.

Iniţiativa unui stat care s-a văzut pus în faţa unei creşteri evidente a acestui tip de fraudă în ultimii ani deschide calea unei dezbateri utile pentru tinerii români aflaţi la început de drum: cât de riscant e să exagerezi sau să inventezi diplome, cursuri sau activităţi extraşcolare când încerci să te angajezi?

”Generaţia pierdută”

Tema trebuie pusă în contextul unei presiuni imense care ameninţă aşa-numita „generaţie pierdută“, tinerii absolvenţi ai ţării: peste 23% din ei trec de pe băncile facultăţii direct în şomaj.

Specialiştii în educaţie şi cei din domeniul resurselor umane susţin că riscurile sunt mari, nu atât din perspectiva penală, care nu e una foarte vizibilă la noi, neexistând exemple de sancţio-nare, cât din punctul de vedere al viitorului tinerilor. Iar astfel de campanii ar trebui iniţiate şi la noi, în paralel cu înăsprirea pedepselor, spun aceştia.

„E foarte bine ce fac britanicii. Ca principiu, măsura se înscrie firesc în tipologia skinneriană «stimul-răspuns» – cum apare un fenomen mai semnificativ (tendinţa de cosmetizare a CV-urilor, în acest caz), răspunsul de sancţionare apare şi el la scurt timp“, a explicat blogger-ul adevarul.ro Marian Staş, profesor la Harvard Kennedy School, SUA.

Puterea exemplului: profesori sancţionaţi

„Nu văd de ce la noi n-ar merge. Eu cred că unul-două precedente setate prompt şi corect (absolvenţi prinşi cu „mâţa în sac“ şi sancţionaţi ca atare) vor avea impact. Mai mult, eu aş extinde sancţionarea a ceea ce articolul denumeşte „white lies“ (n.r. – minciunele) la personalul didactic (şi în preuniversitar, şi în învăţământul superior) şi aş fi de zece ori mai atent la aceste situaţii“, a adăugat Staş, având în vedere cazurile apărute în presă de înalţi oficiali ai statului prinşi cu studii fictive sau cosmetizate în CV.

O sursă de informaţii corecte pentru studenţi o reprezintă chiar universităţile. „Apar din ce în ce mai multe centre de consiliere în carieră în universităţile din ţară, prin proiectele din fonduri europene, iar studenţii au început să le descopere“, explică Mihaela Luţaş, prorector, responsabil de relaţia cu mediul de afaceri, fundraising (n.r. – strângere de fonduri), relaţia cu alumni (n.r. – absolvenţi) şi practica studenţească, la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, unde este unul dintre cele mai active sisteme de consiliere în carieră pentru studenţi.

Cât despre sancţionarea mai aspră a celor care mint în CV, urmând modelul britanic, Luţaş consideră că „o astfel de legiferare i-ar disciplina pe oameni foarte bine, nu doar pe studenţi, s-ar gândi de zece ori înainte să mai facă aşa ceva“.

Un an de închisoare pentru un master inexistent

Ghidul adresat studenţilor britanici, intitulat „Nu-ţi omorî cariera înainte să înceapă“, îi atenţionează că umflatul notelor sau inventarea de activităţi extraşcolare nu sunt simple minciunele pe care nu le verifică nimeni, ci sunt considerate fraude, mai exact fals în acte, şi riscă până la 10 ani de închisoare. Mai mult, astfel de fapte rămân în cazierul tânărului pentru 6 ani, ceea ce i-ar pune beţe în roate la angajare pe o perioadă lungă de timp. 

Campania demarată de oamenii legii a fost pusă pe seama creşterii acestui tip de fraude în ultimii ani de criză, din cauza competiţiei acerbe pe piaţa muncii: 85 de studenţi se bat pe un job de absolvent în Marea Britanie. Potrivit datelor serviciului de prevenire a fraudelor, 324 de persoane au fost condamnate în 2013 pentru astfel de fraude în acte, faţă de 205 în 2012. 

Jurnaliştii britanici dau şi câteva exemple de aplicare a legii în astfel de cazuri. Un absolvent a primit un an de închisoare pentru că a trecut în CV un master pentru a obţine un post de profesor suplinitor, însă s-a dovedit ulterior că-şi cumpărase diplome de pe internet. De asemenea, o absolventă a fost condamnată la şase luni de închisoare pentru că a trecut în CV referinţe false şi note mai mari la testele finale de liceu (A-levels). 

Chiar dacă astfel de fraude se practică şi în România, Codul Penal nu le pedepseşte punctual, spun oamenii legii. Astfel, la noi, falsificarea CV-ului poate trece neobservată, însă dacă acestuia i se ataşează acte falsificate, în baza cărora candidatul la un anumit post primeşte jobul, acesta riscă până la trei ani de închisoare pentru uz de fals.

CV-ul, verificat punct cu punct

În cazul României, e o problemă de educaţie şi o diferenţă de abordare pe piaţa muncii în acelaşi timp. „Candidaţii care mint în CV se expun unui mare risc la angajare, pentru că majoritatea angajatorilor folosesc servicii de verificare a aplicaţiilor, a documentelor depuse. Deo-camdată se folosesc pentru cei din poziţii de conducere, dar trendul pieţei este de a verifica şi începătorii, şi nu doar la capitolul studii şi ultimul loc de muncă, ci mult mai aprofundat“, explică Dragoş Gheban, managing partner la firma de recrutare Catalyst Solutions, care organizează anual cel mai mare târg pentru tineri profesionişti, Angajatori de Top.

Iar astfel de servicii de verificare au apărut şi în România, în condiţiile în care sunt cerute expres de numeroasele companii multinaţionale cu sedii la noi în ţară, şi ar putea descuraja în timp astfel de practici.

„În ţările vestice, astfel de servicii există de 20 de ani şi se pune mare accent pe studiile candidaţilor, de aici şi atenţia sporită şi sancţiunile mai dure. La noi, angajatorii se uită mai degrabă la experienţa profesională. Dar discrepanţele între CV şi realitate s-au mărit în ultima perioadă, din cauza crizei, iar tinerii, din disperare, au ajuns să mintă. Ceea ce trebuie să reţină ei este că dacă sunt mai mulţi candidaţi pe o listă scurtă cei care sunt corecţi vor fi în avantaj“, susţine Irina Arsene (foto), fondatorul unei astfel de companii româneşti de verificare a candidaţilor, Mindit. 



Dosarul candidatului, asul din mâneca patronului

O noutate în România, verificarea trecutului candidaţilor de la studii, joburi anterioare, până la cazier şi chiar declaraţiile sau informaţiile afişate pe internet prinde teren în ultima vreme şi este un semnal de alarmă pentru cei care vor să se angajeze şi se gândesc să-şi „umfle“ CV-ul.

Companiile, cele mari, multinaţionale, dar şi cele româneşti care au clienţi străini, în special din domeniul IT, nici nu concep să accepte un candidat până nu se asigură că are un dosar curat: un CV fără minciuni, cu studii şi referinţe verificate şi confirmate, spune Irina Arsene, cea care a fondat în ianuarie 2013 o companie românească de background screening (n.r. – verificarea trecutului cadidaţilor), Mindit. 

Deocamdată, în jur de 30 de companii de la noi utilizează acest serviciu, spune ea, însă multinaţionalele, de exemplu, folosesc servicii similare străine, parte din contractul de grup.

Verificare cu acordul candidatului

Irina Arsene explică metoda preluată din Vest, unde deja există o educaţie în acest spirit. Există patru paliere de verificare: educaţia (studii, calificări, traininguri), foştii angajatori (cea mai căutată), legal (confirmarea cazierului depus la dosar) şi online (reputaţia în mediul virtual – apariţiile în presă şi pe reţelele de socializare).

În acest sens, au încheiat parteneriate cu universităţile din ţară, de stat şi private, dar şi cu Poliţia Română, iar comunicarea se face prin e-mail. Însă, menţionează aceasta, verificarea se face doar cu acordul scris al candidatului, de aici şi cazurile în care mulţi s-au retras din cursă odată ajunşi în acest punct.

Fondatoarea Mindit povesteşte că, de obicei, angajatorii sunt interesaţi mai ales de trecutul profesional, însă au avut surprize şi la verificarea studiilor: au descoperit un candidat care îşi falsificase diploma de Bacalaureat, caz de fals în acte oficiale, identificat chiar cu ajutorul liceului şi al inspectoratului şcolar, partenerii lor în munca de verificare.

„Noi putem verifica până la 5-10 ani în urmă, însă de obicei căutăm informaţiile relevante pentru poziţia respectivă. Într-adevăr, cele mai importante sunt referinţele de la joburile anterioare şi aici nu verificăm doar recomandările din CV, ci mergem mai departe şi discutăm cu oamenii relevanţi din acele companii, care pot da un feedback util despre candidat. Însă contează şi ce declară candidatul în public, pe reţelele sociale, mai ales dacă vorbim de funcţii importante“, a explicat Irina Arsene. 

Costul unei astfel de verificări variază între 100 şi 200 de euro pentru un candidat, în funcţie de perioada şi capitolele controlate.

Piaţa trebuie educată, înainte de control

În ceea ce priveşte această metodă de verificare a CV-urilor candidaţilor de companiile care vor să meargă până în pânzele albe când angajează un om, profesorul Marian Staş spune că este o măsură de reglare de către piaţa muncii a problemelor din CV, însă consideră că „piaţa trebuie educată mai întâi“, în ideea de a nu se ajunge până aici.

Însă, susţine Dragoş Gheban (foto), această practică va lua avânt şi în România, „pe măsură ce angajatorii îşi vor da seama că este un instrument care poate valida sau invalida un candidat“. 



Limbile străine, zona cu exagerări

Specialiştii din domeniul resurselor umane susţin că de cele mai multe ori tinerii îşi „umflă“ artificial CV-ul din lipsă de experienţă, pentru că nu ştiu ce să treacă. Iar cel mai la îndemână şi mai des modificat element la noi este nivelul de cunoaştere a limbilor străine.

„Tinerii se supraevaluează în ceea ce priveşte cunoaşterea diferitelor limbi străine sau am putea vorbi de o evaluare subiectivă, trec nivelul studiat, nu pe cel curent. Însă companiile ştiu asta şi nu cred tot ce e trecut în CV, iar de cele mai multe ori aplică propriile teste în timpul procesului de selecţie“, explică Dragoş Gheban, managing partner la firma de recrutare Catalyst Solutions.

„E o lipsă de autocunoaştere a tinerilor, până la urmă. Se vede şi în lista de abilităţi pe care susţin că le deţin, spirit de echipă, manager de proiect, deşi ei nu au în CV activităţi unde să fi dezvoltat cu adevărat asemenea calităţi. E o situaţie tolerată de companii, pentru că e şi vina candidatului, care ar putea să se documenteze mai bine pe tema completării corecte a CV-ului, dar şi a sistemului, mai ales cel de educaţie“, este de părere Gheban.

Acesta a povestit că a întâlnit însă şi un candidat care a minţit în CV în legătură cu un fapt concret: „Trecuse că a fost membru al unei organizaţii studenţeşti, am avut o bănuială, am verificat şi am aflat că nu fusese acolo niciodată“. 


Pe aceeaşi temă:

Cel mai des întâlnite greşeli din CV-uri

SONDAJ Portretul adolescentului român

Ministrul Costoiu: România are cea mai mare pondere a tinerilor fără nicio slujbă din Uniunea Europeană

Harta generaţiei pierdute din România. Judeţele cu cei mai mulţi tineri şomeri

5.000 de elevi care au picat Bac-ul, şcoliţi şi angajaţi prin două proiecte europene de aproape 40 de milioane de lei

STUDIU Cum absoarbe piaţa muncii „generaţia pierdută“: facultăţile care te ajută să-ţi găseşti un job după absolvire

ANALIZĂ Cauzele unei „generaţii pierdute“: de ce ajung absolvenţii şomeri

ANOFM: Peste 43.000 de absolvenţi, majoritatea de liceu, s-au înscris ca şomeri în iunie şi iulie

Tinerii şomeri şi politicile ratate

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: