Când la 1 iunie 1992 se constituia, printr-o hotărâre a guvernului condus de târgovişteanul Theodor Stolojan, contrasemnată de ministrul învăţământului şi ştiinţei, Mihail Golu, şi de titularii portofoliilor economico-bugetare de resort, Universitatea „Valahia” din Târgovişte, România abia începea să se reconecteze la circuitele ştiinţifice şi culturale occidentale de care fusese îndepărtată mai cu seamă în ultimul deceniu al regimului totalitar comunist. Se manifestau, pe de o parte, speranţele unei redresări economice care să permită creşterea nivelului de trai general, dar şi primele dezamăgiri generate de problemele care tindeau să se acumuleze, fără a se identifica şi soluţii în vederea remedierii acestora. Presiunea numeroşilor tineri din generaţiile care absolviseră liceele îndeosebi în anii 1980, şi care nu reuşiseră să treacă foarte dificilul examen de intrare a facultate, se manifesta puternic, ceea ce a determinat nu numai creşterea numărului de locuri bugetate sau cu taxă de la universităţile istorice ale ţării, dar şi apariţia unor noi instituţii de învăţământ superior de stat înfiripate dintr-o serie de colegii universitare mai vechi sau mai noi (aşa cum a fost cazul şi la Târgovişte, unde existenţa acestuia număra un singur an), precum şi a unei mulţimi de universităţi private care funcţionau, de cele mai multe ori, cu aceleaşi cadre didactice din învăţământul de stat. În numeroase cazuri, aşa cum s-a întâmplat şi la Târgovişte, spaţiile de învăţământ, adeseori închiriate de la licee şi şcoli, erau improprii unui învăţământ de calitate, iar profesorii se împărţeau între două şi uneori chiar trei instituţii de învăţământ superior. Starea educaţiei superioare a cunoscut un proces de schizofrenie funcţională, pe de o parte alimentându-se creşterea numerică accelerată, iar pe de alta scăderea dramatică a calităţii.

Într-un fel, România recurgea din nou la o ardere a etapelor, denunţată de Titu Maiorescu în 1868 şi analizată recent de istoricul britanic Alex Drace-Francis, care a tras concluzii diferite, în lucrarea sa Geneza culturii române moderne, operă apărută în limba română în anul 2016.[1] Aşadar, ţara noastră încerca să refacă ecartul în termen de accesibilitate a studiilor înalte pe care celelalte state europene îl parcurseseră începând cu deceniul al şaptelea, atunci când dorinţa de democratizare a mediului academic şi a accesului la studii de profil, exprimată şi de protestele din 1968, condusese la fondarea a numeroase instituţii universitare şi colegii, mai cu seamă în Europa Occidentală. Începând din anii ’60 şi până la sfârşitul anilor ’70 sporul numărului de poziţii academice de pe Bătrânul Continent a fost exponenţial. Thomas Finkenstaedt, în capitolul dedicat cadrelor didactice din învăţământul superior din volumul al IV-lea al lucrării A history of the university in Europe [„O istorie a universităţii în Europa”], oferă o serie de date foarte interesante, care arată că până şi rata moderată de creştere din Olanda a fost de 175%, în vreme ce în Italia a urcat până la 600% iar în Portugalia numărul de cadre didactice s-a înşeptit. Chiar şi în ţările Blocului Răsăritean s-a produs concomitent o expansiune şi o răspândire a învăţământului superior, transferându-se programe de studii, facultăţi şi universităţi către polii regionali, dar sporind totodată şi numărul de programe de studii de la instituţiile academice mai vechi. Aşa s-a întâmplat În Polonia, care şi-a triplat numărul de poziţii profesorale, la fel în Cehoslovacia, care şi le-a dublat. Regimul comunist din România, atât de stalinist în rădăcinile sale, a bugetat un număr din ce în ce mai redus de catedre universitare, mai cu seamă începând cu anul 1980, când numărul total de profesori a cunoscut un declin. Pe de altă parte, oameni cu operă ştiinţifică solidă, cu liste de publicaţii substanţiale, cu o reputaţie academică impecabilă, cu numeroase invenţii şi inovaţii au rămas fixaţi pe poziţii universitare medii sau chiar inferioare, urcarea în grad realizându-se într-un ritm de melc. Nu surprind, prin urmare, evoluţiile postdecembriste când, pe lângă scoaterea la concurs a unor poziţii universitare superioare, s-a dublat – în mai puţin de trei ani! – numărul acestora, ajungând de la 11.696 la 20.810[2], sporul ulterior, de până la  26.000, realizându-se într-un ritm ceva mai lent.

Generaţiile de aşa-numiţi „decreţei”, foarte numeroase, cu elite bine formate, au umplut rapid băncile facultăţilor mai noi sau mai vechi, de stat şi private. În acest context, a apărut şi sintagma „fabrici de diplome”, menită să descrie creşterea rapidă a titraţilor universitari care nu-şi formaseră pe deplin – uneori, defel! – competenţele necesare în domeniul de studii absolvit. Personal de cercetare disponibilizat din institutele sau marile fabrici de stat, profesori din învăţământul preuniversitar, diverşi specialişti s-au alăturat corpului universitar, înregistrându-se un evident declin al calităţii educaţiei, dar şi un spor însemnat al numărului de absolvenţi. Acest fenomen nu a fost, de altfel, necunoscut în Europa Occidentală, unde expansiunea învăţământului superior s-a făcut, în primă instanţă, de asemenea printr-o scădere vizibilă a calităţii educaţionale, fenomen ce s-a întrepătruns, de altfel, cu încheierea existenţei universităţii elitelor. Acest proces a generat o tranziţie spre un învăţământ superior menit să ofere programe de pregătire unui segment tot mai mare al populaţiei. Problema universităţilor româneşti, prin comparaţie, a fost că extinderea rapidă a numărului acestora şi a volumului de studenţi înmatriculaţi s-a realizat într-o perioadă de anomie legislativă (mai ales în materie de calitate a studiilor), de declin economic accelerat şi de scădere a posibilităţilor de finanţare a învăţământului superior. În plus, numărul de locuri de muncă oferite titraţilor a cunoscut o scădere dramatică, cele mai multe oferte disponibile fiind ocupate de primele promoţii mai numeroase de absolvenţi care şi-au început studiile după 1989.

Numărul însemnat de populaţie tânără şi dornică de a-şi îndeplini o aspiraţie personală a determinat iniţial ca aceste neajunsuri să fie întrucâtva depăşite, dar pe termen mediu şi lung, declinul demografic şi îmbătrânirea populaţiei, imigraţia în ţările occidentale şi competiţia cu universităţile mult mai bine clasate în topurile universitare mondiale au dus la o diminuare a posibilităţilor bugetare şi a competitivităţii instituţiilor româneşti de învăţământ superior.

Lucrurile nu au stat altfel la Târgovişte, unde preocuparea iniţială a primei echipe de conducere a universităţii, condusă de rectorul fondator Prof. univ. dr. ing. Florea Oprea, a fost aceea de a alcătui întreaga infrastructură materială şi umană, pornind aproape de la zero. Un tip de lider universitar energic şi dinamic, cu o experienţă managerială indiscutabilă în învăţământul superior, care a condus cu mână de fier universitatea, profesorul Oprea a optat pentru un implant masiv de profesori universitari din cel mai însemnat centru universitar al ţării, de la Bucureşti, dar şi de la Galaţi şi de la alte instituţii de învăţământ superior şi de cercetare româneşti. Pentru că noii veniţi nu puteau să acopere toate materiile din statele de funcţii, în special seminariile şi laboratoarele, acestora li s-au adăugat diverşi specialişti şi profesori din orizontul local, mai mult sau mai puţin pregătiţi pentru a face faţă responsabilităţilor din fişa postului. Ca orice echipă nou formată, aceasta a fost inegală calitativ, conturându-se treptat poli de performanţă academică, precum şi departamente şi echipe de cercetare aflate sub rigorile calitative ale unui învăţământ superior bine structurat. În timp, universitatea şi-a sporit numărul de facultăţi până la zece, al programelor de studii oferite studenţilor şi a reuşit să reechilibreze valoric departamentele şi centrele de cercetare, fără a putea însă depăşi toate deficienţele începuturilor sale. Potrivit strategiei rectorului fondator unii dintre cei mai buni absolvenţi ai programelor de licenţă au fost selecţionaţi pentru o carieră universitară şi mulţi dintre ei au ajuns între timp titulari ai cursurilor la care iniţial au fost opriţi ca asistenţi. Pe de altă parte, pensionarea şi/sau retragerea unei bune părţi a celor dintâi profesori ai universităţii au generat noi falii sau chiar mici seisme calitative, care continuă încă să creeze replici în unele substructuri ale instituţiei de învăţământ superior până în prezent.

În materie de educaţie, Universitatea oferă un număr aproximativ egal de programe de studii de licenţă şi master (39, respectiv 42). Ierarhizarea programelor de studii realizată în urmă cu aproape un deceniu potrivit Legii 1 din 2011, sub ministeriatul lui Daniel Funeriu şi rectoratul prof. univ. dr. Ion Cucui, nu a selectat niciunul dintre programele almei mater în grupul celor de elită (A), dar 19 dintre cele 25 de programe existente la acea vreme în universitate (76% din total) au fost clasificate în categoriile B şi C, cu alte cuvinte în rândul celor medii şi bune, în ciuda începerii tardive şi gestionării ineficiente a colectării datelor cuprinse în raportările transmise la minister. Pe de altă parte, clasificarea universităţilor din România, realizată în paralel cu ierarhizarea programelor de studii – care a stârnit numeroase critici la vremea sa – a retrogradat universitatea în categoria „universităţilor centrate pe educaţie”, adică un fel „liga a III-a”, chiar dacă pe podiumul acesteia (după Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad şi Universitatea "Stefan Cel Mare" din Suceava, dar înaintea vecinilor de la Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti).  Pierderile suferite de instituţie în termeni financiari şi de imagine au fost considerabile, ceea ce aşază din capul locului o miză substanţială a alegerilor din cadrul universităţii de anul acesta, în contextul reluării prognozate a procedurilor de clasificare a universităţilor şi ierarhizării programelor de studii: promovarea în categoria superioară, a „universităţilor de educaţie şi cercetare ştiinţifică”, pe de o parte, intrarea a cel puţin unui program în categoria A din ierarhia programelor de studii şi ascensiunea în categoriile superioare a altor programe lăsate înspre coada listei în domeniul de studii respectiv. Toate acestea se vor putea realiza doar cu ajutorul unui management de calitate, al unui rector cu experienţă managerială, de cercetare şi ştiinţifică considerabilă, având alături o echipă capabilă să-şi asume de îndată demersurile de întărire a calităţii şi rigorii în toate departamentele printr-o colaborare strânsă cu acestea, dar şi prin stabilirea de parteneriate şi coaliţii universitare, naţionale, europene şi internaţionale, capabile să insufle forţă şi noi resurse de creştere la nivel macroinstituţional şi sectorial. Pe lângă abilităţile de management, de excelenţă în materie didactică şi de cercetare, de prestigiu personal, noul rector trebuie să dea dovadă de pragmatism, tact, inteligenţă (inclusiv inteligenţă emoţională), calităţi de diplomaţie universitară pentru a reuşiîndeplinirea acestei aspiraţii naturale a unei universităţi care deţine în portofoliul său studii universitare de doctorat (în domeniile istorie, ingineria materialelor, ingineria electrică, management şi contabilitate).

Cele două şcoli doctorale, reunite sub umbrela aşa-numitului I.O.S.U.D. (prescurtarea de la Instituţie Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat), se află în faţa unei proces de acreditare şi a transmis deja un prim raport de autoevaluare la registratura Ministerului Educaţiei Naţionale. Studiile doctorale atrag studenţi din întreaga ţară (câţiva şi din străinătate), se pot lăuda cu un grad sporit de internaţionalizare (manifestat inclusiv prin semnarea unor acorduri de cotutelă doctorală cu instituţii de învăţământ superior prestigioase din Europa), oferă un pachet de cursuri ce pun accentul pe elemente de etică şi metodologie a cercetării ştiinţifică, oferă filtrul unui program antiplagiat de verificare a autenticităţii lucrării şi cadrul pregătirii şi susţinerii unui număr important de teze de doctorat, multe bune, foarte bune sau chiar excelente. Şi în acest domeniu sunt însă necesare îmbunătăţiri, destinate, pe de o parte, a creşte calitatea studiilor în toate domeniile de doctorat, dar şi a evita unele apariţii insolite (mai cu seamă a unor controversaţi politicieni) în rândurile studenţilor doctoranzi  şi a preîntâmpina cazurile de plagiat care – deşi reduse numeric – au afectat prestigiul şi bunul renume al instituţiei. Recordul îl deţine proaspăt alesului vicepreşedinte al Senatului Universităţii „Valahia” din Târgovişte, domnul lect. univ. dr. Olivian Mastacan, în sarcina căruia s-a reţinut de către Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, prin hotărârea nr. 1497 din data de 21.02.2014, «preluarea masivă a zeci de pagini din lucrarea autorului Iulian Poenaru "Pedeapsa cu moartea. Pro sau contra", dar şi din alte publicaţii».[3]

Aceste fenomene negative din cadrul I.O.S.U.D. (o denumire evident improprie pentru a desemna o structură universitară), ineficient gestionate la nivel de management, vor trebui să fie abordate cu cea mai mare seriozitate. Unul dintre mijloacele la îndemână îl reprezintă publicarea în format electronic a tuturor tezelor de doctorat susţinute în cadrul universităţii in extenso de către Valahia University Press, editura instituţiei, fără ca aceasta să-şi asume exclusivitatea asupra materialului, oferind astfel autorului posibilitatea de a o publica ulterior sau simultan şi la o editură comercială. În acest din urmă caz, lucrarea integrală poate fi scoasă de pe website-ul editurii şi înlocuită cu un link, dar editura comercială trebuie să-şi asume publicarea lucrării şi în format electronic şi oferirea accesului la conţinutul integral al acesteia, fie şi contra unei sume de bani. Alternativ, se poate institui, ca în alte state europene, regula publicării lucrării în termen de doi ani (inclusiv într-o formă electronică), cu consecinţa retragerii titlului doctorat în cazul în care această condiţie nu este îndeplinită. Şi în această privinţă, alegerile rectorale vor juca un rol important, noul rector şi echipa sa având datoria de a susţine o soluţie care să întărească performanţele şcolii doctorale şi să elimine fenomenele negative care au afectat imaginea şi prestigiul almei mater.

Chiar dacă spiritul şi nu zidurile fac cu adevărat o şcoală, precum pe bună dreptate opina eruditul Rege Ferdinand, Universitatea „Valahia” din Târgovişte a reuşit, mai cu seamă în ultimul deceniu, să edifice şi să dea în funcţiune, în mare parte, un campus universitar ridicat de la temelie, singurul de acest fel din ţară. În cadrul acestuia funcţionează şi un institut de cercetări bine condus, care are un program de cercetare şi servicii de cercetare foarte ambiţioase, pentru care s-au cheltuit 14 milioane de euro proveniţi din fondurile europene. Cele mai multe dintre facultăţile universităţii îşi desfăşoară activitatea în aceste noi spaţii, alte două clădiri, care vor găzdui alte facultăţi, fiind în diferite etape de finalizare. Continuarea construcţiei campusului preponderent din fonduri bugetare de stat depinde, de asemenea, de capacitatea de atragere a fondurilor necesare, de prestigiul şi calitatea managementului universitar, de imaginea instituţiei, în ansamblul său.

Un număr important de publicaţii ştiinţifice, proiecte de cercetare naţionale şi internaţionale şi numeroase colaborări ştiinţifice europene şi extraeuropene trebuie trecute în contul universităţii, în vreme ce la capitolul minusuri se cuvine neapărat să fie menţionate diminuarea competitivităţii cadrelor didactice şi a studioşilor în materie de cercetare şi expunere internaţională. Noul rector şi echipa sa vor trebui să conceapă o strategie de sinergie europeană pentru a beneficia de cea mai ambiţioasă iniţiativă europeană din domeniul învăţământului superior, cunoscută sub numele de European Universities Initiative [Iniţiativa universităţilor europene], decisă în urmă cu trei ani la Summit-ul european de la Gothenburg. Subsumată dezideratului de a constitui Spaţiul European al Educaţiei, iniţiativa îşi propune să „reunească o nouă generaţie de europeni creativi, capabili să coopereze dincolo de barierele de limbi, graniţe şi discipline, pentru a răspunde provocărilor societăţii şi deficienţelor în materie de competenţe cu care se confruntă Europa.”[4] Apelul din 2019 se va închide peste doar două săptămâni, la 26 februarie 2020, dar universitatea trebuie să efectueze demersurile complexe menite să-i confere şanse reale de a aplica la competiţiile următoare. Şi de această dată, calităţile de bun negociator universitar, competenţele de limbi străine, capacitatea de a genera coaliţii universitare, reţelele de colaborare europeană în care rectorul şi echipa sa sunt angajaţi constituie premisa necesară obţinerii rezultatului dorit. A fi parte a acestei iniţiative ar dota universitatea cu un veritabil „motor cu reacţie”, care ar propulsa-o aproape automat în categoria de universităţi la care aspiră. De asemenea, actualizarea şi aplicarea cât mai fidelă a Strategiei sale de internaţionalizare, extinderea participării UVT la diverse programe şi proiecte europene, îndeosebi sub umbrela Erasmus Plus, dar şi la programele de cercetare şi educaţionale româneşti, constituie alte elemente fundamentale pentru dezvoltarea universităţii, la care noua echipă de conducere a UVT trebuie să-şi aducă aportul.

Cifra de şcolarizare a studenţilor şi aria geografică de recrutare a acestora au cunoscut diminuări progresive, aşa cum s-a întâmplat în întreaga ţară, de altfel. De doi ani însă situaţia admiterii s-a stabilizat şi a cunoscut chiar un mic reviriment, ceea ce oferă speranţe în capacitatea UVT de a formula politici şi strategii de atragere a studenţilor capabile să susţină această redresare. Noul rector, alături de echipa sa, de facultăţile şi departamentele universităţii vor trebui să identifice în termen scurt cele mai bune metode de sporire a prestigiului UVT şi a atractivităţii în rândul studenţilor. Pentru ca acest recent grafic pozitiv să se menţină este nevoie şi de o excelentă imagine a instituţiei de învăţământ superior, de un website şi instrumente de promovare online în adevăratul sens al cuvântului, dar şi de figuri credibile – care îmbină competenţele ştiinţifice cu cele educaţionale şi manageriale – care să se regăsească în poziţiile de conducere ale almei mater.

Am realizat acest sintetic excurs pentru a-i oferi cititorului o serie de repere cognitive în vederea înţelegerii mai adecvate a temelor şi mizelor campaniei electorale universitare de la Târgovişte, mai importantă poate decât toate cele anterioare prin oportunităţile oferite instituţiei, dar şi prin riscurile la care se expune în cazul ipotetic al opţiunii în favoarea unei structuri de conducere segregaţionistă şi nedemocratică. Alegerea în fruntea Senatului a domnului prof. univ. dr. Constantin Pehoiu, care a suferit recent o condamnare penală pentru „conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe” (art. 336 din Noul Cod Penal), în dosarul nr. 1482/315/2018/a1 din 19.02.2018, dar şi a domnului lect. univ. dr. Olivian Mastacan în cea de vicepreşedinte al principalei instituţii deliberative şi legislative a UVT, vulnerabilizează universitatea, în condiţiile în care instituţia este finanţată din bani publici, are o responsabilitate socială indubitabilă şi este chemată să ofere studenţilor, potenţialilor săi studenţi, precum şi partenerilor săi educaţionali un mesaj puternic de încredere, seriozitate şi soliditate instituţională. Aceste opţiuni nu au rămas însă fără urmări, reputatul jurist lect. univ. dr. Danil Matei, unul dintre fondatorii instituţiei universitare, exprimându-se printr-o luare de poziţie publică care a amendat în termeni fermi rezultatul alegerilor. De asemenea, faptul că, în mod repetat, pe tot parcursul procesului electoral, până în acest moment, s-au încălcat dispoziţiile legale de alegere prin „vot secret” a tuturor structurilor universităţii (articolele 207, 208 şi 209 din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011 şi articolele 385, 386 şi 389 din Noul Cod Penal), prin practicarea fotografierii votului, după cum au constatat numeroşi colegi alegători, a aruncat o umbră asupra rezultatelor alegerilor universitare.  Mediul academic impune o ţinută universitară şi nu poate reproduce aspectele caricaturale ale campaniile electorale ale unora dintre formaţiunile politice româneşti.

Alegerile pentru funcţia de rector al UVT pornesc de la o certitudine, opţiunea rectorului în funcţie, conf. univ. dr. Călin Oros, de a nu mai candida pentru un nou mandat. Deşi legal ar fi avut dreptul să-şi depună candidatura (ca urmare a suspendării din funcţie pentru o perioadă de o lună), conducătorul instituţiei a dorit să evite o încălcare a rigorilor etice ale corpului profesoral şi ale studenţilor UVT. Gestul de onoare al rectorului a fost însoţit şi de exprimarea dezamăgirii sale cu privire la „cariile” de moralitate academică şi legalitate implicate de nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la secretul votului, dar şi de nemulţumirea sa profundă faţă de modalitatea în care au fost organizare alegerile pentru reprezentanţii studenţilor în consiliile şi în senatul universitar. Cozile interminabile, ce le aminteau pe acelea de la votul din diaspora din anii trecuţi, numărul mic al ştampilelor de vot, programarea unor colocvii în ziua alegerilor studenţeşti au constituit factori negativi care au afectat procesul electoral. Consecinţa a fost participarea la scrutin a unui procent nereprezentativ al studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor din cadrul UVT. 

Candidaţii înscrişi până în acest moment în competiţia pentru funcţia cea mai înaltă din cadrul universităţii sunt actualul prorector cu probleme de învăţământ şi asigurarea calităţii al universităţii, doamna conf. univ. dr. Laura Gorghiu, şi domnul conf. univ. dr. Iulian Udroiu, director general administrativ, la al cărui program am făcut referire într-o ediţie de săptămâna trecută a ziarului Adevărul.

Domnul Iulian Udroiu, primul candidat care şi-a depus candidatura, a însoţit-o, aşa cum era firesc, de un Plan Managerial, un Curriculum Vitae şi o Listă de Lucrări. Din acestea aflăm că domnia sa ocupă din anul 2017 poziţia de conferenţiar universitar şi că a obţinut la un interval de doi ani distanţă două titluri de doctor, ambele la Universitatea „Valahia” din Târgovişte, cel dintâi în Management în anul 2014 (studii desfăşurate în intervalul 2012-2014) şi cel de-al doilea în domeniul Ingineriei Electrice din anul 2016 (după studii în anii 2012-2016). Specializarea dumnealui de bază este în domeniul Comunicaţiilor (studii de licenţă absolvite în anul 1998), studiile aprofundate fiind strâns legate de acest domeniu (Sisteme moderne pentru controlul proceselor, prelucrarea şi transmisia informaţiei). Ambele au fost absolvite în cadrul UVT. Este vorbitor de engleză la nivel intermediar (nivelul B1 din Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi). CV-ului dumnealui afirmă, de asemenea, că a fost preparator universitar la Université Paris XII Val-de-Marne, Faculté d’Administration et Echanges în anul 2001 (probabil o antecesoare a Faculté de Sciences Économiques et de Gestion de astăzi), în aceeaşi perioadă în care figura şi pe statul de funcţiuni al Facultăţii de Inginerie Electrică, Electronică şi Tehnologia Informaţiei. Ceea ce surprinde este, în primul rând, titulatura de preparator pe care şi-o însuşeşte în CV-ul său, care nu există în sistemul francez de învăţământ superior. Ar fi putut, eventual, să fie un attaché temporaire d'enseignement et de recherche sau ceva similar acestei poziţii, cu atât mai mult cu cât deplasarea s-a făcut printr-un program Leonardo, nu printr-un concurs desfăşurat la universitatea franceză pe care să-l fi câştigat candidatul. În al doilea rând, nu este limpede cum s-a produs activitatea de pregătire a seminariilor pe care o presupunea poziţia de preparator, în condiţiile în care din CV-ul expus nu rezultă că ar avea competenţe de cunoaştere avansată – sau cel puţin de cunoaştere minimală – a limbii franceze. În al treilea rând, facultatea respectivă are programe specifice ştiinţelor economice şi nu rezultă de niciunde din CV-ul dumnealui că ar fi fost la vremea efectuării mobilităţii absolvent de studii universitare de orice nivel în domeniul economic. Lista de lucrări ştiinţifice a domniei sale conţine trei lucrări (dintre care două în calitate de unic autor) apărute la Editura Bibliotheca din Târgovişte şi la editura Valahia University Press a almei mater. La acestea se adaugă un număr de 16 articole ISI publicate îndeosebi în proceeding-urile conferinţelor WSEAS International Conference on Applications of Electrical Engineering, precum şi 12 articole BDI. Niciunul dintre articolele domniei sale nu îl are ca unic autor, cele mai multe fiind semnate împreună cu alţi 3-4 sau chiar 6-7 colegi. Pe de altă parte, în ciuda faptului că deţine un doctorat în domeniul Managementului, surprinde faptul că nu există niciun articol ştiinţific din acest domeniu care să-l arate în calitate de autor, ceea ce este total neobişnuit. La fel de nefiresc este şi faptul că domnul Iulian Udroiu nu a publicat niciun articol în mai bine de jumătate din anii petrecuţi în cadrul universităţii (1999, 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2013, 2014, 2016, 2018)!

Doamna Laura Gorghiu şi-a însoţit candidatura de o scrisoare oficială adresată electorilor din cadrul UVT.

După cum aflăm din CV-ul care-i însoţeşte candidatura, doamna Laura Gorghiu este conferenţiar universitar în cadrul UVT din anul 2004, iar în ultimii opt ani a fost prorector cu responsabilităţi în domeniul educaţiei şi calităţii al acesteia. Este doctor în chimie al Universităţii Bucureşti din anul 2004 (studii efectuate în perioada 1995-2004). A absolvit studiile de licenţă în domeniul chimiei în anul 1994 tot la Universitatea Bucureşti (studii efectuate între anii 1989 şi 1994) şi un program masteral în domeniul Managementului proiectelor la Universitatea „Valahia” din Târgovişte în anul 2006. A participat la 47 de proiecte naţionale şi internaţionale, în cazul a 15 dintre acestea fiind coordonator sau responsabil de proiect. Lista de lucrări a doamnei Gorghiu se întinde pe un număr de 28 de pagini. Şi-a pus semnătura pe un număr de 37 de monografii, manuale, cărţi, capitole de cărţi, îndrumare de laborator, 52 de articole ISI, 72 de articole în proceeding-uri ISI sau volume de specialitate, are un indice Hirsch de 9 şi de 8 în Scopus. 

Programele celor doi candidaţi sunt la fel de diferite precum CV-urile. Programul managerial al domnului Iulian Udroiu cuprinde o pagină de gardă şi 12 pagini. Pe lângă problemele de preluare lipsită de etică a unor idei fundamentale, instituţii şi sintagme din programul de candidatură al filosofului ieşean Nicu Gavriluţă, amintite anterior, erorile de topică şi punctuaţie regăsite în anumite segmente din conţinutul acestuia („suita de măsuri care a fost luată” [sic!], „consider că echipa împreună cu pe care mă bazez vom găsi soluţii viabile” [sic!], toate acestea fiind identificate la o singură pagină din textul analizat), stilul uneori greoi şi plin de clişee îl fac dificil de parcurs, neatractiv şi neconvingător. De exemplu, intenţia de creare a „unei mase critice de cercetători” este neclară: autorul doreşte să creeze o masă de cercetători cu spirit critic (de regulă, aşa cum ştim din teoria maselor, masele sunt emoţionale etc, dar în niciun caz critice) sau un grup care să declanşeze o reacţie la nivel mai mare, dacă expresia este împrumutată din domeniul fizicii nucleare?

Programul managerial al doamnei Laura Gorghiu acoperă un număr de 14 pagini de text, dintre care 12 includ programul propriu-zis şi o foarte utilă analiză SWOT a UVT, de la care se porneşte, aşa cum se obişnuieşte, la redactarea unui proiect de viitor. Programul este bine redactat, solid motivat, convingător, cuprinde zece puncte strategice clar definite şi acoperă toate aspectele principale ale activităţii instituţiei de învăţământ superior.

Pentru că deja mi-am declarat public printr-o postare pe pagina mea de socializare susţinerea pentru candidatura doamnei Laura Gorghiu, nu voi face altceva, în încheierea acestui foileton, decât să aşez pe marile teme ale universităţii programele celor doi candidaţi, fără alte comentarii proprii care ar putea fi considerate părtinitoare. Am încredere în capacitatea profesorilor şi studenţilor Universităţii „Valahia” din Târgovişte de a face alegerile raţionale şi etice, pe care le invoca într-un articol colegul Pompiliu Alexandru, pentru a alege rectorul cel mai potrivit pentru UVT, personalitatea care să insiste asupra calităţii educaţiei şi cercetării, internaţionalizării universităţii, creşterii prestigiului şi vizibilităţii acesteia.

Am parcurs, dragi cititori, un drum de trei articole şi aproape trei săptămâni analizând alegerile universitare care se mai derulează încă în unele universităţi din România. Ne-am raportat la cadrul european şi pe cel naţional, la stilurile de management şi valenţele acestora, la cerinţele normative şi realităţile faptice, la programe şi candidaţi, la opţiuni şi anomalii petrecute în procesul de votare, la mizele unor alegeri şi oportunităţile care se deschid în faţa universităţilor. Am oferit sugestii care ar putea contribui la depăşirea unor tare universitare, am ascultat punctele de vedere ale cititorilor, le-am oferit răspunsuri şi am angajat un dialog cu toţi aceia care au respectat regulile de civilitate ale schimbului de opinii. Închei acest foileton cu un gând al Fericitului Vladimir Ghika:

„Neantul are mai multe feluri si e bine să le distingem.

Ceea ce nu este, dar poate să fie şi va fi într-o zi.

Ceea ce nu este, dar poate să fie si nu va fi niciodată.

Ceea ce nu mai este si, după ce a fost, nu va mai fi niciodată.

Ceea ce nu este si nu poate să fie.

Cel mai Rău dintre toate: ceea ce nu trebuie să fie „şi care va fi sau nu va fi”.[5]

 

 

Tabel comparativ al programelor manageriale ale candidaţilor

Conf. univ. dr. Iulian Udroiu

Conf. univ. dr. Laura Gorghiu

„Priorităţi” (11)

”Obiective strategice” (10)

„Menţinerea calificativului „Grad de încredere ridicat” la evaluarea instituţională ARACIS din anul 2021;

Încurajarea şi susţinerea dezvoltării personale şi profesionale a angajaţilor universităţii;

Ocuparea unui loc cât mai bun în procesul de clasificare a universităţilor, dar şi a programelor de studii în cel de ierarhizare a acestora;

Parcurgerea cu succes a procesului de evaluare a şcolilor doctorale;

Înfiinţarea unei noi facultăţi în domeniul medicină şi farmacie, care să cuprindă specializări din aria medicinei dentare, farmaciei şi asistenţei medicale;

Înfiinţarea de noi programe de studii în limba română, dar şi într-o limbă de circulaţie internaţională, atât la nivel de licenţă cât şi masterat;

Înfiinţarea unor noi domenii de doctorat care să vină în completarea programelor de studii de succes din universitate;

Crearea unei mase critice de cercetători, stimularea colaborării şi implicării în proiecte în scopul reducerii fragmentării sistemului de cercetare de la nivelul universităţii;

Identificarea alternativelor de finanţare prin proiecte europene şi parteneriate cu actori importanţi ai mediului socio-economic;

Începerea, continuarea şi finalizarea lucrărilor aflate în faza de proiect sau în derulare pentru obiectivele de investiţii din Campusul universitar;

Creşterea calităţii serviciilor oferite studenţilor şi consolidarea comunităţii studenţeşti.”

„Consolidarea culturii calităţii academice în universitate.

Promovarea unei politici instituţionale de stimulare a originalităţii şi creativităţii tuturor membrilor comunităţii academice.

Menţinerea calificativului „Grad de încredere ridicat” la evaluarea instituţională ARACIS.

Consolidarea şi adaptarea ofertei educaţionale pe baza cererii pieţei muncii, prin anticiparea programelor de studii necesare în raport cu evoluţiile mediului economic, social şi educaţional.

Poziţionarea universităţii într-o categorie superioară în urma procesului de clasificare a universităţilor şi ierarhizare a programelor de studiu din România. Universitatea ”Valahia” trebuie percepută şi recunoscută ca o universitate modernă şi dinamică, comparabilă cu alte instituţii respectate de învăţământ superior, de orientare profesională similară. Vizăm atingerea unui nivel profesional şi ştiinţific ridicat, care să reflecte responsabilitatea socială şi implicarea în proiecte concrete de cooperare cu instituţii şi organizaţii din România şi din străinătate.

Internaţionalizarea universităţii. Participarea activă a universităţii în activităţile asociaţiilor academice şi organizaţii/consorţii internaţionale. Atragerea studenţilor străini şi creşterea numărului de programe de studiu în limbi de circulaţie internaţională.

Implicarea şi consultarea studenţilor în procesul de decizie la toate nivelurile ierarhice instituţionale.

Asigurarea unui proces transparent bazat pe criterii de calitate a promovării cadrelor didactice, cercetătorilor şi personalului didactic-auxiliar şi administrativ.

Continuarea demersurilor de construire şi dotare a campusurilor universitare din Târgovişte şi Alexandria.

Elaborarea unei strategii de marketing şi a instrumentelor care permit universităţii să comunice în mod eficient cu instituţii şi asociaţii de învăţământ superior şi de cercetare relevante. Promovarea antreprenoriatului şi a serviciilor educaţionale în domeniu.”

Management universitar

Management universitar

„Continuarea şi finalizarea lucrărilor la obiectivul de investiţii Corp C – Facultatea de Ştiinţe Umaniste şi Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative.

Efectuarea demersurilor necesare începerii lucrărilor la obiectivul de investiţii Corp D – Facultatea de Ştiinţe şi Arte şi Facultatea de Teologie Ortodoxă şi Ştiinţele Educaţiei.

Realizarea unui studiu de fezabilitate în vederea atragerii de fonduri pentru construirea unei Baze Sportive în Campusul Universitar, care să corespundă normelor competiţionale.

Realizarea unui studiu de fezabilitate în vederea atragerii de fonduri pentru construirea unei Cantine Studenţeşti şi a unui Club al Studenţilor în Campusul Universitar.

Deschiderea unui nou obiectiv de investiţii şi atragerea de fonduri pentru construirea unor noi spaţii de cazare în Campusul Universitar.

Realizarea unui studiu de fezabilitate în vederea atragerii de fonduri pentru construirea unei Biblioteci Universitare în Campusul Universitar.

Continuarea şi finalizarea lucrărilor la obiectivul de investiţii Aulă 500 locuri din Campusul Universitar.

Realizarea unui studiu de fezabilitate în vederea atragerii de fonduri pentru construirea unei Baze Sportive în Campusul Universitar - Alexandria, care să corespundă normelor competiţionale.

Îmbunătăţirea circuitelor documentelor administrative pentru o soluţionare a problemelor într-un mod rapid şi eficient.

Identificarea şi implementarea unui set de măsuri ce va asigura reducerea costurilor de utilităţi şi întreţinere din Campusul Universitar.

Implementarea unui sistem informatic pentru inventarierea bunurilor din patrimoniul universităţii.

Susţinerea Clubului Sportiv Universitar în ideea înfiinţării de noi secţii sportive pentru creşterea vizibilităţii universităţii datorate rezultatelor obţinute în competiţii naţionale şi internaţionale.

Atragerea de cadre didactice noi, doctori sau doctoranzi cu rezultate foarte bune şi cu potenţial de dezvoltare, pe baza unor criterii interne stabilite de către Consiliul de Administraţie.

Susţinerea resursei umane la nivelul exigenţelor impuse de misiunea asumată a universităţii prin asigurarea salarizării pentru întreg personalul universităţii, conform legii, precum şi finanţarea unor stagii sau mobilităţi de scurtă durată la instituţii din ţară sau din străinătate.

Încurajarea şi susţinerea promovării cadrelor didactice care îndeplinesc standardele minimale impuse la nivel naţional, prin adaptarea metodologiei proprii astfel încât să le faciliteze o evoluţie predictibilă a carierei didactice în cadrul instituţiei.

Menţinerea personalităţilor academice de prestigiu în cadrul Şcolilor doctorale şi în echipele de cercetare, după vârsta de pensionare, pentru valorizarea experienţei acestora.

Revizuirea metodologiei de acordare a gradaţiilor de merit, astfel încât să asigurăm un mediu concurenţial corect şi transparent, rezultând astfel egalitate de şanse.

Crearea unui instrument de stimulare financiară a personalului care se distinge prin merite deosebite, prin acordarea unor sporuri salariale.

Susţinerea dezvoltării profesionale a personalului didactic auxiliar prin participarea la cursuri de perfecţionare.

Promovarea personalului didactic auxiliar pe trepte superioare de încadrare, în funcţie de performanţe.

Permanenta comunicare şi colaborarea eficientă cu Sindicatul SISSDAN.

Înfiinţarea unui Consiliu Consultativ al Rectorului, în care să fie invitaţi să facă parte Preşedintele Senatului, Preşedintele Sindicatului SISSDAN, reprezentanţi ai administraţiei publice şi ai mediului socio-economic, precum şi personalităţi marcante ale zonei culturale dâmboviţene.”

„Implementarea unui management democratic, bazat pe responsabilitate, inovaţie şi transparenţă, centrat pe respectarea dispoziţiilor legale, a principiilor deontologice, a cartei universitare, a normelor de etică şi integritate academică, a regulamentelor universitare.

Crearea la nivelul universităţii a unei echipe de conducere competentă, dinamică, motivată şi performantă.

Optimizarea proceselor de comunicare şi acţiune între diversele entităţi cuprinse în structura universităţii, prin asigurarea unui personal performant şi dezvoltarea infrastructurii informatice.

Utilizarea eficientă a resurselor financiare şi creşterea susţinută a investiţiilor pentru dezvoltarea bazei materiale, în vederea desfăşurării în condiţii optime a activităţilor didactice, de cercetare ştiinţifică şi creaţie artistică.

Modernizarea şi reabilitarea spaţiilor actuale aflate în patrimoniul universităţii; exploatarea raţională şi eficientă a spaţiilor existente.

Stabilirea unor relaţii pe termen mediu şi lung cu factorii de decizie locali, regionali, naţionali etc. în vederea continuării lucrărilor de construcţie a clădirilor din campus.

Îmbunătăţirea serviciilor oferite de biblioteca universităţii şi alocarea unor spaţii şi resurse suplimentare acesteia.

Asigurarea infrastructurii informatice pentru promovarea materialelor didactice de tip e-learning şi a modalităţilor de evaluare on-line a studenţilor.

Modernizarea şi actualizarea site-ului universităţii şi promovarea instituţiei în mediile de socializare on-line.

Eficientizarea funcţionării Editurii şi Centrului de Multiplicare ale universităţii.

Cooperarea permanentă cu autorităţile locale şi regionale, cu organizaţii non-guvernamentale, agenţii naţionale şi asociaţii profesionale, în vederea realizării unor proiecte comune privind promovarea valorilor culturale universale.

Asigurarea unei salarizări corecte şi stimulative, în spiritul şi litera legii, bazată pe criterii de performanţă pentru întreg personalul universităţii. 

Susţinerea participării la programe de perfecţionare sau de educaţie continuă a personalului didactic şi administrativ desfăşurate în universitate sau în alte instituţii.

Actualizarea organigramei şi a fişei postului pentru fiecare loc de muncă.

Utilizarea de resurse financiare extrabugetare, realizarea şi dezvoltarea parteneriatelor de tip public-public şi public-privat în mediul local şi regional.

Finalizarea lucrărilor şi inaugurarea Corpului C (clădirea facultăţilor de drept şi ştiinţe administrative şi ştiinţe umaniste).

Finalizarea lucrărilor şi inaugurarea Aulei UVT.

Demararea lucrărilor de construcţie pentru Corpul D (clădirea facultăţilor de teologie ortodoxă şi ştiinţele educaţiei, respectiv ştiinţe şi arte).

Demararea procedurilor în vederea construcţiei Bibliotecii Universităţii.

Identificarea resurselor financiare şi administrative şi utilizarea acestora pentru creşterea numărului locurilor de cazare pentru studenţi.

Identificarea posibilităţilor de înfiinţare a unei gradini botanice.

Asigurarea sustenabilităţii şi utilizarea eficientă a resurselor (sustenabilitate energetică, eficienţa clădirilor).

Utilizarea eficientă a spaţiilor şi îmbunătăţirea condiţiilor existente în baza de practică Fundăţica.

Identificarea posibilităţilor şi demararea procedurilor necesare pentru construirea unei cantine studenţeşti în campusul universitar din Târgovişte, precum şi a bazelor sportive în campusurile universitare din Târgovişte şi Alexandria.

Stabilirea unor relaţii de comunicare şi colaborare colegială cu sindicatul existent.”

Educaţie

Educaţie

„Menţinerea şi consolidarea poziţiei Universităţii Valahia din Târgovişte în categoria universităţilor cu grad ridicat de încredere.

Realizarea unui mediu propice pentru un învăţământ competitiv şi aplicativ, orientat către formarea de aptitudini şi competenţe cerute pe piaţa forţei de muncă (crearea unor oportunităţii pentru studenţi, care să îi ajute să rezolve creativ anumite probleme şi să dezvolte abilităţi de raţionament prin colaborare între diversele programe de studii, participarea la vizite de lucru, studii de caz, etc).

Realizarea unor studii care să evidenţieze şi să identifice corect nevoile de pe piaţa forţei de muncă, pe baza acestor studii se va face o analiză şi o adaptare a programelor de studii universitare, o pregătire specifică a studenţilor, dar şi o orientare către programe complementare.

Crearea unui mediu propice pentru invitarea de specialişti din zona de afaceri sau din administraţia locală şi centrală la cursuri şi activităţi, inclusiv a foştilor studenţi (ALUMNI), ca guest-speakeri, pentru creşterea atractivităţii procesului didactic prin infuzia cu elemente concrete din realitate.

Consolidarea, dar şi dezvoltarea unor programe de masterat ce se pot desfăşura în parteneriat cu mediul de afaceri, programe de masterat care să vină să acopere nevoile de pe piaţa forţei de muncă atât la nivel general cât şi specific pentru nevoile anumitor companii.

Stimularea şi îndrumarea studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor către conferinţe şi publicaţii de calitate prin crearea unei baze de date (la nivelul fiecărei facultăţi, al şcoli doctorale şi al universităţii) cu evenimente ştiinţifice relevante care se desfăşoară în timpul anului universitar.

Stimularea şi susţinerea cadrelor didactice pentru a participa la conferinţe de prestigiu din ţară şi străinătate.

Îmbunătăţirea sistemului de evaluare internă a cadrelor didactice, în sensul respectării corelaţiei între cele două componente de bază ale activităţii acestora (activitatea didactică şi cea de cercetare).

Încurajarea personalului didactic în vederea publicării online, pe platformele electronice ale universităţii, a suporturilor de curs şi a materialelor ştiinţifice dedicate dezvoltării personale şi profesionale a studenţilor.

Susţinerea departamentelor şi consiliilor facultăţilor pentru includerea unor discipline noi în planurile de învăţământ, în concordanţă cu bunele practici europene şi internaţionale, precum şi cu noile cerinţe ale pieţei muncii.

Diversificarea ofertei educaţionale (extinderea cursurilor facultative, orientarea spre educaţia continuă, noi oferte de cursuri postuniversitare etc.), în corelaţie cu piaţa muncii, inclusiv prin oferirea unor cursuri complementare în colaborare cu firmele de profil (Arctic, Renault, Oţelinox ş.a.).

Consolidarea şi îmbunătăţirea sistemului de desfăşurare a practicii pe bază de convenţii încheiate între facultăţi, organizaţiile economice de profil şi studenţi, precum şi consolidarea şi dezvoltarea relaţiilor durabile cu partenerii din mediul de afaceri şi sociali implicaţi în cadrul programelor de practică a studenţilor.

Pentru a-şi menţine şi îmbunătăţi puterea intelectual-creativă universitatea trebuie să recruteze şi să sprijine studenţi cu potenţial remarcabil la toate nivelurile. Pentru a realiza acest lucru, vom consolida şi extinde activităţile de informare şi promovare a universităţii.”

„Acreditarea şi evaluarea periodică a programelor de studii de licenţă, master şi doctorat existente în oferta educaţională a universităţii.

Extinderea ofertei educaţionale în raport cu cerinţele mediului socio-economic şi provocările spaţiului european şi internaţional.

Crearea unor oportunităţi de pregătire şi formare a unor competenţe cheie în domeniile digitalizare, guvernanţă, responsabilitate socială etc., identificate la nivel european şi lansate de Comisia Europeană, neacoperite în prezent prin programele de studii existente.

Poziţionarea programelor de studii din oferta educaţională pe locuri superioare în procesul de ierarhizare a domeniilor de studii existente la nivelul universităţilor din România.

Lărgirea ofertei şi acreditarea unor domenii noi în cadrul şcolilor doctorale, precum şi creşterea numărului de conducători de doctorat titulari.

Realizarea unui demers didactic fundamentat pe respectarea normelor de etică şi deontologie profesională, asumat de personalul didactic, didactic-auxiliar şi de studenţi.

Implementarea eficientă a politicilor educaţionale legate de selectarea candidaţilor, conţinutul programelor de studiu, adecvarea metodelor de predare, asigurarea resurselor umane şi materiale, eficacitatea metodelor de evaluare a studenţilor, susţinerea studenţilor cu probleme speciale.

Derularea unui proces didactic de calitate prin implicarea unei resurse umane cu înalte performanţe academice şi asigurarea unui mediu de învăţare adecvat.

Consolidarea demersului educaţional prin valorizarea paradigmei educaţiei centrate pe student, formarea unor competenţe profesionale durabile şi asigurarea unei inserţii facile pe piaţa muncii.

Compatibilizarea cu standardele europene a planurilor de învăţământ, procesului didactic şi strategiilor de instruire şi evaluare.

Continuarea aplicării strategiei privind recrutarea şi promovarea personalului didactic pe principii legate de competenţă profesională, etică şi integritate academică.

Perfecţionarea metodelor de predare, susţinerea cadrelor didactice în aplicarea acestor metode şi asigurarea condiţiilor optime de desfăşurare a procesului educaţional (infrastructură, logistică etc.).

Atragerea unor personalităţi academice de prestigiu în rândurile personalului didactic asociat.

Recrutarea tinerilor performanţi în activitatea didactică şi susţinerea acestora în dezvoltarea carierei profesionale.

Aplicarea unui program de creştere a performanţelor şi competenţelor cadrelor didactice prin programe de perfecţionare, formare continuă, schimburi de experienţă şi bune practici cu alte universităţi, studii postuniversitare, pregătire complementară la a doua facultate, masterat, doctorat, post-doctorat, visiting-profesor.

Dezvoltarea programelor de studii de formare continuă şi a învăţământului la distanţă în cooperare cu universităţile partenere din cadrul consorţiului Academica Plus şi la nivel internaţional.”

„Cercetare şi creaţie artistică”

„Cercetare ştiinţifică”

„Încurajarea şi susţinerea cercetătorilor şi cadrelor didactice să solicite fonduri internaţionale pentru realizarea unor cercetări multidisciplinare.

Promovarea unor domenii cheie de cercetare pentru care se va încerca alocarea unor resurse financiare şi umane sporite.

Identificarea modalităţii prin care metodele de cercetare, materialele şi rezultatele cercetării să fie accesibile comunităţii academice şi societăţii în general.

Încurajarea cadrelor didactice şi cercetătorilor să folosească bazele de date naţionale şi internaţionale dedicate cercetării, să îşi creeze profiluri profesionale în mediile digitale pentru o mai buna vizibilitate, atât a muncii lor cât şi a universităţii.

Consolidarea centrelor de cercetare prin încurajarea interdisciplinarităţii, pentru a stimula şi a dezvolta grupuri de cercetare la o scară diferită.

Încurajarea participării universităţii în parteneriate cu întreprinderi, pentru transfer de cunoştinţe şi inovaţie, prin semnarea de contracte de cercetare, astfel încât rezultatele cercetării să poată fi utilizate de către reprezentanţii mediului socio-economic.

Atragerea unor cercetători străini şi români valoroşi şi propunerea de proiecte de cercetare naţionale şi internaţionale, cu sprijinul acestora.

Implicarea masteranzilor şi doctoranzilor în proiectele de cercetare, cu obiectivul suplimentar de asigurare a unei baze de selecţie a specialiştilor valoroşi, pentru recrutarea de cadre didactice şi de cercetare tinere.

Crearea unei structuri având ca scop informarea continuă şi oferirea de consultanţă pentru competiţiile de cercetare ce se vor lansa (inclusiv pentru proiecte de cercetare finanţate din fonduri europene).

Susţinerea financiară transparentă a cadrelor didactice şi cercetătorilor în vederea participării la conferinţe internaţionale de prestigiu, care să asigure creşterea vizibilităţii universităţii noastre şi să contribuie la obţinerea finanţării suplimentare.

Susţinerea revistelor editate de Universitate în vederea indexării în baze de date internaţionale, în special ISI.

Găsirea unor surse de finanţare pentru remunerarea activităţii de cercetare cu impact important în ierarhizarea naţională şi internaţională a universităţii, cu accent pe activitatea de cercetare care s-a concretizat în publicaţii ştiinţifice din zona roşie sau galbenă de indexare ştiinţifică.

 

 

Cooptarea unor parteneri relevanţi din sfera socio-economică sau a administraţiei publice în vederea constituirii unui buget important pentru granturi interne ce vor avea ca scop punerea în practică a celor mai bune idei venite din partea cadrelor didactice şi de cercetare, studenţilor şi doctoranzilor.

Stimularea participării studenţilor universităţii în procesul de cercetare, prin îmbunătăţirea activităţii cercurilor ştiinţifice studenţeşti şi participarea acestora în colective de cercetare, la simpozioane, conferinţe sau competiţii naţionale şi internaţionale.

Achiziţionarea unor abonamente la publicaţii şi baze de date naţionale şi internaţionale care să permită comunităţii academice să aibă acces la reviste ştiinţifice de prestigiu.

Atragerea unor colaborări solide cu mediul de afaceri local şi naţional, în vederea aducerii de venituri reale şi substanţiale bugetului universităţii, pentru accelerarea investiţiilor interne adresate preponderent zonei de cercetare-dezvoltare şi orientare profesională a studenţilor.

Stimularea expresă a eforturilor echipelor cu reuşite deosebite în inventică/inovare, precum şi crearea unui „fond de brevete valoroase„ pe baza căruia să se iniţieze o puternică mişcare de tip START-UP/SPIN-OFF.

Stimularea şi sprijinirea manifestărilor cultural-artistice, spectacolelor şi concertelor, participarea la competiţii şi concursuri, lucruri indispensabile vieţii academice.

Modernizarea Bibliotecii Universitare şi orientarea spre nevoile specifice de documentare, informare şi cercetare a întregii comunităţi academice.”

„Susţinerea şi dezvoltarea centrelor de cercetare şi asigurarea condiţiilor de participare a fiecărui cadru didactic şi cercetător în activitatea de cercetare ştiinţifică.

Susţinerea unei cercetări interdisciplinare şi a colaborării între colectivele centrelor de cercetare,  precum şi valorizarea infrastructurii de cercetare.

Promovarea temelor de cercetare interdisciplinare, intra- şi inter-instituţionale, în domenii de cercetare prioritare pentru universitate.

Dezvoltarea şi promovarea activităţilor de cercetare ştiinţifică, creşterea numărului de cercetători angajaţi (full time şi part-time) în Institutul de Cercetări Stiinţifice şi Tehnologice Multidisciplinare (ICSTM) al universităţii.

Atragerea cercetătorilor din spaţiul internaţional în centrele şi echipele de cercetare din ICSTM, prin lărgirea domeniilor în cadrul programului Marie Curie şi prin obţinerea unor surse de finanţare europeană dedicate mobilităţii cercetătorilor.

Dezvoltarea bazei materiale necesare efectuării unor cercetări ştiinţifice avansate, prin achiziţionarea, din surse de finanţare externe şi fonduri proprii, a infrastructurii de cercetare.

Creşterea vizibilităţii universităţii pe plan naţional şi internaţional, prin promovarea rezultatelor cercetării (susţinerea publicării rezultatelor în reviste de specialitate cotate la nivel internaţional, evaluarea şi brevetarea cererilor de brevet depuse de membrii universităţii, organizarea / participarea la manifestări ştiinţifice de prestigiu).

Susţinerea revistelor ştiinţifice ale universităţii şi a indexării acestora în baze de date internaţionale (sprijin logistic şi financiar).

Atragerea unui număr mai mare de studenţi, masteranzi, doctoranzi în activitatea de cercetare ştiinţifică şi creaţie universitară prin asigurarea utilizării gratuite a echipamentelor de cercetare.

Creşterea numărului de programe post-doctorale în şcolile doctorale ale universităţii.

Continuarea asigurării resurselor financiare necesare pentru îmbunătăţirea fondului documentar al bibliotecii universitare.

Asigurarea accesului la resursele bibliografice existente în baze de date internaţionale (Clarivate Analytics - Web of Science, SCOPUS, Science Direct, ProQuest Central etc.), prin alocarea fondurilor necesare pentru participarea UVT la programul ANELIS.

Organizarea de conferinţe naţionale şi internaţionale cu implicarea cadrelor didactice, cercetătorilor şi studenţilor şi continuarea atragerii fondurilor guvernamentale şi europene destinate activităţilor extracurriculare.

Identificarea surselor de finanţare pentru continuarea organizării competiţiilor interne pe teme de cercetare de interes pentru universitate.

Stimularea participării personalului didactic şi de cercetare, a studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor la programele naţionale, europene şi internaţionale de cercetare, depunerea de aplicaţii pentru competiţiile dedicate Tinerilor Cercetători, programelor Horizon 2020, Horizon Europe 2021-2027 etc.

Atragerea resurselor financiare din mediul economic privat prin contracte de cercetare, consultanţă etc.

Susţinerea financiară şi logistică a acreditării unor laboratoare din ICSTM pentru analiză şi diagnoză, pentru diversificarea şi eficientizarea serviciilor oferite.

Organizarea Simpozionului Cercetării şi raportarea anuală a activităţii de cercetare în vederea obţinerii finanţării suplimentare pe criterii de calitate.

Menţinerea programului de atragere a unor personalităţi marcante în diferite domenii prin organizarea unor conferinţe publice.”

„Studenţi”

„Studenţi”

„Încurajarea studenţilor de a se implica în activităţile de cercetare ale universităţii prin integrarea lor în echipele proiectelor de cercetare. De asemenea, se va urmări implicarea studenţilor în activităţile de cercetare prin creşterea numărului şi diversificarea manifestărilor ştiinţifice precum: sesiuni ştiinţifice, cercuri ştiinţifice studenţeşti, şcoli de vară, concursuri.

Garantarea burselor şi a altor drepturi financiare legale, pe baza alocaţiilor primite de la bugetul de stat şi prin depunerea anuală de proiecte la ministerul de resort, pentru accesarea fondurilor de dezvoltare instituţională alocate pentru sprijinirea studenţilor cu probleme financiare, completate prin contribuţii din venituri proprii.

Implementarea unor soluţii de reducere a abandonului şcolar prin programe îndreptate către identificarea unor strategii de învăţare eficientă.

Proiect ”Campus Wi-Fi” pentru accesul imediat şi nelimitat al studenţilor la Internet oriunde în incinta Campusurilor universitare ale universităţii.

Sprijinirea în mod constant a studenţilor şi absolvenţilor prin activităţi de consiliere şi orientare în carieră.

Extinderea permanentă a comunităţii Alumni prin încurajarea absolvenţilor de a face parte în continuare din viaţa academică.

Dezvoltarea unor strategii şi planuri de promovare a ofertei educaţionale a universităţii, precum şi extinderea ariei de vizibilitate a acesteia, în parteneriat cu comunitatea studenţească şi Alumni.

Reducerea birocraţiei aferente activităţilor universitare ale studenţilor. Dezvoltarea unui sistem de plăţi on-line în vederea simplificării procesului de achitare a taxelor de către student (taxe de cazare, de şcolarizare, de reexaminare, etc.).

Crearea unui sistem de tip “INFO-POINT” în locaţiile universităţii menit a oferi informaţii studenţilor, cadrelor didactice şi vizitatorilor deopotrivă.

Menţinerea unei comunicări reale şi permanente cu reprezentanţii studenţilor din Senatul Universităţii, Consiliul de administraţie, consiliile facultăţilor şi, de asemenea, cu reprezentanţii organizaţiilor studenţeşti recunoscute la nivel de universitate.

Implicarea studenţilor în sfera socialului prin derularea de activităţi extra-curriculare:

-Workshop-uri privind combaterea discriminării de orice formă

-Acţiuni de reducere a impactului asupra mediului, acţiuni de colectare şi reciclare diferenţiată

-Program continuu de mentorat asigurat de studenţi pentru studenţi.

Organizarea de activităţi culturale în cadrul universităţii menite a îmbunătăţi experienţa vieţii academice studenţeşti

Organizarea de competiţii sportive pentru studenţi conform principiului “MENS SANA IN CORPORE SANO”

Cultivarea sentimentului de apartenenţă în rândul absolvenţilor Universităţii ”Valahia” din Târgovişte prin organizarea anuală a unei singure ceremonii de absolvire pentru toţi studenţii universităţii.

Colaborarea strânsă cu Societatea Antreprenorială Studenţească Valahia Târgovişte pentru încurajarea dezvoltării spiritului antreprenorial în rândurile studenţilor şi absolvenţilor.

Organizarea de cursuri facultative extra-curriculare pentru dezvoltarea personală a studenţilor si absolvenţilor universităţii.

Sprijinirea şi premierea iniţiativelor studenţeşti, a concursurilor, manifestărilor şi proiectelor iniţiate de către aceştia.

Organizarea unui eveniment de tip târg de job-uri în parteneriat cu autorităţile publice locale şi cu mediul de afaceri.

Colaborarea cu organizaţiile studenţeşti recunoscute la nivel instituţional privind activitatea din cămine.

Crearea unui mediu academic sigur, care apreciază şi sprijină diversitatea, prin colaborarea cu reprezentanţii studenţilor pentru identificarea unor mecanisme de incluziune socială şi îmbunătăţire a performanţelor academice a studenţilor ce provin din medii dezavantajate şi a celor cu nevoi speciale.”

„Continuarea demersurilor privind asigurarea condiţiilor optime de studiu, sociale şi sportive, precum şi creşterea numărului de locuri de cazare.

Comunicarea eficientă şi reală cu reprezentanţii studenţilor în structurile de decizie ale universităţii, precum şi cu reprezentanţii organizaţiilor studenţeşti.

Sprijinirea acţiunilor desfăşurate de asociaţiile studenţeşti din universitate.

Alocarea din fonduri guvernamentale şi fonduri proprii a unor burse de merit, performanţă ştiinţifică, cultural-artistică şi sportivă pentru studenţii merituoşi şi a unor burse sociale şi ajutoare ocazionale studenţilor cu dificultăţi socio-financiare.

Promovarea unor mecanisme privind reducerea ratei de abandon a studenţilor, prin atragerea de resurse financiare destinate acestui scop.

Îmbunătăţirea serviciilor oferite de biroul de orientare şi consiliere profesională a studenţilor.

Menţinerea universităţii in Programul de burse doctorale ”Eugen Ionesco” şi creşterea numărului doctoranzilor internaţionali implicaţi.

Lărgirea orizontului profesional şi personal prin stimularea participării la programe organizate în universităţi partenere din UE/non-UE şi creşterea numărului de mobilităţi Erasmus+ pentru studenţi.

Atragerea fondurilor guvernamentale pentru creşterea numărului de tabere studenţeşti.

Stabilirea unor relaţii pe termen mediu şi lung între universitate şi mediul economico-social, cu scopul extinderii sistemului de burse oferite de către acesta, a oportunităţilor de angajare şi a stagiilor de practică de specialitate.

Asigurarea stagiilor de practică şi creşterea numărului de internship-uri prin acorduri instituţionale între universitate şi firme, companii sau alte instituţii.

Îmbunătăţirea activităţii cercurilor ştiinţifice studenţeşti şi a secţiilor clubului sportiv al universităţii.

Utilizarea surselor de finanţare existente pentru organizarea anuală de conferinţe ştiinţifice ale studenţilor.

Asigurarea unor facilităţi pentru participarea studenţilor la evenimentele culturale şi sportive locale, naţionale şi internaţionale.

Atragerea unui număr cât mai mare de absolvenţi de liceu, prin campanii de orientare profesională desfăşurate în licee şi promovarea universităţii cu implicarea cadrelor didactice, studenţilor şi a absolvenţilor UVT.

Diversificarea şi extinderea procesului de atragere a studenţilor străini, prin organizarea unor noi programe de studii în limbi străine, la nivel de licenţă, master, doctorat, an pregătitor şi pregătire pedagogică.

Colaborarea continuă cu autorităţile locale pentru asigurarea accesului gratuit al studenţilor pe mijloacele de transport în comun din Târgovişte.

Asigurarea resurselor necesare pentru utilizarea gratuită a unei licenţe Alumni Office 365 pentru fiecare student al universităţii, pe toată durata studiilor.

Promovarea şi intensificarea activităţilor de voluntariat în rândul studenţilor.

Organizarea unor evenimente de tip „Bursa locurilor de muncă pentru studenţi”.

Relaţii internaţionale

Cooperare naţională şi internaţională

„Identificarea de parteneri strategici din spaţiul universitar european pentru integrarea Universităţii ”Valahia” din Târgovişte în reţeaua de ”universităţi europene”.

Asigurarea suportului instituţional în vederea includerii universităţii în clasamente universitare de prestigiu.

Organizarea unor programe de licenţă şi masterat cu predare în limbă străină, în colaborare cu universităţi partenere din ţară şi străinătate pentru atragerea de studenţi străini.

Extinderea parteneriatelor de tip ERASMUS+, prin identificarea de noi parteneri din spaţiul universitar internaţional.”

 

 

„Continuarea susţinută a procesului de internaţionalizare a universităţii prin aderarea acesteia la parteneriate europene de tipul European University Consortium.

Recunoaşterea la nivel naţional şi asigurarea vizibilităţii internaţionale a universităţii prin abordarea unei politici de cooperare şi aplicarea principiilor şi mecanismelor prevăzute în strategia de internaţionalizare a universităţii.

Implicarea activă şi consistentă a universităţii în viaţa socială şi economică la nivel local, regional şi naţional.

Dezvoltarea şi intensificarea relaţiilor cu angajatorii în vederea promovării de către aceştia a imaginii universităţii.

Promovarea programelor de studii doctorale în cotutelă cu alte universităţi din ţară şi din străinătate.

Dezvoltarea colaborărilor existente în plan educaţional şi ştiinţific cu alte universităţi, în special cu cele din cadrul consorţiului Academica Plus.

Afilierea universităţii la asociaţii, organisme de resort din străinătate (organismele Uniunii Europene, ale altor ţări europene şi ale Statelor Unite ale Americii).

Continuarea dezvoltării Departamentului pentru Studii în Limbi Străine şi susţinerea iniţiativelor de promovare a unor programe de studii cu predare într-o limbă de circulaţie internaţională.

Susţinerea şi extinderea mobilităţilor naţionale şi internaţionale ale personalului didactic privind participarea la activităţi ştiinţifice, didactice, schimburi de experienţă, lucrări ale diverselor foruri academice şi ca reprezentanţi ai universităţii.

Utilizarea potenţialelor surse de finanţare internaţională în scopul propunerii şi derulării unor proiecte de cooperare academică şi/sau de cercetare, alături de partenerii internaţionali ai universităţii.

Creşterea numărului de mobilităţi Erasmus+ pentru personalul didactic, prin încheierea unor noi contracte bilaterale cu universităţi atât din Uniunea Europeană, cât şi din afara acesteia, respectiv prelungirea contractelor existente.

Organizarea, alături de parteneri naţionali şi internaţionali, a unor manifestări ştiinţifice şi culturale de înaltă ţinută, menite să promoveze imaginea şi să crească prestigiul universităţii.”

Analiza SWOT din programul conf. univ. dr. Laura Gorghiu


[1] Alex Drace-Francis, Geneza culturii române moderne. Instituţiile scrisului şi dezvoltarea identităţii naţionale, 1700-1900, Ed. Polirom, Iaşi, 2016.

[2] Thomas Finkenstaedt, „The teachers”, în Walter Rüegg (ed.), A History of the University in Europe, 4: Universities Since 1945, Cambridge University Press, Leiden, 2010, p. 164.

[3] cnecsdti.research.gov.ro (accesată la data de 7.02.2020).

[4] „European Universities Initiative (accesată la data de 7.02.2020).

[5] Vladimir Ghika, „Gânduri pentru zilele ce vin (accesată la data de 7.02.2020).