România inegală: Rata abandonului şcolar, mai mare cu 20% în şcolile din rural, faţă de cele din marile oraşe

România rămâne o ţară a decalajelor profunde, care atrag după ele discriminări dureroase, cu consecinţe pe termen lung atât în ceea ce priveşte viaţa copiilor, cât şi în ceea ce priveşte societatea în ansamblul ei. Astfel, la nivel naţional, rata de părăsire timpurie a şcolii este de 26,6% în zonele rurale, 17,4% în oraşe mici şi suburbii şi scade la 6,2% în municipii. Datele au fost transmise de Organizaţia „Salvaţi Copiii“.

Deşi rata de părăsire timpurie a şcolii a scăzut uşor, de la 19,1% în 2015 la 18,3% în 2017[2], obiectivul naţional în cadrul strategiei  Europa 2020 (11,3%) rămâne de neatins.

„Şcoala de la ţară”, în abandon: Aproape 38% dintre copii au luat sub 5 la examenele naţionale

Accesul la educaţie de calitate reprezintă o provocare, îndeosebi în zonele rurale unde studiază 45% din populaţia şcolară a României (nivel primar şi gimnazial).

Mai mult,  contextul social discriminatoriu şi lipsa politicilor publice prin care finanţarea să urmeze în mod real elevul conduc la faptul că şcolile din mediul rural înregistrează punctaje sub mediul urban în ceea ce priveşte toţi indicatorii de performanţă.

Dacă aruncăm o privire succintă asupra rezultatelor de la evaluările naţionale, putem surprinde complexitatea unui fenomen social deja cronicizat: astfel, în anul 2016, 37,5% dintre elevii de clasa a VIII-a din mediul rural au avut rezultate slabe (sub nota minimă 5), comparativ cu 15% în şcolile urbane.

Diferenţele între mediul rural-urban sunt reflectate şi în ceea ce priveşte rata înscrierii în educaţia preşcolară. Astfel, procentul copiilor cu vârsta între 3-5 ani înscrişi în învăţământul preşcolar este de 81,4%, pentru anul şcolar 2016-2017, cu o diferenţă de aproximativ 10 puncte procentuale între mediual rural şi urban: 75,9% rata de înscriere în mediul rural şi 86,2% în mediul urban.

În ceea ce priveşte participarea efectivă  a copiilor la această etapă esenţială a educaţiei, datele europene indică, pentru România, un procent de doar 60,8% pentru acelaşi an şcolar.

„Accesul la educaţie este unul dintre drepturile fundamentale ale copilului“

Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România, a vorbit despre importanţa unor politici publice coerente în domeniul educaţiei: „Accesul la educaţie este unul dintre drepturile fundamentale ale copilului, dar şi al societăţii. A condiţiona integrarea educaţională de mediul de rezidenţă, rural sau urban, a vehicula diferenţe calitative între şcoala de la ţară şi cea din oraşele mari înseamnă a rata întregul edificiu prin care o societate este funcţională. Suntem în faţa unei discriminări de fond, inadmisibile, dar cronicizate deja de decenii, de către incoerenţa  politicilor publice din educaţie. Copiii din mediul rural sunt copii de aceeaşi calitate cum sunt şi cei din urban şi aşa trebuie să fie şi scolile care îi formează”.

Pentru a asigura accesul la educaţie al copiilor care provin din comunităţi defavorizate, proponderent din mediul rural şi urban mic, Organizaţia Salvaţi Copiii România va deschide alte şase servicii de pregătire ante-preşcolară, preşcolară şi şcolară în judeţele Mureş, Braşov, Vaslui, Hunedoara, Dîmboviţa şi Suceava, prin proiectul ”Viitor prin şcoală!”, cod SMIS 106791.

Obiectivul general a al proiectului este prevenirea şi reducerea abandonului şcolar timpuriu în rândul copiilor/tinerilor din grupuri vulnerabile (copii din comunităţi defavorizate, copii romi, copii din mediul rural, copii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate, copii din familii cu statut socio-economic scăzut), prin servicii integrate de prevenire, intervenţie şi compensare, inclusiv prin intervenţii asupra mediului familial şi şcolar (părinţi/reprezentanţi şi cadre didactice).

Noile centre vor avea peste 4.480 de beneficiari în perioada aprilie 2018 – martie 2021. Dintre aceştia:

• peste 3.200 de persoane vor fi cuprinse în activităţi directe de informare şi conştientizare cu privire la importanţa educaţiei.

• 244 de copii de vârstă antepreşcolară (2-3 ani)  şi preşcolară (3-5 ani) vor beneficia de un program educaţional integrat cuprinzând activităţi de dezvoltare socio-emoţională şi dezvoltare a limbajului şi motricităţii.

• 479 de copii de vârstă şcolară din învăţământul primar şi gimnazial, în risc de abandon şcolar, vor beneficia de sprijin educaţional şi material, prin programe de tip Şcoală dupa Şcoală.

• 153 de copii şi tineri care nu au finalizat educaţia obligatorie vor beneficia de sprijin educaţional şi material, în vederea absolvirii programelor de tip A Doua Şansă.

• 278 de părinţi/reprezentanţi ai copiilor vor beneficia de activităţi de educaţie parentală.

• 126 persoane din sistemul educaţional, personal didactic şi personal de sprijin vor beneficia de cursuri de formare în domeniul managementului clasei de elevi.

Din totalul copiilor şi tinerilor beneficiari direcţi ai serviciilor de pregătire ante-preşcolară, preşcolară şi şcolară, 80% provin din comunităţi rurale sau urbane mici.