RAPORT Elevii români merg trei ani şi jumătate degeaba la şcoală

RAPORT Elevii români merg trei ani şi jumătate degeaba la şcoală

Elevii români merg trei ani şi jumătate degeaba la şcoală. FOTO: Eduard Enea

Ultimul raport al Băncii Mondiale reiterează din nou incompetenţa învăţământului românesc. Concret, documentul arată că din cei aproximativ 12 ani de formare în sistemul educaţional, 3 ani şi 4 luni reprezintă un interval pierdut, în care tinerii nu învaţă nimic.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ca să afle cât de mult învaţă elevii români la şcoală, experţii de la Banca Mondială au suprapus rezultatele la testările internaţionale pentru literaţie şi ştiinţe exacte, la care România participă încă din anul 2000, peste durata perioadei şcolare (inclusiv învăţământul preşcolar) până la împlinirea vârstei de 18 ani.
 
„Cel mai mult timp se pierde între ultimii ani ai ciclului gimnazial şi liceu. În această perioadă, elevii au de-a face cu integrale, derivate sau tot felul de termeni greoi de care sunt conştienţi că nu vor avea nevoie în viitor, deci nu învaţă aceste concepte. Să fim realişti. Tinerii se focusează să înveţe doar la cele câteva materii pentru examenele naţionale (Evaluarea Naţională şi Bacalaureatul) pentru că de acestea depind admiterea la liceu, respectiv la facultate. Ceea ce este perfect de înţeles. Conţinutul celor mai multe discipline este mult prea stufos, plictisitor şi paralel cu realitatea adolescenţilor de azi.
 
Este important să realizăm că trebuie să avem un sistem eficient şi adecvat nevoilor elevilor, cu profesori bine pregătiţi şi plătiţi în funcţie de rezultatele şi performanţele muncii. Dacă nu vom rezolva problema raportului dintre calitate şi cantitate, nu vom face decât să-i obosim inutil pe elevi. După aceea să nu ne mai mirăm că tinerii români nu ştiu să vorbească corect sau să înţeleagă textele pe care le citesc, deşi au stat ore în şir pe băncile şcolii în fiecare zi“, explică Ştefan Vlaston, preşedintele asociaţiei Edu CER.
 
La rândul său, preşedintele Asociaţiei Edusfera, Tincuţa Apăteanu, afirmă că datele Băncii Mondiale arată că sistemul educaţional românesc este paradoxal. „Deşi programele şcolare sunt încărcate şi deşi cantitatea de materie care ar trebui să fie asimilată este în general mare, rezultatele învăţării elevilor români sunt scăzute comparativ cu cele ale colegilor europeni. Pe scurt, învăţăm mult şi prost - aglomerăm programele cu informaţii teoretice lipsite de aplicabilitate, cu un grad mare de abstractizare şi ne concentrăm prea puţin pe aplicabilitatea noţiunilor în practică şi pe consolidarea cunoştinţelor“, spune Apăteanu.
 
De asemenea, specialistul în Educaţie, Marian Staş, spune că şcoala românească este o reprezentare a sistemului de tip formă fără fond. „Atunci când ceea ce se întâmplă în învăţământ este din alt film în raport cu cerinţele şi dinamica societăţii actuale, nu te poţi aştepta la performanţă nici dacă faci 1.000 de ani de şcoală“, este de părere Marian Staş.
 
Ultimele locuri în UE la testările internaţionale
 
Preşedintele Asociaţiei Edu CER mai susţine că diagnosticul Băncii Mondiale nu reiterează decât eşecul sistemului educaţional românesc. „Deşi învăţământul obligatoriu de la noi prevede o perioadă mai lungă comparativ cu ţările nordice, unde se învaţă 9 sau 10 ani, rezultatele elevilor noştri sunt totuşi mult mai scăzute“, atrage atenţia Vlaston care mai punctează că la ultimele testări internaţionale (PISA), România s-a situat pe ultimul loc în UE. Astfel, elevii români se compară cu cei din Emiratele Arabe Unite, Cipru sau Albania, potrivit datelor transmise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. De asemenea, aceeaşi sursă arată că 42% din elevii români sunt analfabeţi-funcţional. Asta înseamnă că pot citi un text, dar nu-l înţeleg.
 
Specialiştii critică prelungirea învăţământului obligatoriu
 
În plus, experţii în Educaţie subliniază că în timp ce România are printre cele mai mari rate de abandon şcolar din Uniunea Europeană, parlamentarii au votat ca învăţământul obligatoriu să fie prelungit la 15 ani. Mai exact, în ciuda faptului că România este a treia ţară din UE cu cel mai mare procent de abandon şcolar, de 18,5% (înaintea noastră se clasează doar Spania cu 19% şi Malta cu 19,6%), legislativul a adoptat creşterea perioadei obligatorii în sistemul de învăţământ. Concret, parlamentarii vor ca ultimii doi ani de grădiniţă (grupa pregătitoare şi grupa mare), cât şi ultimii doi ani de liceu (clasele a XI-a şi a XII-a) să devină obligatorii începând cu anul 2020. Obligativitatea de a finaliza cei 15 ani de şcoală încetează doar dacă elevul a împlinit 18 ani şi el solicită acest lucru.

„Degeaba adoptăm o astfel de măsură dacă nu remediem abandonul şcolar din anii anteriori. Situaţia cea mai gravă este între clasele a VIII-a şi a IX-a unde abandonul şcolar este de aproximativ 25%. De asemenea, trebuie să luăm în calcul că aproape un milion de elevi nu au luat Bacalaureatul în ultimii 10-12 ani“, mai reclamă Ştefan Vlaston.

Potenţiale soluţii

Preşedintele Asociaţiei Edusfera, Tincuţa Apăteanu, spune că pentru a ieşi din acest impas ar putea fi aplicate mai multe soluţii. „În primul rând este necesară regândirea programelor şcolare şi renunţarea la balast, adaptarea acestora la nevoile secolului XXI cu focusare pe dezvoltarea gândirii critice şi creativităţii. Apoi, trebuie transformat modul în care este predată ştiinţă în şcoli, prin includerea transdisciplinarităţii şi a unor metode moderne, interactive, cât şi utilizarea noilor tehnologii. De asemenea, este obligatorie pregătirea iniţială şi pregătirea continuă a cadrelor didactice“, conchide Apăteanu.

Cheltuim ineficient banii pentru Educaţie

România este unul dintre cele mai ineficiente din state UE cu privire la productivitatea sistemului educaţional, arată un raport recent al Comisiei Europene. Concret, pe lângă timpul îndelungat petrecut la şcoală, România are probleme şi în privinţa calităţii sistemului educaţional şi a incluziunii persoanelor din grupuri vulnerabile (care se află în afara sistemului educaţional). Cu alte cuvinte, ţara noastră nu doar că alocă cel mai mic procent din PIB pentru educaţie, ci îi cheltuie şi prost.

 

citeste totul despre: