Profesorul care a inversat procesul de predare. Priveşte materia prin ochii elevilor şi le stimulează creativitatea prin concursuri de literatură

Profesorul care a inversat procesul de
predare. Priveşte materia prin ochii elevilor şi le stimulează creativitatea
prin concursuri de literatură

Cătălin Zaman FOTO proiectulmerito.ro

Cătălin Zaman, profesor de Limba şi Literatura Română la şcoala din localitatea buzoiană Clondiru, predă prin metode atipice. Nu vine niciodată cu catalogul la clasă, îi învaţă materia pe elevii săi şi le stimulează creativitatea prin jocuri şi asumă mereu toată responsabilitatea pentru rezultatele lor de la Evaluarea Naţională.

Cătălin Zaman (38 de ani), profesor de Limba şi Literatura Română la Şcoala Gimnazială „Înv. Nicolae Ispas” Clondiru din comuna Ulmeni, judeţul Buzău, a fost desemnat profesor Merito în 2021 pentru metodele sale de predare ieşite din tipare şi rezultatele obţinute cu elevii săi de-a lungul anilor.

GALERIE FOTO

 A moştenit pasiunea pentru profesorat de la mama sa, care este şi ea dascăl, şi a crescut practic în mediul şcolar. ”Copil fiind, mă imaginam cum le predam copiilor, iar ulterior acest vis a devenit realitate”, îşi aminteşte profesorul, care în acest an a intrat în al şaisprezecelea an la catedră.

A urmat Facultatea de Litere, secţia Română – Franceză, la Universitatea Transilvania din Braşov şi are un masterat în Mass Media şi Comunicare. Din 2006 predă în satul natal, Clondiru, aflat la 30 de kilometri de Buzău, iar anul acesta a fost numit director al şcolii. A intrat în învăţământ cu gândul de a le arăta copiilor altceva, o alternativă la învăţământul tradiţional şi destul de rigid care se mai practică şi astăzi.

”Mi-am spus întotdeauna că voi fi un profesor altfel, care nu obligă copiii să memorize materia. Am inclus jocul şi multe exerciţii în activităţile noastre, astfel încât elevii să înţeleagă elementele teoretice fără să fie nevoie să apeleze la memorie”, explică Cătălin Zaman. A inversat practic procesul de predare, astfel încât elevii să facă exerciţii şi să îşi extragă singuri teoria de acolo. 

Iniţial, doar trei copii din clasă luaseră note peste 5 la Evaluarea Naţională. Atunci a realizat că trebuie să reseteze întregul sistemul de predare şi să o ia de la zero cu elevii. Primul pas a fost să stabilească de comun acord cu copiii să vină şi sâmbetele la şcoală şi să recapituleze materia din clasele V-VII.

Progresele nu au fost pe măsura aşteptărilor, astfel că a făcut o nouă ajustare. A împărţit elevii în două grupe, în funcţie de nivelul de pregătire al fiecăruia, iar la finalul primului an de pregătire promovabilitatea a ajuns la 100%, iar cea mai mică notă a fost 6. ”Indiferent unde predai, la o şcoală rurală sau urbană, dacă te implici şi munceşti, iar elevii văd asta, nu ai cum să nu ai rezultate”, spune profesorul, care a recuperat atunci trei ani într-unul singur.

Se joacă şi învaţă verbe

De atunci şi-a dezvoltat strategia de a-şi pregăti elevii pentru Evaluarea Naţională încă din clasa a V-a, iar în clasa a VIII-a îşi construieşte o fişă de progres, ca să poată identifica pentru fiecare copil măsurile care se impun. Pe parcursul ultimului an de liceu le dă cinci evaluări, dintre care una este simularea naţională, iar la momentul examenului, copiii sunt pregătiţi. La clasă face prezentări în PowerPoint şi studii de caz şi îşi încurajează elevii să îl întrerupă oricând nu au înţeles ceva. A observat că înţelegerea verbelor este un test pe care copiii îl trec cu dificultate şi atunci a creat un joc pe echipe ca să simplifice lucrurile.

FOTO arhiva personală

Elevii trec pe cartonaşe modurile şi timpurile, iar el scrie pe alte cartonaşe mai multe verbe. De fiecare dată când ridica un cartonaş cu un verb, copiii trebuiau să identifice modul şi timpul acestuia şi să ridice cartonaşul corespunzător. ”Au fost atât de antrenaţi, încât m-au rugat de mai multe ori să repetăm jocul şi la celelalte părţi de vorbire. Prin joacă şi-au îmbunătăţit vocabularul şi implicit limbajul”, remarcă Cătălin Zaman. După ce citesc o carte, fiecare îi face o prezentare şi extrage 5-10 cuvinte de care nu mai auzit până atunci, urmăresc traseul unui personaj sau prezintă subiectul lecturii într-o manieră proprie.

Îl învaţă pe Caragiale interpretând piese de teatru

Organizează concursuri de literatură la nivelul şcolii ca să le stimuleze creativitatea şi alternează fragmentele din literatura clasică cu cele din literatura modernă, în care ei se regăsesc, ca să le cultive dorinţa de a citi. Ca să devină atraşi de operele lui Eminescu şi Caragiale, de pildă, elevii săi se întrec în concursuri pe grupe, unde trebuie să recunoască versuri sau pasaje din lucrările acestora. Elevii mai buni îi ajută pe cei mai slabi şi puţini implicaţi, formându-şi astfel şi spiritul de echipă.

Face şi teatru cu ei. Elevii săi au creat decorurile şi au interpretat diverse personaje din operele lui Caragiale în faţa întregii şcoli, încurajându-le astfel originalitatea şi imaginaţia. A încheiat un parteneriat cu editura Arthur, care trimite frecvent cărţi. În acest fel, a îmbunătăţit considerabil fondul de cărţi al şcolii. Numai în ultimii doi ani au ajuns la şcoala din Clondiru peste 700 de cărţi noi.

Vin la şcoală ca să se simtă bine

Tot ceea ce face la clasă este pentru ca elevii să ştie că nu vin acolo să fie sancţionaţi, ci să se simtă bine. O lecţie importantă pe care a învăţat-o în timp a fost să privească materia pe care o predă prin ochii copiilor, nu prin ochii lui. ”Am făcut acest lucru pentru că m-am lovit în timp de anumite noţiuni pe care le transmiteam şi pe care copiii nu le-au înţeles. Au fost evaluări la care elevii au luat note mai mici decât mă aşteptam. Atunci m-am oprit şi am privit din partea cealaltă, ca să îmi dau seama unde am greşit”, explică Cătălin Zaman cum a ajuns la metoda sa inedită de predare.

A schimbat modalitatea de predare şi a reluat noţiunile, explicându-le din cu totul altă perspectivă, iar rezultatele nu au întârziat să apară. Asta face, de altfel, cu orice noţiune pe care o predă. Când elevii nu înţeleg, priveşte din perspectiva lor şi vine cu o modalitate de predare nouă. ”Îmi place să cred că acesta este atuul meu. Ştiu să îmi recunosc greşelile şi să le corectez. Cheia este mereu la mine, iar elevii au performanţe în funcţie de modul în care dirijez învăţarea”, spune profesorul.

FOTO arhiva personală

Merge chiar şi mai departe şi ne mărturiseşte că elevii sunt cei care l-au făcut dascălul de astăzi. Este un model pentru copii şi nu ezită să iasă din tiparul tradiţional al profesorului pentru a-şi arăta şi latura emoţională faţă de ei. De pildă, la o simulare naţională a fost atât de impresionat de rezultatele lor, încât i s-au împăienjenit ochii de lacrimi, s-a ridicat în picioare şi i-a aplaudat. Şi are şi de ce. în 2009, într-o clasă din mediul rural, cu elevi din toate categoriile, inclusiv cu risc de abandon, media la Evaluarea Naţională a fost de 8,69, cu cinci note de 10.

Punctul culminant al carierei sale a fost anul 2020, când 10 elevi au obţinut note peste 9 la Evaluarea Naţională, dintre care patru au luat nota 10. Aceste rezultate au făcut cunoscută şcoala din Clondiru la nivel naţional, iar datorită mai multor sponsori, şcoala are acum laborator de informatică, toaletele au fost mutate din curte în interior, iar în curtea grădiniţei va fi amenajat un parc.

Nopţile nedormite din spatele rezultatelor

În spatele acestor rezultate excepţionale obţinute cu copiii de la ţară stau multe nopţi nedormite, în care s-a gândit unde a greşit şi ce poate să facă, dar şi când s-a lovit de situaţia dramatică a unora dintre elevii săi. ”Am avut nopţi nedormite pentru că am avut elevi care se simţeau mai bine la şcoală decât acasă, pentru că la şcoală era mai cald decât acasă, pentru că la şcoală primeau acel corn şi lapte, iar acasă nu primeau nimic”, mărturiseşte Cătălin Zaman, care le-a cumpărat elevilor şi medicamente ca să se trateze atunci când nu se simţeau bine. Nu şi-a învinuit niciodată elevii pentru rezultatele şcolare, ba dimpotrivă, a mutat responsabilitatea pe umerii săi tocmai pentru că au încredere deplină în el şi nu vrea să îi dezamăgească.

Fără catalog la clasă

Crează întotdeauna o atmosferă relaxată la clasă. Nu se duce niciodată cu catalogul, discută cu ei amical, presară mereu câte o glumă sau câte o observaţie care nu are legătură neapărat cu lecţia, astfel încât elevii să poată performa. ”Putem vorbi de performanţă când copilul se simte liniştit, în largul lui, când nu se teme să întrebe atunci când nu înţelege ceva, şi nu odată, ci de mai multe ori. Rolul şcolii este, pe lângă evaluarea prin notă a nivelului elevului, să ajute să progreseze, nu să îl sancţioneze”, punctează profesorul.

FOTO proiectulmerito.ro

Pune şi note proaste, dar ele vin după mai multe evaluări şi atunci când ştie că elevul are nevoie de o astfel de ”stimulare”. Chiar dacă sunt delăsători, îşi doresc atunci să îşi repare situaţia din catalog şi pun burta pe carte. Un alt secret al rezultatelor pe care le obţine cu elevii săi este motivarea. Înainte de fiecare examen le spune că sunt foarte pregătiţi pentru ceea ce îi aşteaptă. ”Le spun că nu vor avea niciun subiect din ceea ce nu am învăţat împreună şi să nu îşi facă griji în privinţa rezultatelor, pentru că indiferent de acestea, eu voi fi mândru de ei.

Dacă voi claca, singurul vinovat sunt eu, pentru că nu am ştiut să îi pregătesc suficient de bine ca să treacă prin acele emoţii”, spune Cătălin Zaman. Visează să creeze la Clondiru o şcoală europeană, cu mult spaţiu verde, iar pentru generaţiile de copii care îi trec prin mână îşi doreşte să rămână cu o bună cunoaştere a limbii române, să fie mereu buni, calzi, sinceri, să îşi asume greşelile şi să fie profesionişti în ceea ce fac.

Vă mai recomandăm să citiţi şi:

Regulile de aur de la o şcoală rurală de senzaţie. „Nu există un profesor mai bun decât un copil care îi predă altui copil“

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările