Educaţia Sexuală în România, comparativ cu Europa. Cum afectează lipsa educaţiei sexuale în şcoală dezvoltarea elevilor

FOTO: Ludmila Sîrbu

Specialiştii de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii cer decidenţilor români să introducă materia Educaţia sexuală ca materie obligatorie, arătând că în Portugalia copiii învaţă încă de la vârsta de cinci ani despre relaţii de prietene, consimţămât şi sexualitate, iar în Spania, Italia şi Cipru, de la paisprezece ani.

70,3% dintre elevii din clasele V-VIII consideră că educaţia sexuală ar trebui predată în şcoli. Cel puţin, asta arată un studiu realizat de agenţia de cercetare IMAS.  Asta, în contextul în care 10 din 100 de mame din România au sub 19 ani. Mai grav este însă că ţara noastră se află pe primul loc în Europa şi la mortalitatea maternă în rândul femeilor tinere. Concret, 740 femei au murit la naştere în perioada 2000-2017, conform unui raport al Ministerului Sănătăţii. 

Costul anual din sistemul public de sănătate românesc a fost de 33 de milioane de euro în anul 2015, din cauză că adolescenţii români nu sunt învăţaţi cum să se protejeze de boli cu transmitere sexuală şi sarcini nedorite, arată fondatoarea platformei Sexul versus Barza, Adriana Radu, în urma unei cercetări-pilot. Dată fiind situaţia, reprezentanţi ai centrului de colaborare al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi anume Guttmacher Institute, dar şi ai Organizaţiei Naţiunilor Unite au participat ieri la o conferinţă despre educaţia sexuală şi reproductivă, la Parlament. OMS trage un semnal de alarmă asupra importanţei introducerii educaţiei sexuale în şcoli, pentru că astfel scad şi costurile economice ale statului.

În alte ţări, educaţia sexuală este materie obligatorie, spune Biroul Regional OMS pentru Europa. Copiii din Portugalia învaţă încă de la vârsta de cinci ani despre relaţii de prietene, consimţămât, şi sexualitate, iar în Spania, Italia şi Cipru, de la paisprezece ani, conform raportului SAFE, al Federaţiei internaţionale pentru planificare familială.

Prezenţi la dezbatere, elevii români au cerut încă o dată introducerea materiei Educaţie pentru sănătatea reproducerii şi sexualităţii în şcoli. „Întotdeauna am militat pentru introducerea opţionalului Educaţie pentru Sănătate în şcoli.  Acesta trebuie să facă parte din curriculum-ul la decizia şcolii, elevii au nevoie de materia asta”, a declarat pentru „Adevărul”, vicepreşedintele Consiliului national al elevilor (CNE) şi preşedinte al CJE Timiş, Antonia Pup.

Elevii suferă singuri iar statul pierde bani

În opinia specialiştilor, adolescenţii români învaţă despre sex din filmele pornografice şi de pe internet, lucru care le afectează percepţia despre relaţii. Fără o informare corectă, adolescentele ajung să aibă sarcini nedorite iar tot mai mulţi adolescenţi suferă de boli cu transmitere sexuală. Toate astea au un cost real asupra sistemului de sănătate.

Din 2001, în Estonia, educaţia sexuală este materie obligatorie în şcoli.  Opt ani mai târziu, în 2009, deja se constata, la tinerii cu vârsta între 15 şi 24 de ani, reducerea cu 43% a cazurilor noi de sifilis iar cu 96%, cazurile de HIV-SIDA.

Un program şcolar şi intracurricular de educaţie sexuală ca al estonienilor ne-ar costa mai puţin de două milioane de euro, iar dacă România l-ar implementa „ca la carte”, statul român ar economisi 670.000 de euro anual, arată analiza Adrianei Radu. În prezent, România pierde anual bani pentru sarcini şi naşteri la minore, pentru susţinerea tinerilor cu HIV/SIDA, pentru abandonul şcolar în urma unei sarcini nedorite şi pentru copiii abandonaţi în centrele de plasament

 Lipsa educaţiei sexuale duce la abandon şcolar

Abandonul şcolar este un alt rezultat al sarcinilor nedorite la minore. „Să ne gândim comparativ la care sunt costurile statului pentru a asigura educaţie sexuală şi cât ajunge să câştige acesta datorită elevelor care ajung să îşi termine studiile, nefiind nevoite să renunţe la şcoală”, a precizat Andrei Mihai Tănase, Asociaţia Elevilor din Constanţa. Acesta a prezentat cazul unei eleve care a născut la vârsta de 14 ani şi a fost obligată de tatăl ei să abandoneze şcoala. „Trebuie să lucrăm la prevenţia acestui fenomen şi astfel, vom asista la scăderea ratei părăsirii timpurii a şcolii, la momentul de faţă 18,1% în România”, a mai spus Tănase.

„Am simţit că este nevoie de educaţie sexuală în şcoli. Anul trecut, am vizitat un liceu tehnologic din Timişoara. Foarte multe dintre elevele de acolo au intrat în risc de abandon şcolar pentru că aveau sarcini nedorite”, a adăugat Pup. Eleva a vorbit şi despre faptul că în şcoli şi licee lipseşte consilierea şcolară sau dacă se face, nu este centrată pe elevi, cărora le este ruşine sau teamă să ceară informaţii despre contracepţie.

În prezent, în ceea ce priveşte curricula la decizia şcolii, doar 4,73% dintre şcolile din România aleg să predea elevilor opţionalul Educaţie pentru sănătate, un număr mult mai mic decât şcolile din Republica Moldova, au spus specialiştii moldoveni.

Intenţii bune, dar soluţii în stand-by

Una dintre lipsurile identificate a fost deficitul de personal de specializare care să predea această materie.  O altă problemă este lipsa alocării bugetare. „Trebuie să fie investiţi bani la nivel local, regional şi naţional. Nu e suficient să existe legislaţie ci şi fonduri”, a spus reprezentanta Fondului Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru susţinerea populaţiei, Rita Columbia.