Cum ajung profesorii „corigenţi“ să predea în şcolile româneşti

Cum ajung profesorii „corigenţi“ să predea în şcolile româneşti

Cum ajung profesorii „corigenţi“ să predea în şcolile româneşti. FOTO: Arhivă

Inspectoratele Şcolare Judeţene organizează zilele acestea concursul de suplinitori pentru a ocupa posturile din şcoli rămase vacante. La ultimul examen, 3.511 candidaţi, adică 16,39% din total, nu au reuşit să obţină o notă mai mare sau egală cu 5. Asta nu înseamnă însă că aceştia nu pot preda. Ba din contră. Singurul lor dezavantaj este că la leafă iau cu câteva sute de lei mai puţin decât un suplinitor debutant (care a luat peste 5).

Ştiri pe aceeaşi temă

Cauza principală a acestui fenomen este că sistemul educaţional suferă de o criză acută de profesori capabili.

„Cea mai gravă situaţie este în mediul rural şi în urbanul mic unde nimeni nu vrea să se ducă să predea. Şi pe bună dreptate! În acele zone nu există infrastructură, iar şcolile sunt slab dotate. Din acest motiv se facilitează integrarea cadrelor didactice de o calitate îndoielnică. Mai mult, trebuie să luăm în considerare că profesorii reprezintă una dintre categoriile cele mai dezavantajate din punct de vedere al salarizării“, este de părere preşedintele Asociaţiei „Edu Cer“ Ştefan Vlaston.

1.471 de lei lunar câştigă un profesor necalificat, pe când un profesor calificat debutant ia în mână 1.782 de lei pe lună.
Inclusiv în Capitală au rămas vacante sute de posturi de educatori şi învăţători, spune purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar din Municipiul Bucureşti (IŞMB), Marian Banu. „Avem vacante aproximativ 300 de posturi de educatori şi 200 pentru învăţători. În schimb, posturile de profesori s-au ocupat“, a explicat reprezentantul IŞMB.
 
De cealată parte, expertul în Educaţie, Marian Staş, atrage atenţia că prezenţa dascălilor slabi îi afectează în primul rând pe elevi.

„Ţara te vrea prost! Altfel, nu pot să îmi explic perpetuarea unui mecanism defectuos de formare şi menţinere a profesorilor incompetenţi la catedră. Este evident că acesta nu se bazează pe  meritocraţie, ci pe nişte valori sindicalist-ceauşiste. Mai exact, suntem mai preocupaţi de cum să păstrăm sau să fie ocupate nişte posturi, nu contează cât de pregătite sunt persoanele în cauză, decât să inovăm sistemul de formare iniţială şi continuă a profesorilor. Mai grav este că în momentul în care ai cadre didactice cu note de 2 şi 3, chiar nu putem să aşteptăm mai mult de la elevi. Avem o generaţie de copii analfabeţi funcţionali pentru că mulţi profesori sunt în aceeaşi categorie“, concluzionează specialistul.

,,Nu e o noutate că meseria de profesor nu mai este atractivă pentru mulţi absolvenţi. Existenţa concursului de suplinire, un concurs văzut ca fiind mai simplu, accesibil pentru toţi, este un semn că întreaga activitate didactică şi-a pierdut din însemnătate, nu interesează pe cei tineri. Să fii profesor nu mai e o mândrie, e mai degrabă o meserie oarecare, pe care o accepţi din nevoie sau din comoditate.

În România oricine poate fi profesor, dacă îşi doreşte. Nu trebuie decât să se înscrie la concursul de suplinire şi chestiunea s-a rezolvat. Posturi sunt pentru toţi. Din păcate, au de suferit tocmai copiii din mediile defavorizate, cei mai vulnerabili. În satele îndepărtate de oraşe, pentru care nu se bat profesorii, acolo sunt mereu posturi disponibile, iar directorii nu au de ales şi primesc pe oricine. Pentru aceşti copii e nevoie de o înaltă calificare, ei ar avea nevoie de cele mai bune cadre didactice ale sistemului", crede profesoara Cristina Tunegaru.

Rezultatele elevilor sunt determinate de competenţele profesorilor

De altfel, un studiu recent, realizat de Fundaţia Romanian Business Leaders (RBL), care plasează România pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte indexul global al statusului profesorilor în societate, arată că rezultatele elevilor sunt direct corelate cu abilităţile profesorilor.

„Performanţele elevilor români la vârsta de 15 ani la testele de literaţie, matematică şi ştiinţe PISA sunt printre cele mai slabe din Uniunea Europeană, potrivit ultimelor rezultate publicate în 2015. Iar cifrele nu arată bine nici în ceea ce priveşte examenul de Bacalaureat. Concret, doi din trei copii care intră în sistemul de învăţământ din România nu promovează. În anul 2016, dintre cei 230.000 copii care au intrat în clasa I în urmă cu 12 ani, doar 35% au promovat examenul de Bacalaureat“, prevede studiul.

Mai puţin de jumătate dintre candidaţii de la Titularizare au promovat examenul

Anul acesta 49,71% dintre candidaţi au reuşit să obţină o notă mai mare sau egală cu 7 la examenul de Titularizare - în creştere cu 2% faţă de anul trecut, ceea ce înseamnă că pot ocupa un post la catedră pe o perioadă nedeterminată. De asemenea, doar 7.245 de candidaţi (33,81%) au obţinut note între 5 şi 6,99, deci vor putea să ocupe un post pe o perioadă determinată (suplinitor). Peste 3.500 de candidaţi (16,39%) au luat note sub 5.





 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: