Ce spun profesorii şi elevii despre schimbarea la faţă a viitorului an şcolar

Foto: Arhivă

Anul şcolar 2022-2023 care începe în toamnă va fi extrem de diferit de cel în curs: va avea mai multe zile de şcoală, dar şi mai multe vacanţe, din care una la alegere, precum şi o săptămână de educaţie ecologică.

Ministerul Educaţiei a discutat cu partenerii sociali despre schimbarea din temelii a structurii viitorului an şcolar. Astfel, acesta ar urma să înceapă în prima zi de luni a lunii septembrie şi să se termine la jumătatea lunii iunie, să fie împărţit în cinci module de învăţare şi cinci vacanţe, dintre care una fixată cu acceptul inspectoratului. 

Dispariţia semestrelor va duce şi la foarte probabila desfiinţare a tezelor, urmând ca acestea să fie înlocuite cu evaluări standardizate, iar pe lângă Săptămâna Altfel şi o Săptămână Verde. Totodată, mediile semestriale ar urma să dispară şi ele, fiind înlocuite cu mediile la final de an şcolar. Anual, structura anului şcolar este stabilită prin ordin de ministru, însă pentru a pune în practică toate modificările enunţate ar trebui schimbat şi Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar (ROFUIP).

Ce spun reprezentanţii elevilor 

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, şi-a exprimat satisfacţia că în urma discuţiilor s-a ajuns la un consens care poate fi confirmat de către orice expert în educaţie cu minimum de cunoştinţe de pedagogie modernă. Elevii ar urma să alterneze pe parcursul viitorului an şcolar modulele de învăţare cu perioadele de vacanţă, lucru care este benefic pentru aceştia, a spus ministrul. ”Săptămâna Verde va putea fi introdusă în structura anului şcolar 2022-2023, în modulele 4 şi 5 de învăţare, când şcolile vor avea libertatea să îşi aleagă, în funcţie şi de condiţiile climatice. Vom introduce în şcoli prezentări făcute de personalul care este abilitat să prezinte aceste elemente de mediu într-o manieră foarte atractivă”, a explicat Cîmpeanu. 

Deşi până acum câteva luni ministrul Cîmpeanu era un fervent susţinător al tezelor semestriale considerându-le foarte importante ca metodă de evaluare, ba chiar ”ultimul bastion” acum, acesta admite că sunt ”inutile” şi ”nu îşi ating scopul”. 

Cei care au cerut cu insistenţă desfiinţarea tezelor la clasă au fost reprezentanţii elevilor. Ei spun că un sondaj în rândul beneficiarilor direcţi ai educaţiei care a implicat 10.000 de persoane a relevat că majoritatea acestora – 70% - doresc înlocuirea ei cu ”metode de evaluare sumativă, axate pe feedback, astfel încât această formă de evaluare de etapă să reprezinte cu adevărat o oportunitate pentru elevi de a îşi analiza progresul şi de a stabili, alături de profesori, paşii pe care trebuie să îi urmeze pentru a îşi acoperi lacunele din învăţare”. 

Elevii mai spun că ei ar fi de acord cu introducerea unor evaluări unitare, cu  subiect unic la nivel naţional, la începutul şi sfârşitul anului şcolar. În acest fel ar fi vizibilă, evoluţia pe care o au elevii pe parcursul anului şcolar. 

”Suntem cu toţii conştienţi că evaluarea din România şi-a pierdut relevanţa, ajungând să nu mai pună accent pe necesitatea însuşirii unor competenţe-cheie atât de necesare în rândul absolvenţilor. Reforma în evaluare nu mai suportă amânare!” se arată într-un comunicat al Consiliului Naţional al Elevilor. 

Cristache: ”Programele şi numărul de elevi la clasă sunt esenţiale” 

Iulian Cristache, reprezentantul Federaţiei Asociaţiilor de Părinţi, salută şi el schimbările anunţate, chiar dacă acestea au generat atât nemulţumiri cât şi aplauze. Acestea din urmă, spune Cristache, vin mai ales de la profesori şi experţi care au contact cu societatea internaţională. ”Acest lucru mă face să consider că, cel puţin în faza iniţială, decizia ME este de foarte bun augur. Este o schimbare curajoasă şi va fi una benefică, dacă ceea ce se lucrează acum la ME va veni în sprijinul acestui curajos şi mic pas de etapă”, declară reprezentantul părinţilor. 

Doar că, adaugă acesta, vorbim deocamdată de o viziune. ”Urmează misiunea, una care să potenţeze calitatea procesului de predare/învăţare/evaluare, una care să urmărească dobândirea reală a competenţelor, nu memorarea robotizată a unor conţinuturi, nu şablonizarea întregului proces de învăţare şi evaluare. Faptul că începem anul mai devreme cu o săptămână nu reprezintă un capăt de ţară, ci o armonizare cu ce se întâmplă la nivelul U.E”, apreciază Iulian Cristache. 

Cruciale sunt însă, mai spune reprezentantul părinţilor, prgramele şcolare, conţinuturile pe care le vor învăţa elevii, precum şi efectivul de la clasă. ”Sunt esenţa modificărilor pe care le aşteptăm”, punctează părintele. Şi mai este un lucru important: calitatea profesorilor. Aceştia trebuie să fie în stare să transmită şi să formeze competenţele elevilor, ori, mai spune părintele, în sistem sunt destul profesori care nu pot sau nu vor să facă asta. ”Aceştia sunt paşii principali pentru creşeterea sistemului. Altfel, indiferent de numirea şi împărţirea anului şcolar vorbim vorbe, o săptămână de şcoală în plus sau în minus, vorbim despre schi sau alte prostii”, a conchis părintele.  

Cimpeanu: Examenele naţionale vor fi diferite în două judeţe 

Sorin Cîmpeanu a reamintit că, în acest an, în două judeţe, examenele de Evaluare Naţională şi de Bacalaureat vor fi standardizate pentru a elimina subiectivismul profesorilor care corectează tezele. ”M-am angajat ca încă din acest an şcolar să avem la nivel de pilot atât Bacalaureatul cât şi Evaluarea Naţională organizate în acest fel, standardizat şi digitalizat. Mai exact să colectăm răspunsurile pe fiecare item, pe fiecare subiect în parte, pentru a avea o relevanţă care să ne ajute în fundamentarea deciziei. Şi am dat acest exemplu – că în momentul de faţă pentru un elev nota la 6 la matematică poate să fie la limita alcătuită din subiecte care te conduc la nota 2 la algebră şi la 10 la geometrie. În momentul de faţă nu vedem decât nota 6, dar când vedem rezultatele pe itemi ştim că trebuie să acţionăm într-o parte şi că stăm bine în altă parte”, a explicat ministrul. 

Corectarea lucrărilor va fi alocată electronic către doi profesori din alte judeţe care nu se cunosc între ei. ”Asta va creşte relevanţa evaluării. De asemenea, standardizată înseamnă că vom culege răspunsurile elevilor, dacă au 20 de întrebări, pe fiecare întrebare în parte, separat. Elevul va beneficia şi de acest rezultat care îl va putea ajuta în pregătirea lui, să ştie unde a înregistrat lipsuri şi unde a fost bun. Va fi de ajutor şi profesorilor pentru a vedea progresul înregistrat”, a conchis Cîmpeanu.    

Noua structură a anului şcolar 

Modulul 1 de învăţare : 5 septembrie - 21 octombrie

Vacanţa de toamnă pentru toţi elevii: 24-30 octombrie

Modulul 2: 31 octombrie - 22 decembrie

A doua vacanţă, cea de iarnă: 23 decembrie - 8 ianuarie 2023

Modulul 3: Va începe în 9 ianuarie şi se va derula până în luna februarie

A treia vacanţă - de o săptămână - poate fi acordată în a doua săptămînă, în a treia săptămînă sau în a patra săptămână din februarie, la decizia fiecărui inspectorat şcolar

Modul 4: Începe după vacanţa din februarie şi se va desfăşura până în preajma sărbătorilor de Paşte

A patra vacanţă : 8 aprilie –23 aprilie

Modulul 5, ultimul: 24 aprilie - 16 iunie

Vacanţa de vară - 17 iunie - 4 septembrie

Simulările la Evaluarea Naţională încep luni  

Elevii din clasa a VIII-a urmează să susţină luni, 4 aprilie, prima probă scrisă – ce de Limba şi literatura română – de la simulările organizate anul acesta. Examenul începe la ora 9.00, accesul elevilor în săli fiind permis până la ora 8.30. Timpul destinat rezolvării subiectelor este de două ore, începând din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fiecărui elev.

Pentru simularea Evaluării Naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a subiectele sunt redactate sub forma unei broşuri care se tipăreşte faţă-verso, aşa cum este transmisă de către Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie.

Elevii rezolvă aceste subiecte pe ciornă şi scriu răspunsurile corecte în broşuri. Broşurile conţin la final, pagini suplimentare liniate, pe care elevii le pot folosi în vederea finalizării răspunsurilor ce necesită redactare, în cazul în care spaţiul alocat nu a fost suficient sau au greşit şi doresc să reia rezolvarea, se arată în procedură.

Notele obţinute nu se trec în catalog, decât la solicitarea elevului. 

Calendarul simulărilor pentru Evaluarea Naţională 2022 

4 aprilie – Limba şi literatura română;

5 aprilie – Matematică;

6 aprilie –  Limba maternă;

14 aprilie – Afişarea rezultatelor.