VIDEO BAC 2014 Rezolvarea subiectelor la proba la istorie de la Bacalaureat 2014: cerinţe de nivel mediu, nota 7 accesibilă

BAC 2014 Rezolvarea subiectelor la proba la istorie de la Bacalaureat 2014 

Profesorul de istorie Corneliu Riegler de la Colegiul Naţional Bilingv "George Coşbuc" din Capitală a rezolvat în direct la Adevărul Live, de la ora 14:00, subiectele primite de elevi la Bacalaureat 2014, alături de editorul Historia, Ciprian Stoleru. Baremul a fost publicat pe edu.ro. La proba de istorie de la Bac 2014 s-au înscris în jur de 38.000 de candidaţi. 80 de elevi au fost eliminaţi de la proba opţională de miercuri.

Ştiri pe aceeaşi temă


 

UPDATE: Din datele parţiale, centralizate până la ora 14.00, dintre cei 145.591 de absolvenţi de clasa a XII-a care s-au înscris pentru susţinerea probei, s-au prezentat 137.613 (94,52%), iar alţi 7.898 (5,42%) au absentat. Dintre absolvenţii prezenţi, 80 au fost eliminaţi din examen pentru fraudă sau tentativă de fraudă (0,05%).

Prof. Corneliu Riegler: Anul acesta a fost o surpriză, au dat invers, comunismul nu a fost la ultimul subiect . Dificultatea a fost medie, ca la un examen de nivel naţional, dar să ştiţi că nu au fost tocmai uşoare. Subiectele sunt corect făcute, ceea ce nu va genera un număr exagerat de contestaţii.

Ar fi trebuit să ia un minimum nota 7.

 


E c Istorie 2014 Bar 01 LRO

 

La Subiectul I, ultimele două cerinţe nu au legătură cu textul. Primele se regăseau în text, dacă erau atenţi.

La cerinţa 6, elevii trebuia să menţioneze cele două acţiuni desfăşurate de România în contextul crizei orientale, apoi să le prezinte detaliat. Cuvântul cheie aici e România, deci e vorba de Războiul de Indepedenţă 1877-1878, cunoscut şi sub numele de războiul ruso-româno-turc.

Greşit era tratatele de la San Stefano şi Berlin, pentru că România nu a participat la aceste tratate. nu a fost subiect de drept internaţional în acel moment.

Puteau lua câteva dintre bătăliile din Războiul de Independenţă. De asemenea, puteau prezenta Convenţia româno-rusă şi participarea la războiul ruso-turc. Se putea rezolva onorabil în jumătate de pagină.

La cerinţa 7, legea învăţământului şi reforma agraară, legile de consolidare a statului român modern. Putea fi şi Constituţia de la 1866. Convenţia de la Paris nu e corectă, pentru că nu e un act de politică internă. Aici erau nişte subtilităţi peste care unii au putut să treacă, alţii nu.

Subiectul II

Informaţiile se găseau în text pentru primele patru cerinţe, informaţia era evidentă.

Ciprian Stoleru: Atitudinea puterilor centrale a fost de a promite României Barasabia, iar Antanta promitea Transilvania şi Bucovina. 

Această cerinţă are 10 puncte şi e cel mai bine punctată din toată lucrarea. Important e ca elevii să înceapă foarte clar cu sintagma „în opinia mea”, abia apoi să menţioneze atitudinile de mai sus. Această părere trebuia susţinută cu citate din sursă. 

Primeau patru puncte pe formularea unei opinii şi 6 puncte pentru informaţiile selectate din surse, câte trei pentru fiecare din cele două atitudini, ce trebuie puse între ghilimele, e foarte important acest aspect.

La punctul 6, accentuez cuvântul a argumenta, susţine Stoleru. Ar fi putut discuta despre participarea la Revoluţia de la Budapesta, de exemplu.

Corneliu Riegler: A doua jumătate a secolului XX trebuie selectată. Puteau da mai multe fapte istorice: aderarea României  la ONU în 1955, sau aderarea la Pactul de la Varşovia, în acelaşi an. În 1964 avem respingerea planului Valev, în 1968, vizita lui Charles de Galle la Bucureşti, în 1970, Ceauşescu e invitat de Regina Marii Britanii la Londra, apoi Acordul de la Helsinki. 

Subiectul a fost oricum foarte ofertant, aveau destule fapte istorice în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Dar ar fi trebuit să-şi susţină părerea cu argumente: România s-a implicat..., deoarece a participat la....., deci nu e doar o menţionare, ci să prezinte faptele istorice selectate, de ce a avut loc acel fapt istoric, să explice decizia României, să o pună în contextul istoric. Apoi trebuia să facă o concluzie pentru a primi un punct, însă mulţi uită de acest element. Sunt puncte adunate care te pot duce la nota 8 la nota 10.

Subiectul III

Stoleru: Trebuia să îşi stabilească clar limitele de ani. Conflictul de la Posada şi Bătălia de la Rovine puteau fi date ca exemple la prima cerinţă. 

Riegler: Se putea menţiona şi Bătălia de la Argeş.

La cerinţa a doua trebuia să menţioneze motive şi să facă legătura între primele două cerinţe. Nicopole nu era un răspuns corect

Stoleru: La prezentarea de la cerinţa a treia aş fi prezentat bătălia de la Vaslui. 

Riegler: Se puteau lega de 6-7 conflicte militare, în spaţiul românesc. Atacul de noapte de la Târgovişte, Bătălia de la Baia, Bătălia de la Vaslui, de la Războieni, de la Scheia şi ultima mare bătălie, de la Codrii Cosminului. Oricare din aceste două bătălii putea fi prezentată, e indicat să prezinte souă, ca să fie siguri că primesc puncte.

Cerinţa a patra: Tratatul de la Lublau, unul dintre cele mai importante din istoria noastră şi se referă la spaţiul românesc, ar mai fi tratatul de la Colomeea, cel de la Overchelăuţi.

Cerinţa a cincea: Trebuia să identifice instituţia centrală la care voiau să se refere şi de aici să formuleze punctul de vedere. Cea mai bună alegere era domnia, domnul e conducător al armatei şi aşa ajungeau la un fapt istoric - Bătăliile de la Călugăreni şi Şelimbăr, cele mai cunoscute bătălii ale domnitorului Mihai Viteazul. Apoi Bătălia de la Stănileşti, pierdută de domnitorul Dimitrie Cantemir. Apoi cele două concluzii, una personală şi cea generală a eseului.

Aceasta făcea diferenţa dintre elevii buni şi cei foarte buni, e situaţia pentru fiecare din ultimele cerinţe de la fiecare subiect.

Nu au fost nici mai uşoare, nici mai grele, similare cu cele de la simulare şi cele de anul trecut, nu cred că vor fi probleme la istorie.


Bacalaureat 2014 a continuat miercuri cu proba scrisă la materia obligatorie a profilului, la care s-au înscris în total peste 145.000 de candidaţi la nivel naţional, potrivit datelor Ministerului Educaţiei. 

Pe materii, cei mai mulţi au ales matematica, peste 107.000, fiind vorba de elevii de la real, în timp ce istoria, pentru care optează cei de la uman, a fost aleasă de aproximativ 38.000 de candidaţi.

Aşadar, două treimi dintre absolvenţii de anul acesta sunt de la profil real. Cifra celor înscrişi la Bac în 2014 este însă cu 15.000 mai mică decât anul trecut, când la proba obligatorie a profilului s-au înscris aproape 160.500 de elevi. 

Luni, aproximativ 144.000 de candidaţi au susţinut proba scrisă de la limba română, care a avut subiecte-surpriză şi anul acesta, au spus profesorii şi elevii. Marţi a avut loc proba la limba maternă, iar vineri are loc proba la alegere de la Bacalaureat 2014. 
 
Rezultatele finale ale Examenului de Bacalureat 2014 vor fi prezentate pe 11 iulie pe adevarul.ro şi pe bacalaureat.edu.ro.
    
Calendar Bacalaureat 2014
 
30 iunie – proba scrisă la Limba Română
1 iulie – proba scrisă la Limba Maternă
2 iulie – proba scrisă la Matematică sau la Istorie (proba obligatorie a profilului)
4 iulie – proba la alegere: geografie, biologie, chimie, fizică, economie, informatică, sociologie, filosofie, logică, psihologie
7 iulie – afişarea rezultatelor parţiale (până la ora 12.00, la avizierele liceelor) şi depunerea contestaţiilor (până la ora 16.00)
8-10 iulie - rezolvarea contestaţiilor
11 iulie – afişarea rezultatelor finale pe bacalaureat.edu.ro

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: