Şcoala paralelă prinde viteză. Cum au ajuns meditaţiile să fie „obligatorii“

Şcoala paralelă prinde viteză. Cum au ajuns meditaţiile să fie „obligatorii“

Matematica este una dintre materiile care dau dureri de cap elevilor

Meditaţiile au devenit singura soluţie în pandemie pentru orice elev care vrea să fie la curent cu materia, atâta vreme cât s-a pierdut deja un semestru anul şcolar trecut, iar anul acesta se prefigurează şi el a fi unul de sacrificiu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Meditaţiile rămân baza obţinerii notelor mari la clasă, dar şi a trecerii examenelor pentru elevii din ultimul an de studii, mai ales în condiţii de pandemie. Speriaţi de faptul că elevii au pierdut deja un semestru anul şcolar trecut, după ce învăţământul s-a desfăşurat online, şi există riscuri mari ca şcoala să migreze din nou pe net, mulţi părinţi au căutat cu şi mai mare îndârjire decât înainte profesori meditatori.

„Nu învaţă nimic în sistemul online”

„Am o fetiţă în clasa a VIII-a care merge la şcoală două săptămâni, iar celelalte două face cursuri online”, povesteşte mama unei eleve. „Felul în care se desfăşoară cursurile la distanţă este absolut haotic, cu ore întinse pe parcursul unei zile întregi, cu program schimbat de la o zi la alta. Nu învaţă nimic cu sistemul acesta online. Ca părinte, îţi faci un car de nervi. Iar copilul meu are admiterea la liceu în vară şi, din acest an, punctarea la examenul de evaluare naţională se schimbă. Prin urmare, am căutat profesori-meditatori care să fie familiarizaţi cu noile metode şi am găsit. Fetiţa se pregăteşte în privat, iar eu sunt mai liniştită că măcar la materiile de examen nu vom avea surprize”, adaugă mama. 
 
O altă mămică spune că, deşi nu are copilul în ultimul an de studii, a căutat profesor-meditator la matematică. „Copilul a pierdut deja materia pe ultimul semestru al anului trecut, când ce a făcut numai şcoală nu s-a numit. Anul acesta, există riscul să se închidă iar. Deja ba merg la şcoală, ba nu merg. Ori, la matematică, dacă nu ai făcut un semestru, apoi nu mai faci un alt semestru, acumulezi atâtea goluri de materie că ajungi să nu mai faci faţă. Am preferat să caut un meditator şi am găsit un profesor la pensie”, mărturiseşte părintele.

O oră de meditaţii costă minimum 50 de lei, preţurile variind şi în funcţie de numărul de elevi cu care profesorul face ore simultan. Iar goana după un meditator s-a înteţit, susţin unii părinţi. „Sunt şi profesori care nu mai vor să ia elevi. Invocă faptul că fie sunt bolnavi şi nu vor să rişte, fie şi-au completat locurile. Şi nu toţi meditatorii sunt la fel de buni. Şi mai este un lucru: meditatorul trebuie să se potrivească cu copilul tău. Ştiu că am schimbat câţiva profesori până am găsit o doamnă profesoară de limba română care să-mi ajute efectiv copilul”, subliniază mama fetiţei de clasa a VIII-a.

„Încep meditaţiile de la clasa a IV-a”

Pentru elevii de gimnaziu mai există un factor de presiune care-i împinge către meditatori: 20% din nota la evaluarea naţională e reprezentată de media generală obţinută în clasele V-VIII. Industria meditaţiilor începe chiar la clasele a IV-a, a V-a, spune Eugen Ilea, vicepreşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar. De ce? „Pentru că sistemul de învăţământ cere aşa ceva, din păcate. Notele din clasele V-VIII contează la admiterea la liceu în proporţie de 20% - asta înseamnă aproape un punct - şi atunci fuga după note este importantă. Un punct în plus contează. Noi am solicitat inclusiv la minister să se renunţe la această pondere de 20% şi să se revină la sistemul de examene, numai că, din păcate, trebuie modificată legea în totalitate. Iar aceasstă pondere este dorită a fi păstrată atât de cei din minister, cât şi de reprezentanţii elevilor. Se presupune că n-or să mai înveţe copiii la celelalte materii, ci doar la materiile de bază de la examen. Ori, nu e chiar aşa”, adaugă reprezentantul părinţilor. 
 
Profesorul Ştefan Vlaston, expert în educaţie, spune că şi din informaţiile sale piaţa meditaţiilor a crescut şi că acest lucru este firesc. „Se fac mai multe meditaţii acum pentru că este pandemie. Şi atunci, părinţii cu posibilităţi, care sunt conştienţi de soarta copiilor, apelează la meditaţii. Ce pot să facă altceva? Păi, vă daţi seama, dacă se închide din nou Bucureştiul, se trece în scenariul roşu? Ministerul spune că sunt aproape 12.000 de şcoli care învaţă în scenariul verde, dar acestea sunt acelea de la ţară, cu 10-12 copii. În Bucureşti, eu ştiu că sunt 200.000 care trec în scenariu roşu şi nu mai fac carte, nu se ştie cât timp şi cum. Şi cu întreruperile acestea, ba 2-3 săptămâni de scenariu roşu, ba apoi vii la şcoală, profesorii ce predau? Predau în continuare materia pe care o au în programă sau recuperează ce n-au predat? Pentru că, din informaţiile mele, în continuare învăţământul online este o glumă. E ceva cumplit. Ne vom da seama la examenele de evaluare şi de bacalaureat. Ce vor da acestor copii la vară ca subiecte, astfel încât aceşti copii să ştie? Să ia un 5, acolo? Nu-mi imaginez”, mai spune profesorul. 
 
Cei mai dezavantajaţi în toată această situaţie sunt elevii ai căror părinţi nu au posibilităţi financiare. „Aici mai e vorba şi de echitate şi de egalitate de şanse. Cum să fie egalitate de şanse dacă numai cei care au bani fac meditaţii, iar ceilalţi, nu? Putem să avem copii foarte buni, dar ai căror părinţi nu au suficienţi bani, şi aceştia se pierd”, conchide expertul în educaţie.

Peste 5.000 de şcoli în scenariu hibrid

Potrivit datelor Ministerului Educaţiei şi Cercetării, ieri, 12 octombrie, 11.996 de unităţi de învăţământ funcţionau în scenariul 1, organizând cursuri zilnice faţă în faţă, 5.143, în scenariul 2, prin rotaţie, atât cursuri faţă în faţă, cât şi online, şi 517 şcoli funcţionau în scenariul 3, roşu, având cursuri doar online. Potrivit aceleiaşi surse, din cele 517 unităţi, 214 figurează în acest scenariu din cauza cazurilor de COVID-19 înregistrate, iar 303 figurează în acest scenariu ca urmare a ratei de incidenţă a cazurilor din localitatea în care funcţionează ori a infrastructurii şcolare/şcoli în care se execută diverse lucrări de reabilitare. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările